1ra-921/2015 — Art.190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08 mai 2014, Hîncu Galina a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 14 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere și de administrare sau operare cu bunuri materiale și mijloace bănești în întreprinderi, instituții organizații, indiferent de forma organizatorico-juridică și tipul de proprietate pe un termen de 5 (cinci) ani. S-a dispus încasarea de la inculpata Hîncu Galina: 1 - în beneficiul lui Baranova Olga a sumei de 52 000 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii; - în beneficiul lui Șochina Tatiana a sumei de 4 100 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii; - în beneficiul lui Gherman Gheorghe a sumei de 5 335 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii și 32 000 lei; - în beneficiul lui Dolghii Lucia a sumei de 31 000 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii; - în beneficiul lui Zubac Andrei a sumei de 6 000 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii; - în beneficiul lui Țurcan Andrei a sumei de 23 000 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii; - în beneficiul lui Țurcan Vladimir a sumei de 35 000 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii; - în beneficiul lui Bodrug Maria a sumei de 6 300 Euro, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii. Acțiunea civilă a părților vătămate Iurii Vitalii și Bîrlădeanu Violeta, s-a admis în principiu, cuantumul ei urmînd a fi stabilit în procedură separată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Hîncu Galina, activînd în calitate de Director executiv al SRL „Compleximobil” cu sediul în mun. Chișinău, str. Pușkin nr. 22 of. 319 ”a”, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane neidentificate de organul urmăririi penale, din interes material, intenționat, urmărind scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de mari, prin asigurări că dînsa deține în proprietate privată 80 ari de teren plantat cu 36 rînduri de viță de vie situate în intravilanul or. Durlești, sectorul nr. 0121107, vizavi de str. Ialoveni, la o distanță de 200 metri de la casele cu 9 nivele de pe strada menționată și la moment de Guvernul RM se examinează documentele parvenite de la Administrația publică locală Durlești privind schimbarea destinației unei parcele a terenului din sectorul nominalizat, inclusiv și partea în care este amplasat bunul ei, din agricolă în teren sub construcție locativă și sub pretextul că îi vinde lui Iurii Vitalie 70.1 ari la prețul de 1 400 Euro pentru un ar prin intermediul firmei sale, în perioada de timp de la 13 ianuarie - 04 februarie 2009, în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia nr.75, după semnarea contractelor de vînzare-cumpărare la Biroul notarului public 2 Veronica Roșca, a 29 rînduri de viță de vie amplasate pe 70.1 ari, care de fapt nu-i aparțineau ei, dar pe care avea de la fiecare proprietar cîte o procură cu dreptul de a le înstrăina, a primit de la ultimul bani în sumă de 99.000 Euro care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 1.360.774,10 lei, sumă pe care ilicit a dobîndit-o. Ulterior s-a stabilit că de fapt terenurile vîndute se află în celălalt capăt a sectorului 0121107, care este inclus în extravilanul or. Durlești, cu destinația agricolă și la moment precum și nici în viitorul apropiat nu se va examina întrebarea privind schimbarea destinației lui. Vița de vie plantată pe aceste rînduri este deteriorată, astfel, încît la moment nu mai rodește. Astfel, vița de vie vîndută lui Iurii Vitalie nu prezintă o valoare oarecare și nu prezintă un interes pentru potențialii cumpărători. Tranzacția dată nu a fost oglindită în evidența contabilă a firmei în cauză, ce i-au cauzat victimei o daună materială în proporții deosebit de mari. Tot ea, Hîncu Galina aflîndu-se la 16 iunie 2008, în mun. Chișinău, str. Armenească, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, sub pretextul că este Directorul SRL ”Compleximobil”, principalul gen de activitate al cărei este activitatea imobiliară pe bază de tarife și contracte, din interes material, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub pretextul efectuării unei tranzacții cu imobilul, în urma cărui fapt ambele vor avea un profit în proporții mari, a dobîndit ilicit de la Dolghii Lucia suma de 10.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 154.362 lei, iar ulterior la 29 iulie 2008, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Vasile Alexandri, acționînd cu aceiași intenție, în aceleași circumstanțe și sub același pretext a dobîndit ilicit de la Dolghii Lucia suma de 10.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 153.385 lei. In total, în perioada indicată, Hîncu Galina a dobîndit ilicit de la Dolghii Lucia suma de 20.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 307.747 lei, cauzîndu-i victimei o daună materială în proporții deosebit de mari. Tot Hîncu Galina, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane la moment nestabilite de către organul de urmărire penală, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul efectuării unor tranzacții cu imobilul, în urma cărui fapt cu toții vor avea cîte un profit în proporții mari a dobîndit ilicit: 3 - în perioada lunilor iunie-noiembrie 2008, de la Țurcan Andrei suma de 23 700 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 358.792,53 lei; - în perioada lunilor august-octombrie 2008 și iunie 2010, de la Țurcan Vladimir suma de 43 120 Euro, ce conform cursului oficial al Băncii Naționale la perioada în cauză constituia 768.904,52 lei; - la 28 octombrie 2008 de la Șochina Tatiana suma de 4 100 Euro, ce conform cursului oficial al BNM la ziua în cauză constituia 53320,09 lei. În total Hîncu Galina a dobîndit ilicit de la Țurcanu Andrei, Țurcan Vladimir și Șochina Tatiana suma de 1 181 017 lei, pe care a folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-le victimelor daune materiale în proporții deosebit de mari. Tot ea, cu scopul dobîndirii ilicite prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane în proporții mari, la 01 septembrie 2010, aflîndu-se în incinta Casei de Modă situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare colț cu str. P. Movilă, sub pretextul efectuării în decursul următoarelor 10 zile a tranzacției de vînzare-cumpărare a terenului-grădină cu nr. cadastral: 0121122022, situat în extravilanul or. Durlești, sectorul „Poltava”, cu suprafața totală de 4,8 ari, care în realitate ei nu-i aparținea în proprietate privată și nici nu era împuternicită de proprietar pentru a-l înstrăina, a cerut și primit de la Zubac Andrei, cu titlu de arvună suma de 1 000 Euro, ce conform cursului oficial al BNM la ziua indicată constituia 15462,60 lei, iar la 10 septembrie 2010, la fel aflîndu-se pe aceiași adresă, sub același pretext, a mai cerut și primit de la persoana sus menționată, tot cu titlu de arvună, suma de 5 000 Euro, ce conform cursului oficial al BNM la ziua în cauză constituie 78 654 lei, iar în total bani în sumă de 94.116,60 lei, pe care i-a dobîndit ilicit și i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i victimei o daună materială în proporții mari. Tot Hîncu Galina, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de încredere, la 18 februarie 2009, 23 aprilie 2009 și 27 octombrie 2009, aflîndu-se în incinta clădirii Casa de Modă situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare colț cu str. P. Movilă, sub pretextul efectuării unor tranzacții cu imobilul, a cerut și primit de la Bodrug Maria, suma de 1000 Euro, 2 200 Euro și respectiv 3 500 Euro, ce conform cursului oficial al BNM constituia suma totală de 103.649,39 lei, sumă pe care a 4 folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-i victimei o daună materială în proporții deosebit de mari. Tot ea, cu scopul dobîndirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, la 11 septembrie 2009, 04 decembrie 2009 și 17 iulie 2010, aflîndu-se în incinta clădirii Casa de Modă din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare colț cu str. P. Movilă, sub pretextul efectuării în decursul următoarelor 10 zile a tranzacției de vînzare- cumpărare a două terenuri-grădină situate în intravilanul or. Durlești, sectorul 0121127, fiecare cu suprafața totală de 4,8 ari, care în realitate ei nu-i aparțineau în proprietate privată și nici nu era împuternicită de proprietari de a le înstrăina, a cerut și primit de la Gherman Gheorghe, în calitate de arvună, suma de 5 335 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 119261,10 lei, sumă pe care a folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari. Tot ea, cu scopul dobîndirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, la 15 iulie 2008, aflndu-se în or. Durlești, str. N. Dimo, sub pretextul procurării unui teren plantat cu viță de vie, cu suprafața totală de 1 ha, situat precum că în sectorul cadastral 0121107, care face parte din intravilanul or. Durlești și este amplasat în apropiere de șoseaua ce leagă localitatea dată cu str. Ialoveni din mun. Chișinău, a cerut și primit de la Bîrlădeanu Violeta, în împrumut suma de 35.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 544 953,50 lei, pe un termen de 6 luni de zile, pentru a achita valoarea acestuia, iar la 18 septembrie 2009, în același loc și sub pretextul procurării unui teren plantat cu viță de vie, cu suprafața totală de 1 ha, situat în sectorul cadastral 0121107, a cerut și primit de la Bîrlădeanu Violeta, în împrumut suma de 30.000 Euro, pe un termen de 3 luni de zile, pentru a achita valoarea acestuia. Ulterior la 06 octombrie 2009, aflîndu-se în același loc și în aceleași circumstanțe sub pretextul procurării unui teren plantat cu viță de vie, cu suprafața de 0,9364 ha, situat în sectorul cadastral 0121107 a cerut și primit de la Bîrlădeanu Violeta, precum că pentru a achita valoarea acestuia, suma de 22.000 Euro, ce conform cursului oficial al BNM la ziua menționată constituia suma de 365 943,60 lei În total Hîncu Galina a dobîndit ilicit de la Bîrlădeanu Violeta suma de 1.039269,50 lei, pe care a folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-i victimei o 5 daună materială în proporții deosebit de mari. Tot ea, activînd în funcția de director executiv al „Compleximobil” SRL, cu scopul dobîndirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a bunurilor altei persoane în proporții considerabile, folosind situația de serviciu, în perioada de timp de la 17 septembrie 2009 - 30 iulie 2010, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Ion Creangă, sub pretextul legalizării construcțiilor neautorizate - casei particulare și garajului din mun. Chișinău, str. Nucarilor nr. 28, precum și a terenului aferent acestor clădiri, a cerut și primit de la Kmit N., precum că pentru a achita plățile oficiale și necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate, bani în sumă totală de 9 865 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i victimei o daună materială în proporții considerabile. Inculpata Hîncu Galina în perioada de timp a lunilor martie-iunie 2007, aflîndu-se în oficiul 319 "A" de pe str. Pușkin 22, mun. Chișinău, în scopul dobîndirii bunurilor din avutul proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentîndu-se în calitate de director al agenției imobiliare ”Compleximobil” SRL, cunoscînd faptul că Baranova Olga dorește să procure un apartament în mun. Chișinău, susținînd față de ultima că are influență față de factorii de decizie a Serviciului Național Locuință și „Gifi Vostok” SRL, a primit de la Baranova Olga prin intermediul lui Tuceac Igor bani în sumă de 8 000 Euro, pentru a favoriza încheierea unui contract de investiții în construcții, conform căruia urma să investească mijloacele bănești obținute pentru construcția a două apartamente, în condiții de ipotecă la un preț redus față de cel de pe piața imobiliară din mun. Chișinău. Ulterior după întîlnirile care au avut loc în oficiul 319 „A” de pe str. Pușkin 22, mun. Chișinău, în luna iunie 2007, Hîncu Galina, continuîndu-și intențiile infracționale, i-a comunicat lui Baranova Olga despre posibilitatea procurării apartamentului nr. 66, compus din 2 odăi la prețul de 36 000 Euro, amplasat pe str. N. Milescu-Spătarul, nr. 2, mun. Chișinău, aflat în construcție, solicitîndu-i achitarea primei rate în sumă de 15000 Euro, sumă de bani pe care ultima și-a asumat obligațiunea de a o depune pe contul „Gifi Vostok" SRL. După aceasta, tot în luna iunie 2007, Baranova Olga aflîndu-se în apropierea OCT Chișinău, situat pe str. Armenească, i-a transmis lui Hîncu Galina banii solicitați pentru achitarea apartamentului, iar pentru a camufla intențiile sale infracționale și a obține încrederea victimei, ultima i-a transmis lui Baranova Olga, contractul de investiție nr. 114-MS/2/66 din 27.03.2007, 6 încheiat între Serviciul Național Locuință, „Gifi Vostok” SRL și investitorul Cavamalî Ivan, în care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.92, din 28.04.2010, semnătura de la numele lui Cavamalî Ivan, nu a fost îndeplinită de către ultimul. Tot atunci, Hîncu Galina i-a transmis lui Baranova Olga procura nr.4717 din 20.06.2007, întocmită din numele lui Cavamalî Ivan, cu dreptul de a investi și administra apartamentul menționat. Primind însă suma de 15000 Euro, Hîncu Galina, nu i-a transferat conform înțelegerii pe contul „Gifi Vostok” SRL în scopul achitării prețului apartamentului prevăzut în contractul de investiție nr. 114-MS/2/66 din 27.03.2007, dar i-a însușit. Ulterior, la 21 iunie 2007 și 09 august 2007, la insistența lui Hîncu Galina, în scopul investirii mijloacelor bănești în construcția apartamentului menționat, Baranova Olga a transferat personal pe contul bancar al „Gifi Vostok” SRL, nr.22514014983729 bani în sumă totală de 136 000 lei, însă nu a putut intra în posesia apartamentului respectiv, deoarece contractul de investiție a fost realizat în luna iulie 2007 din inițiativa Serviciului Național Locuință și „Gifi Vostok” SRL, pe motiv că Galina Hîncu nu a transferat pe contul „Gifi Vostok” SRL prima rată pe care a primit-o de la Baranova Olga, în sumă de 15 000 Euro, ultima necunoscînd însă despre aceasta. Tot ea, Hîncu Galina, în luna august 2007, aflîndu-se în oficiul 319 „A" de pe str. Pușkin 22, mun.Chișinău, a mai primit de la Baranova Olga, suma de 8 000 Euro, sub pretextul că a avut cheltuieli suplimentare în cadrul acțiunilor de favorizare a încheierii contractului de investiții în construcții nr. 114-MS/2/66 din 27.03.2007. La 23 aprilie 2008, în continuarea acțiunilor sale criminale, Galina Hîncu, știind că contractul de investiție nr.114-MS/2/66 din 27 martie 2007 este reziliat, fără a o înștiința însă despre aceasta pe Baranova Olga, în scopul dobîndirii bunurilor din avutul proprietarului prin înșelăciune, l-a convins pe Cavamalî Ivan de a semna procura nr.3119, prin care o împuternicește pe Hîncu Galina, de a administra sumele bănești ce se păstrează la BC „Banca de Economii” SA, la contul nr.22514014983729 ce aparține „Gifi Vostok” SRL, și după aceasta, la 24 aprilie 2008, s-a adresat cu cerere către administrația „Gifi Vostok” SRL de a-i transfera în baza procurii nominalizate, 136 000 lei introduși de către Baranova Olga în baza contractului de investiție, pe contul bancar al BC „Moldova Agroindbanc” SA nr.2259853423, din timp deschis pe numele său. 7 Apoi, la 30 aprilie 2008, după ce banii în sumă de 136 000 lei au fost transferați de la contul „Gifi Vostok” SRL pe contul bancar al BC „Moldova Agroindbanc” SA nr.2259853423, Hîncu Galina, aflîndu-se în filiala BC „Moldova Agroindbanc” SA amplasată pe str.M. Costin, 9, mun.Chișinău, i-a ridicat în numerar și i-a însușit, folosindu-i în scopuri personale. În rezultatul acțiunilor sale în perioada de timp martie 2007 - aprilie 2008, Hîncu Galina, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Baranova Olga, bani în sumă de 136 000 lei și 31 000 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 516 150 lei, bani pe care i-a folosit în scopuri personale, astfel, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari în sumă totală de 652 150 lei.

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată de inculpată și avocatul acesteia Cojocari Dumitru care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare argumentînd următoarele: - în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece între inculpată și părțile vătămate au avut loc relații de colaborare și conlucrare; - instanța urma pe fiecare episod în parte să verifice și să analizeze relațiile dintre inculpată și părțile vătămate; - Bîrlădeanu V., Țurcanu A., Țurcanu Vl. și Șochina T. dețin în proprietate terenuri care anterior i-au aparținut inculpatei și care au fost transmise ca garanție a sumelor bănești pe care le-au investit împreună cu Hîncu G.; - inculpata a eliberat lui Bîrlădeanu V., Țurcanu A., Țurcanu Vl. și Șochina T. mai multe recipise pe sumele împrumutate, însă le-a păstrat doar pe cele din urmă dat fiind faptul că recipisele în fiecare lună se reînnoiau; - în ședințele de judecată nu a avut posibilitatea de a prezenta recipisele deoarece s-a aflat în arest o perioadă îndelungată de timp.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate.

Colegiul penal în decizia adoptată a menționat că situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond ajungînd în mod justificat la concluzia că acțiunile lui Hîncu Galina se încadrează în baza art. 190 alin. (5) Cod penal. 8 La fel, a conchis că, prima instanță corect a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpatei: - declarațiile părților vătămate Baranova O., Bodrug M., Dolghii L., Gherman Gh., Țurcanu Vl., Șochina T., Kmit N., Țurcanu A., Zubac A., Iurii V. și Bîrlădeanu V., a martorilor Tuceac Ig., Iurii I., Boian V., Dolghii I., Lupașcu Sv., Tarnovscaia T., Cavarnalî N., Echim B., Bragaru E., Carnavalî I., Tăbîrță S., Iațco M. și Lupașcu S., cît și următoarele înscrisuri din dosarul penal: - procesul –verbal de verificare a declarațiilor lui Iurii V. și Lupașco Sv. la fața locului (f.d.158-159, vol. IV); procesele-verbale de ridicare a documentelor de la OCT Chișinău (f.d.82-90, Vol. I, 12, vol.VI); contractele de vînzare-cumpărare a terenurilor din 13 ianuarie 2009 (f.d.92-119, vol. I); contractul de vînzare-cumpărare a terenului din 04 februarie 2009 (f.d.120-149, Vol. I); rapoartele de evaluare a bunurilor imobile (f.d.150-174, vol. I); procesul verbal de ridicare a actelor de la Iurii Vitalie și procesul – verbal de examinare a obiectului (f.d.207-211, vol. I); contractele și recipisele (f.d.26-28, 59 vol. V, 10,29,33,57,100,162-164,198-200,2009 A, Vol. VI, 4-5,23,37- 39, 54-59, vol. VII); procesul-verbal de examinare a obiectelor (f.d.117-127, vol. VII); procesele-verbale de confruntare între Hîncu Galina și Iurii Vitalie, Iurii Ina, Echim Boris, Dolghii Lucia, Morari Valeriu, Țurcanu Andrei, Țurcanu Vladimir și Șochina Tatiana (f.d.150-153,194-197,163-170, vol. IV, 278, vol. I, 57- 58,81-82, Vol. V, 74-77,78-80, vol. VI); procesele-verbale de confruntare între Lupașco Svetlana și Iurii Vitalie, precum și Iurii Ina (f.d.204-212, vol. IV); procesele-verbale de confruntare între bănuita Hîncu Galina și partea vătămată Baranova Olga, martorii Tuceac Igor, Cavarnalî Ivan și Cavarnalî Nicolae (f.d.156-157, 162,163,164 vol. I);procesul-verbal de ridicare a actelor de la SRL ”Givi Vostoc” (f.d.114-142, vol. I); procesul-verbal de examinare a bonului de plată ridicat de la BC ”Moldova Agroindbank”(f.d.46, vol. II); procesul –verbal de examinare a originalului procurii nr. 3119 din 23.08.2008 (f.d.186, vol. I). Instanța de apel a respins ca fiind nefondate solicitările apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare pe motiv că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie, argumentînd că din ansamblul de probe pertinente și concludente examinate în cadrul cercetării judecătorești se dovedește incontestabil că Hîncu Galina prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit bunurile părților vătămate în proporții deosebit de mari. 9 La fel, Colegiul Penal a apreciat critic argumentele inculpatei precum că ea nu este vinovată de escrocherie, ce se demonstrează prin recipisele pe care le-a eliberat părților vătămate, menționînd că în cazul în care inculpata ar fi dispus de careva probe care ar fi infirmat culpabilitatea acesteia în comiterea infracțiunii incriminate, acestea urmau a fi prezentate instanței de judecată. Totodată Curtea de apel a considerat că este irelevantă versiunea inculpatei precum că nu poate face rost de recipise, deoarece se află în stare de arest, iar recipisele se află la ea acasă. Instanța de apel a statuat că afirmațiile inculpatei precum că ea a activat atît în calitate de persoană fizică, cît și în calitate de reprezentant al persoanei juridice, nu are nici o valență motivantă și nu are importanță la încadrarea juridică a acțiunilor acesteia. De asemenea Colegiul Penal a respins argumentul apărării precum că pentru probarea laturii subiective ca element constitutiv al infracțiunii incriminate inculpatei, de către acuzare nu au fost aduse careva dovezi, relevînd că la materialele cauzei sunt înscrisuri care denotă activitatea amplă a inculpatei în domeniul comercializării imobilelor aducătoare de beneficii, care dădea posibilitatea inculpatei să-și onoreze obligațiunile față de creditori. Totodată, Colegiul penal a relevat că activitatea inculpatei era direcționată spre un scop fraudulos, cupidant, cu intenția de a înșela și a profita de încrederea acordată de către părțile vătămate. Scopul de cupiditate fiind prezent indubitabil și rezultă cert din ansmablul de acțiuni al inculpatei, care practica aceleași metode de exploatare a raporturilor de încredere și dezinformare conștientă față de toate părțile vătămate, înstrăinînd loturi de teren care nu-i aparțineau, încheind tranzacții cu alte loturi decît cele prezumate, falsificînd diferite acte, prezentînd date false, ducînd în eroare în privința prețului real al bunurilor, împrumutînd sume considerabile de bani, fără a avea intenția de a le restitui. În consecință, Colegiul a conchis că, instanța de fond ținînd cont de gravitatea infracțiunii, urmările survenite, de faptul că inculpata a comis infracțiuni împotriva a mai multor persoane, nu a întreprins nici o acțiune pentru a recupera prejudiciile cauzate, i-a stabilit acesteia o pedeapsă echitabilă, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost condamnată, care corespunde întru totul scopului pedepsei penale prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal. 10

Împotriva hotărîrilor pronunțate de instanțele ierarhic inferioare a declarat recurs avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală solicită, casarea acestora și pronunțarea unei hotărîri de achitare sau încetarea procesului penal. În argumentarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele: - concluziile instanțelor de fond privind faptul că inculpata a făcut promisiuni false și de la bun început nu a avut intenția de a-și onora obligațiile sunt pripite; -concluzia instanțelor de fond privind faptul că inculpata l-a dus în eroare pe Iurii Vitalie, privind destinația, amplasarea și titularii dreptului de proprietate a terenurilor este neîntemeiată și eronată, deoarece aceste bunuri i-au fost înstrăinate părții vătămate legal, toate contractele de vînzare- cumpărare fiind autentificate notarial, prin urmare era cunoscut statutul, amplasarea și evaluarea acestor terenuri, iar cumpărătorul (Iurii V.) a fost în drept de a se informa la organele abilitate asupra tuturor acestor circumstanțe; - la fel este eronată concluzia instanțelor privind faptul că inculpata în scopul dobîndirii ilicite, sub pretextul deținerii funcției de director la SRL „Compleximobil”, a însușit de la Dolghii Lucia suma totală de 20 000 Euro, or Hîncu G. împrumutînd de la partea vătămată suma indicată a întocmit notarial contracte de împrumut, unde ulterior i-a achitat acesteia și dobînzile cuvenite; Din sumele împrumutate, Hîncu G. procura bunuri imobile despre care cunoștea partea vătămată. Partea vătămată avînd contractele de împrumut a fost în drept a se adresa în instanța judiciară cu cerere de chemare în judecată pentru recuperarea sumelor împrumutate - urmînd a obține în acest sens acte judecătorești executorii de încasare a datoriilor; - de la partea vătămată Bodrug Maria, inculpata a luat cu împrumut sumele de bani, întocmind recipise pe numele acesteia, ulterior sumele împrumutate au fost restituite, iar partea vătămată a eliberat o recipisă prin care confirmă că nu are careva pretenții față de inculpată; - cît privește epizodul cu Baranova Olga, inculpata a explicat că de la aceasta a primit suma de 12 000 Euro în împrumut, iar suma de 136 000 lei au fost investiți în procurarea apartamentelor din str. Alba Iulia, ulterior sumele au fost transferate către investiția la construcția bunurilor imobile menționate mai sus, despre care fapt cunoștea partea vătămată și cu care dînsa a fost de 11 acord; - a primit de la Gheorghe Gherman, Țurcan Vladimir, Șochina Tatiana, Țurcan Andrei mai multe sume bănești cu titlu de împrumut, unde s-a obligat să achite dobînzile cuvenite, iar cu Țurcan Andrei au investit împreună cîte 9 000 Euro în procurarea unor terenuri pe care ulterior ambii le-au înstrăinat iar venitul l-au împărțit; - inculpata a înregistrat pe numele lui Țurcanu A. un teren în or.Durlești de 17 ha, pentru suma împrumutată în 2009 de 6 000 Euro, teren care a fost realizat de către acesta pentru recuperarea împrumutul acordat. Suma de 23 000 Euro este formată din dobînzi neachitate de către Țurcan Andrei - tatălui său Țurcan Vladimir și nu din banii împrumutați de la Țurcan Andrei, care primea venituri împreună cu Hîncu Galina din vânzarea bunurilor imobile, care erau gestionate și administrate de ambii; - partea vătămată Kmit Natalia a declarat că nu are pretenții materiale către Hîncu Galina, deoarece ultima a realizat toate clauzele convenției orale care a avut loc între ele; - partea vătămată Zubac Andrei i-a transmis în calitate de avans inculpatei suma de 6000 Euro pentru procurarea a 2 terenuri, însă tranzacția de vînzare- cumpărare nu a fost întocmită la timp din motivul că, proprietara lotului de teren Bobeico Zinaida avea careva probleme de ordin judiciar, astfel, mai era nevoie de careva termen pentru a încheia contractele date; - partea vătămată Bîrlădeanu Violeta i-a transmis cu titlu de împrumut lui Hîncu Galina suma de 30 000 Euro, întocmind în acest sens contracte de împrumut, iar în scopul garanției că împrumutul v-a fi restituit inculpata a înregistrat mai multe terenuri pe numele primei, achitând și dobânzi la împrumutul acordat. Totodată din suma de 22 000 Euro partea vătămată a procurat pe numele său un teren în or. Durlești, iar faptul că aceasta este în dezacord cu prețul achitat vînzătorului, cu statutul și locul amplasării lui, nu-i poate fi imputat inculpatei, partea vătămată negociind direct cu vînzătorul asupra prețului, informației privind amplasarea lui și statutul terenului; - în speță lipsește cu desăvîrșire ipoteza escrocheriei săvîrșită pe calea abuzului de încredere, nefiind exercitată nici o influență activă asupra victimelor pentru a le induce în eroare - în acțiunile inculpatei lipsește atît latura subiectivă cît și cea obiectivă a infracțiunii incriminate; -între inculpată și părțile vătămate au existat relații civile. 12

În conformitate cu prevederile art.431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Barbaroș M. în numele inculpatei, menționînd că recurentul nu a argumentat ilegalitatea hotărîrii cu indicarea problemelor de drept. Astfel, solicită reaprecierea probelor considerînd că nu au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind comise încălcări de procedură la stabilirea obligațiunilor civile dintre părți. 7.2 Referință asupra recursului ordinar declarat a depus și partea vătămată Țurcan Andrei, care și-a exprimat dezacordul cu argumentele invocate de partea apărării menționînd că, suma de 23 000 Euro este suma pe care tatăl său Țurcan Vladimir i-a împrumutat-o inculpatei, dar nu constituie dobînzi și comisioane cum afirmă aceasta. La fel, menționaeză că argumentele invocate de recurent sunt declarative, acestea nefiind confirmate cu careva probe. 7.2 Părțile vătămate Șochina Taiana și Țurcan Vladimir la fel au depus referințe asupra recursului apărării, unde au menționat că acesta urmează a fi declarat inadmisibil pe motiv că toate argumentele invocate de apărare sunt declarative, iar inculpata în confirmarea versiunilor înaintate nu a prezentat nici o probă concludentă.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) CPP, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6), 8), 12), 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură 13 penală, care stipulează că: - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească devenită definitivă. Însă, Colegiul penal constată că, recursul declarat nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor invocate. Din conținutul recursului rezultă că avocatul Barbaroș Mihail invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a vinovăției stabilite lui Hîncu Galina în comiterea escrocheriei. Analizînd decizia recurată Colegiul penal, conchide că la cercetarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile articolelor 26, 27, 99-101 Cod procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat minuțios, le-a dat o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblul, din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat a dedus concluzia că, acțiunile inculpatei Hîncu Galina, întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. 14 Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar, și este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată conține răspuns la toate motivele invocate. În cazul dat, instanța de apel la examinarea apelurilor declarate a respectat cerințele art. 414-417 Cod de procedură penală, a verificat și a apreciat conținutul probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea analizei desfășurate și minuțioase a acestora în textul deciziei adoptate. Analizînd probele descrise în punctul 5 al prezentei decizii și expuse în decizia instanței de apel din 24 martie 2015, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a concluzionat că vinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal, este pe deplin dovedită. Colegiul ține să remarce că, Curtea de Apel întemeiat a respins afirmația inculpatei și avocatului acesteia precum că în acțiunile lui Hîncu G. lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, iar între inculpată și părțile vătămate au existat relații civile. În acest context instanța de recurs menționează că în acțiunile ce i se incriminează lui Hîncu G., se regăsesc elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal și anume escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari . 15 Astfel, latura obiectivă a escrocheriei se esprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere. Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și victimă, care la rîndul lor au în suport - relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc., care, cunoscînd o anumită evoluție și avînd amprenta încrederii, sunt exploatate cu rea-credință de potențialul escroc la realizarea rezoluției infracționale. Așadar, analizînd acțiunile inculpatei pe fiecare episod incriminat Colegiul conchide că aceasta prin intermediul înșelăciunii în unele cazuri, și anume (Iurii V., Gherman Gh., Zubac A., Baranova O) iar în altele prin intermediul abuzului de încredere cum a fost în cazul lui (Șochina T., Dolghi L., Bîrlădeanu V., Țurcan A., Țurcan Vl., Bodrug M.,) a exercitat o influență psihică asupra conștiinței și voinței victimelor, determinîndu-le pe acestea să transmită binevol bunurile eronat considerînd că Hîncu G. este în drept de a le primi. Prin înșelăciune în sensul art. 190 Cod penal se înțelege – dezinformarea conștientă a victimei, care constă în prezentarea vădit valsă a realității, cum de altfel a fost în cazul lui Iurii V., căruia la fața locului i-au fost prezentate alte terenuri de cît cele care au fost în realitate înstrăinate, acesta fiind dus în eroare referitor la locul amplasării terenurilor. La fel, inculpata i-a transmis părții vătămate numere cadastrale false, acțiune care de asemenea a fost întreprinsă de Hîncu G. pentru a-l dezinforma pe pătimit referitor la locul amplasării acestor terenuri. Totodată, inculpata i-a prezentat părții vătămate date false referitor la schimbarea destinației acestor terenuri, care potrivit versiunii acesteia urma a avea loc într-un timp foarte scurt. Or, Iurii V. a dorit să procure terenuri pentru construcție și nu terenuri cu destinație agricolă. Faptul că Hîncu G. a denaturat realitatea și a prezentat date false referitor la destinația și amplasarea acestor terenuri a fost confirmat atît prin declarațiile părții vătămate cît și prin declarațiile martorului Iurii Ina (soția părții vătămate) din care rezultă că soțul său dorea să procure terenuri pentru construcție, iar în teritoriu le-a fost arătat locul amplasării acestora la o distanță de 200 m. de clădirile cu 9 etaje (f.d.71-72, vol. I), precum și prin 16 depozițiile martorului Lupașco Svetlana, care a relatat că Hîncu G. i-a comunicat că are de vînzare mai multe terenuri pe care i le-a arătat și acestea erau la o distanță de 200 m. de la clădirile cu 9 etaje din str. Ialoveni, iar rîndurile de viță-de-vie erau unul lîngă altul. (f.d.147, vol. II) . Referitor la acțiunile întreprinse de Hîncu Galina pe epizodul cu partea vătămată Gherman Gheorghe, Colegiul penal la fel consideră că în acțiunile acesteia persistă elementele infracțiunii incriminate, or din declarațiile părții vătămate rezultă că acesta a dorit să procure 3 terenuri pentru construcție, iar după ce a fost întocmit un contract de vînzare cumpărare pe unul din terenuri, inculpata a cerut arvuna pe celelalte 2 terenuri pe care urma chipurile să le înstrăineze. Astfel, partea vătămată care anterior a mai cumpărat de la aceasta un teren, avînd încredere în ultima, i-a transmis suma de bani solicitată, însă după transmiterea ultimei tranșe de bani la 02 iulie 2010, Hîncu Galina la telefon nu răspundea, eschivîndu-se de a-și onora obligațiile asumate nefiind întocmite contractele de vînzare cumpărare a terenurilor, iar banii pe care aceasta i-a primit în calitate de arvună în sumă de 5335 Euro și 32 000 lei nu au fost restituiți victimei. Materialele cauzei nu conțin careva probe care ar confirma că inculpata a întreprins careva măsuri în vederea onorării obligațiilor asumate, or dînsa din start avînd scop de cupiditate și folosindu-se de încrederea pe care o avea Gherman Gh. a solictat bani în contul arvunei și ilegal i-a însușit. Cît privește epizodul cu Zubac Andrei, Colegiul constată că și în acest caz Hîncu Galina acționînd după aceiași schemă ca și în cazul lui Gherman Gh. după ce a cîștigat încrederea lui Zubac Andrei prin faptul că l-a ajutat să procure terenuri în or. Durlești, prezentîndu-i informații false referitor la deținerea în proprietate a unui teren (care în realitate îi aparținea lui Bobeica Z.) a cerut și a primit de la acesta fără a avea vre-un drept suma de 6000 Euro cu titlu de arvună, pentru terenul care urma a fi înstrăinat și care în realitate nu-i aparținea ei. Așadar, Colegiul conchide că în aceste trei cazuri descrise mai sus Hîncu Galina exploatînd rapoartele de încredere care s-au stabilit între ea și 17 victime, prezentîndu-le date false și denaturînd circumstanțele abuzînd de încrederea acestora a dobîndut ilicit bunurile părților vătămate. Totodată, Colegiul penal menționează că, în contextul infracțiunii prevăzute la art. 190 Cod penal, înșelăciunea poate fi realizată și prin promisiuni și anume: - cînd făptuitorul ia de la victimă banii, angajîndu-se să presteze un anumit serviciu, să execute o lucrare (ca în cazul lui Kmit Natalia), sau ia bani în împrumut (ca și în cazul lui Dolghii L., Țurcan A., Țurcan Vl., Șochina T., Bodrug M.,Bîrlădeanu V.), cu toate că de facto nu are intenția să execute lucrarea, să presteze serviciul, sau să stingă datoria. Așadar, urmează a fi respinse și alegațiile apărării în ceia ce privește că concluziile instanțelor de fond privind faptul că inculpata a făcut promisiuni false și de la bun început nu a avut intenția de a-și onora obligațiile sunt pripite, deoarece inculpata împrumutînd de la părțile vătămate bani a întocmit în unele cazuri (Dolghih L.) contracte de împrumut autentificate notarial, iar în altele (Bodrug M., Gherman G., Țurcan Vl., Șochina T., Țurcan A.) recipise pe numele acestora, ulterior sumele împrumutate au fost restituite parțial. Colegiul penal apreciază critic argumentele avocatului precum că fapta inculpatei pe aceste epizoade nu constituie elementele infracțiunii incriminate, pe motiv că relațiile dintre inculpată și părțile vătămate poartă caracter civil și nu penal. Analizînd natura raporturilor juridice între inculpată și părțile vătămate menționate, este evident că acestea poartă un caracter penal. Astfel, prin probele administrate și verificate de instanța de apel s-a constatat cu certitudine că intenția inculpatei de a însuși prin înșelăciune și abuz de încredere mijloace bănești a apărut la ultima înainte de intrarea în stăpînire asupra acestor bunuri, acest fapt fiind dovedit prin faptul că inculpata în lipsa unei surse de venit stabile a solicitat și a primit de la Bodrug M., Țurcan Vl., Șochina T., Țurcan A., Bîrlădeanu V. și Dolghii L. cu titlu de împrumut în cumul o sumă impunătoare și anume 119 920 Euro pe o perioadă relativ scurtă de timp 3 - 6 luni, promițîndu-le achitarea lunară a unui comision exagerat de mare cum ar fi : 6%; 9% și chiar 10%. Faptul că inculpata nu a avut intenția de facto să stingă datoria se confirmă și prin comportamentul acesteia după intrarea în posesia banilor, și anume: se eschiva de la convorbirile telefonice și de la întîlnirile cu părțile 18 vătămate, schimbîndu-și permanent numerele de contact și adresele de domiciliu. Afirmațiile avocatului Barbaroș M. precum că Hîncu G. a achitat în unele cazuri dobînzile (Dolghii L.) și acest fapt confirmă că între părți au avut relații civile, sunt neîntemeiate, or inculpata i-a achitat lui Dolghii L. dobînda pentru prima tranșă de împrumut urmărind scopul de a dobîndi prin înșelăciune o sumă și mai mare de la victimă. Prin aceste acțiuni inculpata și-a voalat scopul principal urmărit - de a insufla părții vătămate și mai multă încredere, pentru ca ulterior Dolghii L. să-i mai transmită bani. Totodată, Colegiul relevă că, Hîncu G. după primirea următoarei sume (10 000 Euro) de la Dolghii L. nu i-a mai achitat acesteia nimic și nici nu a mai fost de găsit. Alegațiile recurentului precum că partea vătămată Kmit Natalia a declarat că nu are pretenții materiale către Hîncu Galina, deoarece ultima a realizat toate clauzele convenției orale care a avut loc între ele, sunt declarative și urmează a fi respinse. Analizînd declarațiile părții vătămate Kmit Natalia, date în cadrul urmăririi penale și susținute în ședința de judecată a instanței de fond, Colegiul relevă că astfel de depoziții partea vătămată nu a depus, ba mai mult aceasta a menționat că după ce inculpata a primit de la ea suma de 9865 lei, pentru a legaliza o parte din construcțiile din str. Nucarilor, nr.28 și a privatiza terenul aferent, aceasta nu mai răspundea la telefon iar cînd răspundea de fiecare dată îi promitea că totul o să fie în regulă. Ulterior s-a adresat la altă companie care a îndeplinit toate lucrările necesare. Totodată a menționat, că Hîncu G. nu a executat nici o parte din volumul de lucru pe care trebuia să-l îndeplinească (f.d.48, vol. VII; 40,vol. XII). Instanța de recurs apreciază ca fiind declarative afirmațiile avocatului cu privire la faptul că suma de 12 000 Euro, Baranova Olga i-a transmis-o cu titlu de împrumut, iar suma de 136 000 lei au fost investiți în procurarea apartamentelor din str. Alba Iulia, ulterior sumele au fost transferate către investiția la construcția altor bunuri imobile, or Baranova O. a menționat că i-a transmis inculpatei banii pentru investirea în construcția apartamentului din str. I. Dumeniuc (M. Spătaru), mun. Chișinău și nicidecum cu titlu de împrumut sau pentru investirea în procurarea altor bunuri imobile. La fel Colegiul menționează că în argumentarea afirmațiilor sale pe acest episod recurentul nu a prezentat nici un act care ar confirma că suma 19 transmisă de Baranova O. aceasta a utilizat-o pentru a procura careva bun imobil pe numele părții vătămate. Generalizînd cele menționate mai sus Colegiul conchide că temeiurile de drept prevăzute la 6), 8), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, invocate de recurent în textul recursului nu sunt prezente în speță, or instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind admisă careva eroare gravă de fapt, care ar fi afectat soluția instanței, iar în acțiunile inculpatei se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, totodată, faptele acesteia corect au fost încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal. Cu referire la temeiul invocat de avocatul Barbaroș M. în baza pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele. Pct. 16) alin. (1) a art. 427 CPP poate fi invocat atunci cînd norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare. Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză. Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețe care pun problema divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării. Analizînt recursul declarat Colegiul penal relevă că în conținutul acestuia, nu sunt invocate cauze concrete, care ar demonstra faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză. Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului avocatului prin prisma pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui temei de recurs. Generalizând cele menționate mai sus, Colegiul penal constată că acțiunilor lui Hîncu Galina i s-au dat o apreciere și încadrare juridică corectă, 20 iar măsura de pedeapsă acesteia a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarată vinovată, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, în cauza penală în privința lui Hîncu Galina Ion, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 august 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 21