1ra-921/2015 — art.190 alin. 5 CP

1ra-921/2015 — art.190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-921/2015

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

12 august 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei Hîncu Galina, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08 mai 2014

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, în

cauza penală în privința lui

Hîncu Galina Ion,

născut la 26 mai 1975, originară din s. Puțintei, r-nul Orhei,

domiciliată pînă la reținere mun. Chișinău, str. Alba Iulia, nr.

192, ap.39;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 06 octombrie 2010 - pînă la 08 mai 2014 (instanța de

fond);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Hîncu Galina a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 14 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de conducere și de administrare sau operare cu

bunuri materiale și mijloace bănești în întreprinderi, instituții organizații,

indiferent de forma organizatorico-juridică și tipul de proprietate pe un termen

de 5 (cinci) ani.

S-a dispus încasarea de la inculpata Hîncu Galina:

1

- în beneficiul lui Baranova Olga a sumei de 52 000 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Șochina Tatiana a sumei de 4 100 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Gherman Gheorghe a sumei de 5 335 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii și 32 000 lei;

- în beneficiul lui Dolghii Lucia a sumei de 31 000 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Zubac Andrei a sumei de 6 000 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Țurcan Andrei a sumei de 23 000 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Țurcan Vladimir a sumei de 35 000 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Bodrug Maria a sumei de 6 300 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii.

Acțiunea civilă a părților vătămate Iurii Vitalii și Bîrlădeanu Violeta, s-a

admis în principiu, cuantumul ei urmînd a fi stabilit în procedură separată.

activînd în calitate de Director executiv al SRL „Compleximobil” cu sediul în

mun. Chișinău, str. Pușkin nr. 22 of. 319 ”a”, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu alte persoane neidentificate de organul urmăririi penale, din

interes material, intenționat, urmărind scopul dobîndirii bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de mari,

prin asigurări că dînsa deține în proprietate privată 80 ari de teren plantat cu

36 rînduri de viță de vie situate în intravilanul or. Durlești, sectorul nr.

0121107, vizavi de str. Ialoveni, la o distanță de 200 metri de la casele cu 9

nivele de pe strada menționată și la moment de Guvernul RM se examinează

documentele parvenite de la Administrația publică locală Durlești privind

schimbarea destinației unei parcele a terenului din sectorul nominalizat,

inclusiv și partea în care este amplasat bunul ei, din agricolă în teren sub

construcție locativă și sub pretextul că îi vinde lui Iurii Vitalie 70.1 ari la prețul

de 1 400 Euro pentru un ar prin intermediul firmei sale, în perioada de timp de

la 13 ianuarie - 04 februarie 2009, în mun. Chișinău, str. Alba-Iulia nr.75, după

semnarea contractelor de vînzare-cumpărare la Biroul notarului public

2

Veronica Roșca, a 29 rînduri de viță de vie amplasate pe 70.1 ari, care de fapt

nu-i aparțineau ei, dar pe care avea de la fiecare proprietar cîte o procură cu

dreptul de a le înstrăina, a primit de la ultimul bani în sumă de 99.000 Euro

care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 1.360.774,10 lei,

sumă pe care ilicit a dobîndit-o. Ulterior s-a stabilit că de fapt terenurile

vîndute se află în celălalt capăt a sectorului 0121107, care este inclus în

extravilanul or. Durlești, cu destinația agricolă și la moment precum și nici în

viitorul apropiat nu se va examina întrebarea privind schimbarea destinației

lui. Vița de vie plantată pe aceste rînduri este deteriorată, astfel, încît la

moment nu mai rodește. Astfel, vița de vie vîndută lui Iurii Vitalie nu prezintă

o valoare oarecare și nu prezintă un interes pentru potențialii cumpărători.

Tranzacția dată nu a fost oglindită în evidența contabilă a firmei în cauză, ce

i-au cauzat victimei o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot ea, Hîncu Galina aflîndu-se la 16 iunie 2008, în mun. Chișinău, str.

Armenească, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în proporții

deosebit de mari, sub pretextul că este Directorul SRL ”Compleximobil”,

principalul gen de activitate al cărei este activitatea imobiliară pe bază de tarife

și contracte, din interes material, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub

pretextul efectuării unei tranzacții cu imobilul, în urma cărui fapt ambele vor

avea un profit în proporții mari, a dobîndit ilicit de la Dolghii Lucia suma de

10.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia

154.362 lei, iar ulterior la 29 iulie 2008, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Vasile

Alexandri, acționînd cu aceiași intenție, în aceleași circumstanțe și sub același

pretext a dobîndit ilicit de la Dolghii Lucia suma de 10.000 Euro, care conform

cursului oficial al BNM la acel moment constituia 153.385 lei.

In total, în perioada indicată, Hîncu Galina a dobîndit ilicit de la Dolghii

Lucia suma de 20.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel

moment constituia 307.747 lei, cauzîndu-i victimei o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Tot Hîncu Galina, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în

proporții deosebit de mari, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte

persoane la moment nestabilite de către organul de urmărire penală, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul efectuării unor tranzacții cu

imobilul, în urma cărui fapt cu toții vor avea cîte un profit în proporții mari a

dobîndit ilicit:

3

- în perioada lunilor iunie-noiembrie 2008, de la Țurcan Andrei suma de

23 700 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia

358.792,53 lei;

- în perioada lunilor august-octombrie 2008 și iunie 2010, de la Țurcan

Vladimir suma de 43 120 Euro, ce conform cursului oficial al Băncii Naționale

la perioada în cauză constituia 768.904,52 lei;

- la 28 octombrie 2008 de la Șochina Tatiana suma de 4 100 Euro, ce

conform cursului oficial al BNM la ziua în cauză constituia 53320,09 lei.

În total Hîncu Galina a dobîndit ilicit de la Țurcanu Andrei, Țurcan

Vladimir și Șochina Tatiana suma de 1 181 017 lei, pe care a folosit-o în scopuri

personale, cauzîndu-le victimelor daune materiale în proporții deosebit de

mari.

Tot ea, cu scopul dobîndirii ilicite prin înșelăciune și abuz de încredere a

bunurilor altei persoane în proporții mari, la 01 septembrie 2010, aflîndu-se în

incinta Casei de Modă situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare colț cu str.

P. Movilă, sub pretextul efectuării în decursul următoarelor 10 zile a tranzacției

de vînzare-cumpărare a terenului-grădină cu nr. cadastral: 0121122022, situat

în extravilanul or. Durlești, sectorul „Poltava”, cu suprafața totală de 4,8 ari,

care în realitate ei nu-i aparținea în proprietate privată și nici nu era

împuternicită de proprietar pentru a-l înstrăina, a cerut și primit de la Zubac

Andrei, cu titlu de arvună suma de 1 000 Euro, ce conform cursului oficial al

BNM la ziua indicată constituia 15462,60 lei, iar la 10 septembrie 2010, la fel

aflîndu-se pe aceiași adresă, sub același pretext, a mai cerut și primit de la

persoana sus menționată, tot cu titlu de arvună, suma de 5 000 Euro, ce

conform cursului oficial al BNM la ziua în cauză constituie 78 654 lei, iar în

total bani în sumă de 94.116,60 lei, pe care i-a dobîndit ilicit și i-a folosit în

scopuri personale, cauzîndu-i victimei o daună materială în proporții mari.

Tot Hîncu Galina, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane în

proporții deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de încredere, la 18 februarie

2009, 23 aprilie 2009 și 27 octombrie 2009, aflîndu-se în incinta clădirii Casa de

Modă situată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare colț cu str. P. Movilă, sub

pretextul efectuării unor tranzacții cu imobilul, a cerut și primit de la Bodrug

Maria, suma de 1000 Euro, 2 200 Euro și respectiv 3 500 Euro, ce conform

cursului oficial al BNM constituia suma totală de 103.649,39 lei, sumă pe care a

4

folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-i victimei o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, cu scopul dobîndirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a

bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, la 11 septembrie 2009,

04 decembrie 2009 și 17 iulie 2010, aflîndu-se în incinta clădirii Casa de Modă

din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare colț cu str. P. Movilă, sub pretextul

efectuării în decursul următoarelor 10 zile a tranzacției de vînzare- cumpărare

a două terenuri-grădină situate în intravilanul or. Durlești, sectorul 0121127,

fiecare cu suprafața totală de 4,8 ari, care în realitate ei nu-i aparțineau în

proprietate privată și nici nu era împuternicită de proprietari de a le înstrăina,

a cerut și primit de la Gherman Gheorghe, în calitate de arvună, suma de 5 335

Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia 119261,10

lei, sumă pe care a folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate o

daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot ea, cu scopul dobîndirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a

bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, la 15 iulie 2008,

aflndu-se în or. Durlești, str. N. Dimo, sub pretextul procurării unui teren

plantat cu viță de vie, cu suprafața totală de 1 ha, situat precum că în sectorul

cadastral 0121107, care face parte din intravilanul or. Durlești și este amplasat

în apropiere de șoseaua ce leagă localitatea dată cu str. Ialoveni din mun.

Chișinău, a cerut și primit de la Bîrlădeanu Violeta, în împrumut suma de

35.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituia

544 953,50 lei, pe un termen de 6 luni de zile, pentru a achita valoarea acestuia,

iar la 18 septembrie 2009, în același loc și sub pretextul procurării unui teren

plantat cu viță de vie, cu suprafața totală de 1 ha, situat în sectorul cadastral

0121107, a cerut și primit de la Bîrlădeanu Violeta, în împrumut suma de

30.000 Euro, pe un termen de 3 luni de zile, pentru a achita valoarea acestuia.

Ulterior la 06 octombrie 2009, aflîndu-se în același loc și în aceleași

circumstanțe sub pretextul procurării unui teren plantat cu viță de vie, cu

suprafața de 0,9364 ha, situat în sectorul cadastral 0121107 a cerut și primit de

la Bîrlădeanu Violeta, precum că pentru a achita valoarea acestuia, suma de

22.000 Euro, ce conform cursului oficial al BNM la ziua menționată constituia

suma de 365 943,60 lei

În total Hîncu Galina a dobîndit ilicit de la Bîrlădeanu Violeta suma de

1.039269,50 lei, pe care a folosit-o în scopuri personale, cauzîndu-i victimei o

5

daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot ea, activînd în funcția de director executiv al „Compleximobil” SRL,

cu scopul dobîndirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a bunurilor

altei persoane în proporții considerabile, folosind situația de serviciu, în

perioada de timp de la 17 septembrie 2009 - 30 iulie 2010, aflîndu-se în mun.

Chișinău, str. Ion Creangă, sub pretextul legalizării construcțiilor neautorizate -

casei particulare și garajului din mun. Chișinău, str. Nucarilor nr. 28, precum și

a terenului aferent acestor clădiri, a cerut și primit de la Kmit N., precum că

pentru a achita plățile oficiale și necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor

asumate, bani în sumă totală de 9 865 lei, pe care i-a folosit în scopuri

personale, cauzîndu-i victimei o daună materială în proporții considerabile.

Inculpata Hîncu Galina în perioada de timp a lunilor martie-iunie 2007,

aflîndu-se în oficiul 319 "A" de pe str. Pușkin 22, mun. Chișinău, în scopul

dobîndirii bunurilor din avutul proprietarului prin înșelăciune și abuz de

încredere, prezentîndu-se în calitate de director al agenției imobiliare

”Compleximobil” SRL, cunoscînd faptul că Baranova Olga dorește să procure

un apartament în mun. Chișinău, susținînd față de ultima că are influență față

de factorii de decizie a Serviciului Național Locuință și „Gifi Vostok” SRL, a

primit de la Baranova Olga prin intermediul lui Tuceac Igor bani în sumă de

8 000 Euro, pentru a favoriza încheierea unui contract de investiții în

construcții, conform căruia urma să investească mijloacele bănești obținute

pentru construcția a două apartamente, în condiții de ipotecă la un preț redus

față de cel de pe piața imobiliară din mun. Chișinău.

Ulterior după întîlnirile care au avut loc în oficiul 319 „A” de pe str.

Pușkin 22, mun. Chișinău, în luna iunie 2007, Hîncu Galina, continuîndu-și

intențiile infracționale, i-a comunicat lui Baranova Olga despre posibilitatea

procurării apartamentului nr. 66, compus din 2 odăi la prețul de 36 000 Euro,

amplasat pe str. N. Milescu-Spătarul, nr. 2, mun. Chișinău, aflat în construcție,

solicitîndu-i achitarea primei rate în sumă de 15000 Euro, sumă de bani pe care

ultima și-a asumat obligațiunea de a o depune pe contul „Gifi Vostok" SRL.

După aceasta, tot în luna iunie 2007, Baranova Olga aflîndu-se în

apropierea OCT Chișinău, situat pe str. Armenească, i-a transmis lui Hîncu

Galina banii solicitați pentru achitarea apartamentului, iar pentru a camufla

intențiile sale infracționale și a obține încrederea victimei, ultima i-a transmis

lui Baranova Olga, contractul de investiție nr. 114-MS/2/66 din 27.03.2007,

6

încheiat între Serviciul Național Locuință, „Gifi Vostok” SRL și investitorul

Cavamalî Ivan, în care conform raportului de constatare tehnico-științifică

nr.92, din 28.04.2010, semnătura de la numele lui Cavamalî Ivan, nu a fost

îndeplinită de către ultimul. Tot atunci, Hîncu Galina i-a transmis lui Baranova

Olga procura nr.4717 din 20.06.2007, întocmită din numele lui Cavamalî Ivan,

cu dreptul de a investi și administra apartamentul menționat.

Primind însă suma de 15000 Euro, Hîncu Galina, nu i-a transferat

conform înțelegerii pe contul „Gifi Vostok” SRL în scopul achitării prețului

apartamentului prevăzut în contractul de investiție nr. 114-MS/2/66 din

27.03.2007, dar i-a însușit.

Ulterior, la 21 iunie 2007 și 09 august 2007, la insistența lui Hîncu Galina,

în scopul investirii mijloacelor bănești în construcția apartamentului

menționat, Baranova Olga a transferat personal pe contul bancar al „Gifi

Vostok” SRL, nr.22514014983729 bani în sumă totală de 136 000 lei, însă nu a

putut intra în posesia apartamentului respectiv, deoarece contractul de

investiție a fost realizat în luna iulie 2007 din inițiativa Serviciului Național

Locuință și „Gifi Vostok” SRL, pe motiv că Galina Hîncu nu a transferat pe

contul „Gifi Vostok” SRL prima rată pe care a primit-o de la Baranova Olga, în

sumă de 15 000 Euro, ultima necunoscînd însă despre aceasta.

Tot ea, Hîncu Galina, în luna august 2007, aflîndu-se în oficiul 319 „A" de

pe str. Pușkin 22, mun.Chișinău, a mai primit de la Baranova Olga, suma de

8 000 Euro, sub pretextul că a avut cheltuieli suplimentare în cadrul

acțiunilor de favorizare a încheierii contractului de investiții în construcții

nr. 114-MS/2/66 din 27.03.2007.

La 23 aprilie 2008, în continuarea acțiunilor sale criminale, Galina Hîncu,

știind că contractul de investiție nr.114-MS/2/66 din 27 martie 2007 este reziliat,

fără a o înștiința însă despre aceasta pe Baranova Olga, în scopul dobîndirii

bunurilor din avutul proprietarului prin înșelăciune, l-a convins pe Cavamalî

Ivan de a semna procura nr.3119, prin care o împuternicește pe Hîncu Galina,

de a administra sumele bănești ce se păstrează la BC „Banca de Economii” SA,

la contul nr.22514014983729 ce aparține „Gifi Vostok” SRL, și după aceasta, la

24 aprilie 2008, s-a adresat cu cerere către administrația „Gifi Vostok” SRL de

a-i transfera în baza procurii nominalizate, 136 000 lei introduși de către

Baranova Olga în baza contractului de investiție, pe contul bancar al BC

„Moldova Agroindbanc” SA nr.2259853423, din timp deschis pe numele său.

7

Apoi, la 30 aprilie 2008, după ce banii în sumă de 136 000 lei au fost

transferați de la contul „Gifi Vostok” SRL pe contul bancar al BC „Moldova

Agroindbanc” SA nr.2259853423, Hîncu Galina, aflîndu-se în filiala BC

„Moldova Agroindbanc” SA amplasată pe str.M. Costin, 9, mun.Chișinău, i-a

ridicat în numerar și i-a însușit, folosindu-i în scopuri personale.

În rezultatul acțiunilor sale în perioada de timp martie 2007 - aprilie

2008, Hîncu Galina, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la

Baranova Olga, bani în sumă de 136 000 lei și 31 000 Euro, care conform

cursului oficial al BNM constituia suma de 516 150 lei, bani pe care i-a folosit în

scopuri personale, astfel, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în

proporții deosebit de mari în sumă totală de 652 150 lei.

avocatul acesteia Cojocari Dumitru care au solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărîri de achitare argumentînd următoarele:

- în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate, deoarece între inculpată și părțile vătămate au avut loc relații de

colaborare și conlucrare;

- instanța urma pe fiecare episod în parte să verifice și să analizeze

relațiile dintre inculpată și părțile vătămate;

- Bîrlădeanu V., Țurcanu A., Țurcanu Vl. și Șochina T. dețin în

proprietate terenuri care anterior i-au aparținut inculpatei și care au fost

transmise ca garanție a sumelor bănești pe care le-au investit împreună cu

Hîncu G.;

- inculpata a eliberat lui Bîrlădeanu V., Țurcanu A., Țurcanu Vl. și

Șochina T. mai multe recipise pe sumele împrumutate, însă le-a păstrat doar pe

cele din urmă dat fiind faptul că recipisele în fiecare lună se reînnoiau;

- în ședințele de judecată nu a avut posibilitatea de a prezenta recipisele

deoarece s-a aflat în arest o perioadă îndelungată de timp.

2015, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate.

reținută de instanța de fond corespunde probelor din dosar, care au fost

apreciate corect, instanța de fond ajungînd în mod justificat la concluzia că

acțiunile lui Hîncu Galina se încadrează în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

8

La fel, a conchis că, prima instanță corect a reținut ca probe

ce confirmă vinovăția inculpatei: - declarațiile părților vătămate Baranova O.,

Bodrug M., Dolghii L., Gherman Gh., Țurcanu Vl., Șochina T., Kmit N.,

Țurcanu A., Zubac A., Iurii V. și Bîrlădeanu V., a martorilor Tuceac Ig., Iurii I.,

Boian V., Dolghii I., Lupașcu Sv., Tarnovscaia T., Cavarnalî N., Echim B.,

Bragaru E., Carnavalî I., Tăbîrță S., Iațco M. și Lupașcu S., cît și următoarele

înscrisuri din dosarul penal: - procesul –verbal de verificare a declarațiilor lui

Iurii V. și Lupașco Sv. la fața locului (f.d.158-159, vol. IV); procesele-verbale de

ridicare a documentelor de la OCT Chișinău (f.d.82-90, Vol. I, 12, vol.VI);

contractele de vînzare-cumpărare a terenurilor din 13 ianuarie 2009 (f.d.92-119,

vol. I); contractul de vînzare-cumpărare a terenului din 04 februarie 2009

(f.d.120-149, Vol. I); rapoartele de evaluare a bunurilor imobile (f.d.150-174,

vol. I); procesul verbal de ridicare a actelor de la Iurii Vitalie și procesul –

verbal de examinare a obiectului (f.d.207-211, vol. I); contractele și recipisele

(f.d.26-28, 59 vol. V, 10,29,33,57,100,162-164,198-200,2009 A, Vol. VI, 4-5,23,37-

39, 54-59, vol. VII); procesul-verbal de examinare a obiectelor (f.d.117-127, vol.

VII); procesele-verbale de confruntare între Hîncu Galina și Iurii Vitalie, Iurii

Ina, Echim Boris, Dolghii Lucia, Morari Valeriu, Țurcanu Andrei, Țurcanu

Vladimir și Șochina Tatiana (f.d.150-153,194-197,163-170, vol. IV, 278, vol. I, 57-

58,81-82, Vol. V, 74-77,78-80, vol. VI); procesele-verbale de confruntare între

Lupașco Svetlana și Iurii Vitalie, precum și Iurii Ina (f.d.204-212, vol. IV);

procesele-verbale de confruntare între bănuita Hîncu Galina și partea vătămată

Baranova Olga, martorii Tuceac Igor, Cavarnalî Ivan și Cavarnalî Nicolae

(f.d.156-157, 162,163,164 vol. I);procesul-verbal de ridicare a actelor de la SRL

”Givi Vostoc” (f.d.114-142, vol. I); procesul-verbal de examinare a bonului de

plată ridicat de la BC ”Moldova Agroindbank”(f.d.46, vol. II); procesul –verbal

de examinare a originalului procurii nr. 3119 din 23.08.2008 (f.d.186, vol. I).

Instanța de apel a respins ca fiind nefondate solicitările apărării privind

pronunțarea unei sentințe de achitare pe motiv că acțiunile inculpatei nu

întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie, argumentînd că din ansamblul

de probe pertinente și concludente examinate în cadrul cercetării judecătorești

se dovedește incontestabil că Hîncu Galina prin înșelăciune și abuz de

încredere a dobîndit ilicit bunurile părților vătămate în proporții deosebit de

mari.

9

La fel, Colegiul Penal a apreciat critic argumentele inculpatei precum că

ea nu este vinovată de escrocherie, ce se demonstrează prin recipisele pe care

le-a eliberat părților vătămate, menționînd că în cazul în care inculpata ar fi

dispus de careva probe care ar fi infirmat culpabilitatea acesteia în comiterea

infracțiunii incriminate, acestea urmau a fi prezentate instanței de judecată.

Totodată Curtea de apel a considerat că este irelevantă versiunea inculpatei

precum că nu poate face rost de recipise, deoarece se află în stare de arest, iar

recipisele se află la ea acasă.

Instanța de apel a statuat că afirmațiile inculpatei precum că ea a activat

atît în calitate de persoană fizică, cît și în calitate de reprezentant al persoanei

juridice, nu are nici o valență motivantă și nu are importanță la încadrarea

juridică a acțiunilor acesteia.

De asemenea Colegiul Penal a respins argumentul apărării precum că

pentru probarea laturii subiective ca element constitutiv al infracțiunii

incriminate inculpatei, de către acuzare nu au fost aduse careva dovezi,

relevînd că la materialele cauzei sunt înscrisuri care denotă activitatea amplă a

inculpatei în domeniul comercializării imobilelor aducătoare de beneficii, care

dădea posibilitatea inculpatei să-și onoreze obligațiunile față de creditori.

Totodată, Colegiul penal a relevat că activitatea inculpatei era direcționată spre

un scop fraudulos, cupidant, cu intenția de a înșela și a profita de încrederea

acordată de către părțile vătămate. Scopul de cupiditate fiind prezent

indubitabil și rezultă cert din ansmablul de acțiuni al inculpatei, care practica

aceleași metode de exploatare a raporturilor de încredere și dezinformare

conștientă față de toate părțile vătămate, înstrăinînd loturi de teren care nu-i

aparțineau, încheind tranzacții cu alte loturi decît cele prezumate, falsificînd

diferite acte, prezentînd date false, ducînd în eroare în privința prețului real al

bunurilor, împrumutînd sume considerabile de bani, fără a avea intenția de a

le restitui.

În consecință, Colegiul a conchis că, instanța de fond ținînd cont de

gravitatea infracțiunii, urmările survenite, de faptul că inculpata a comis

infracțiuni împotriva a mai multor persoane, nu a întreprins nici o acțiune

pentru a recupera prejudiciile cauzate, i-a stabilit acesteia o pedeapsă

echitabilă, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost condamnată,

care corespunde întru totul scopului pedepsei penale prevăzut la art. 61 alin.

(2) Cod penal.

10

a declarat recurs avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei, care invocînd

temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de

procedură penală solicită, casarea acestora și pronunțarea unei hotărîri de

achitare sau încetarea procesului penal.

În argumentarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- concluziile instanțelor de fond privind faptul că inculpata a făcut

promisiuni false și de la bun început nu a avut intenția de a-și onora obligațiile

sunt pripite;

-concluzia instanțelor de fond privind faptul că inculpata l-a dus în

eroare pe Iurii Vitalie, privind destinația, amplasarea și titularii dreptului de

proprietate a terenurilor este neîntemeiată și eronată, deoarece aceste bunuri

i-au fost înstrăinate părții vătămate legal, toate contractele de vînzare-

cumpărare fiind autentificate notarial, prin urmare era cunoscut statutul,

amplasarea și evaluarea acestor terenuri, iar cumpărătorul (Iurii V.) a fost în

drept de a se informa la organele abilitate asupra tuturor acestor circumstanțe;

- la fel este eronată concluzia instanțelor privind faptul că inculpata în

scopul dobîndirii ilicite, sub pretextul deținerii funcției de director la SRL

„Compleximobil”, a însușit de la Dolghii Lucia suma totală de 20 000 Euro, or

Hîncu G. împrumutînd de la partea vătămată suma indicată a întocmit notarial

contracte de împrumut, unde ulterior i-a achitat acesteia și dobînzile cuvenite;

Din sumele împrumutate, Hîncu G. procura bunuri imobile despre care

cunoștea partea vătămată. Partea vătămată avînd contractele de împrumut a

fost în drept a se adresa în instanța judiciară cu cerere de chemare în judecată

pentru recuperarea sumelor împrumutate - urmînd a obține în acest sens acte

judecătorești executorii de încasare a datoriilor;

- de la partea vătămată Bodrug Maria, inculpata a luat cu împrumut

sumele de bani, întocmind recipise pe numele acesteia, ulterior sumele

împrumutate au fost restituite, iar partea vătămată a eliberat o recipisă prin

care confirmă că nu are careva pretenții față de inculpată;

- cît privește epizodul cu Baranova Olga, inculpata a explicat că de la

aceasta a primit suma de 12 000 Euro în împrumut, iar suma de 136 000 lei au

fost investiți în procurarea apartamentelor din str. Alba Iulia, ulterior sumele

au fost transferate către investiția la construcția bunurilor imobile menționate

mai sus, despre care fapt cunoștea partea vătămată și cu care dînsa a fost de

11

acord;

- a primit de la Gheorghe Gherman, Țurcan Vladimir, Șochina Tatiana,

Țurcan Andrei mai multe sume bănești cu titlu de împrumut, unde s-a obligat să

achite dobînzile cuvenite, iar cu Țurcan Andrei au investit împreună cîte

9 000 Euro în procurarea unor terenuri pe care ulterior ambii le-au înstrăinat iar

venitul l-au împărțit;

- inculpata a înregistrat pe numele lui Țurcanu A. un teren în or.Durlești de

17 ha, pentru suma împrumutată în 2009 de 6 000 Euro, teren care a fost realizat

de către acesta pentru recuperarea împrumutul acordat.

Suma de 23 000 Euro este formată din dobînzi neachitate de către Țurcan

Andrei - tatălui său Țurcan Vladimir și nu din banii împrumutați de la Țurcan

Andrei, care primea venituri împreună cu Hîncu Galina din vânzarea bunurilor

imobile, care erau gestionate și administrate de ambii;

- partea vătămată Kmit Natalia a declarat că nu are pretenții materiale către

Hîncu Galina, deoarece ultima a realizat toate clauzele convenției orale care a avut

loc între ele;

- partea vătămată Zubac Andrei i-a transmis în calitate de avans inculpatei

suma de 6000 Euro pentru procurarea a 2 terenuri, însă tranzacția de vînzare-

cumpărare nu a fost întocmită la timp din motivul că, proprietara lotului de teren

Bobeico Zinaida avea careva probleme de ordin judiciar, astfel, mai era nevoie de

careva termen pentru a încheia contractele date;

- partea vătămată Bîrlădeanu Violeta i-a transmis cu titlu de împrumut lui

Hîncu Galina suma de 30 000 Euro, întocmind în acest sens contracte de

împrumut, iar în scopul garanției că împrumutul v-a fi restituit inculpata a

înregistrat mai multe terenuri pe numele primei, achitând și dobânzi la

împrumutul acordat. Totodată din suma de 22 000 Euro partea vătămată a

procurat pe numele său un teren în or. Durlești, iar faptul că aceasta este în

dezacord cu prețul achitat vînzătorului, cu statutul și locul amplasării lui, nu-i

poate fi imputat inculpatei, partea vătămată negociind direct cu vînzătorul asupra

prețului, informației privind amplasarea lui și statutul terenului;

- în speță lipsește cu desăvîrșire ipoteza escrocheriei săvîrșită pe calea

abuzului de încredere, nefiind exercitată nici o influență activă asupra victimelor

pentru a le induce în eroare

- în acțiunile inculpatei lipsește atît latura subiectivă cît și cea obiectivă a

infracțiunii incriminate;

-între inculpată și părțile vătămate au existat relații civile.

12

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat de avocatul Barbaroș M. în numele inculpatei, menționînd că recurentul

nu a argumentat ilegalitatea hotărîrii cu indicarea problemelor de drept. Astfel,

solicită reaprecierea probelor considerînd că nu au fost apreciate în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind comise încălcări de

procedură la stabilirea obligațiunilor civile dintre părți.

7.2 Referință asupra recursului ordinar declarat a depus și partea

vătămată Țurcan Andrei, care și-a exprimat dezacordul cu argumentele

invocate de partea apărării menționînd că, suma de 23 000 Euro este suma pe

care tatăl său Țurcan Vladimir i-a împrumutat-o inculpatei, dar nu constituie

dobînzi și comisioane cum afirmă aceasta. La fel, menționaeză că argumentele

invocate de recurent sunt declarative, acestea nefiind confirmate cu careva

probe.

7.2 Părțile vătămate Șochina Taiana și Țurcan Vladimir la fel au depus

referințe asupra recursului apărării, unde au menționat că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil pe motiv că toate argumentele invocate de apărare sunt

declarative, iar inculpata în confirmarea versiunilor înaintate nu a prezentat nici o

probă concludentă.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în

art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) CPP, prevede că hotărîrile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel pct. 6), 8), 12), 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură

13

penală, care stipulează că:

- hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării

juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri

de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de

Justiție.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept,

dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea

judecătorească devenită definitivă.

Însă, Colegiul penal constată că, recursul declarat nu cuprinde o

careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor

invocate.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul Barbaroș Mihail invocă

dezacordul cu aprecierea probelor și a vinovăției stabilite lui Hîncu Galina

în comiterea escrocheriei.

Analizînd decizia recurată Colegiul penal, conchide că la cercetarea

cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile

articolelor 26, 27, 99-101 Cod procedură penală, a cercetat sub toate aspectele

probele administrate de părți, le-a verificat minuțios, le-a dat o apreciere justă,

prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblul,

din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat a dedus concluzia că, acțiunile

inculpatei Hîncu Galina, întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal.

14

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar, și este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a

săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată

conține răspuns la toate motivele invocate.

În cazul dat, instanța de apel la examinarea apelurilor declarate a respectat

cerințele art. 414-417 Cod de procedură penală, a verificat și a apreciat

conținutul probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea analizei

desfășurate și minuțioase a acestora în textul deciziei adoptate.

Analizînd probele descrise în punctul 5 al prezentei decizii și expuse în

decizia instanței de apel din 24 martie 2015, Colegiul penal conchide că

instanța de apel corect a concluzionat că vinovăția inculpatei în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal, este pe deplin dovedită.

Colegiul ține să remarce că, Curtea de Apel întemeiat a respins afirmația

inculpatei și avocatului acesteia precum că în acțiunile lui Hîncu G. lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, iar între inculpată și părțile

vătămate au existat relații civile.

În acest context instanța de recurs menționează că în acțiunile ce i se

incriminează lui Hîncu G., se regăsesc elementele laturii obiective a

componenței de infracțiune prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal și

anume escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari .

15

Astfel, latura obiectivă a escrocheriei se esprimă prin dobîndirea ilicită

a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între

făptuitor și victimă, care la rîndul lor au în suport - relații de prietenie, de

serviciu, de afaceri etc., care, cunoscînd o anumită evoluție și avînd

amprenta încrederii, sunt exploatate cu rea-credință de potențialul escroc la

realizarea rezoluției infracționale.

Așadar, analizînd acțiunile inculpatei pe fiecare episod incriminat

Colegiul conchide că aceasta prin intermediul înșelăciunii în unele cazuri, și

anume (Iurii V., Gherman Gh., Zubac A., Baranova O) iar în altele prin

intermediul abuzului de încredere cum a fost în cazul lui (Șochina T.,

Dolghi L., Bîrlădeanu V., Țurcan A., Țurcan Vl., Bodrug M.,) a exercitat o

influență psihică asupra conștiinței și voinței victimelor, determinîndu-le pe

acestea să transmită binevol bunurile eronat considerînd că Hîncu G. este în

drept de a le primi.

Prin înșelăciune în sensul art. 190 Cod penal se înțelege –

dezinformarea conștientă a victimei, care constă în prezentarea vădit valsă a

realității, cum de altfel a fost în cazul lui Iurii V., căruia la fața locului i-au

fost prezentate alte terenuri de cît cele care au fost în realitate înstrăinate,

acesta fiind dus în eroare referitor la locul amplasării terenurilor. La fel,

inculpata i-a transmis părții vătămate numere cadastrale false, acțiune care

de asemenea a fost întreprinsă de Hîncu G. pentru a-l dezinforma pe pătimit

referitor la locul amplasării acestor terenuri.

Totodată, inculpata i-a prezentat părții vătămate date false referitor la

schimbarea destinației acestor terenuri, care potrivit versiunii acesteia urma

a avea loc într-un timp foarte scurt. Or, Iurii V. a dorit să procure terenuri

pentru construcție și nu terenuri cu destinație agricolă.

Faptul că Hîncu G. a denaturat realitatea și a prezentat date false

referitor la destinația și amplasarea acestor terenuri a fost confirmat atît prin

declarațiile părții vătămate cît și prin declarațiile martorului Iurii Ina (soția

părții vătămate) din care rezultă că soțul său dorea să procure terenuri

pentru construcție, iar în teritoriu le-a fost arătat locul amplasării acestora la

o distanță de 200 m. de clădirile cu 9 etaje (f.d.71-72, vol. I), precum și prin

16

depozițiile martorului Lupașco Svetlana, care a relatat că Hîncu G. i-a

comunicat că are de vînzare mai multe terenuri pe care i le-a arătat și

acestea erau la o distanță de 200 m. de la clădirile cu 9 etaje din str. Ialoveni,

iar rîndurile de viță-de-vie erau unul lîngă altul. (f.d.147, vol. II) .

Referitor la acțiunile întreprinse de Hîncu Galina pe epizodul cu

partea vătămată Gherman Gheorghe, Colegiul penal la fel consideră că în

acțiunile acesteia persistă elementele infracțiunii incriminate, or din

declarațiile părții vătămate rezultă că acesta a dorit să procure 3 terenuri

pentru construcție, iar după ce a fost întocmit un contract de vînzare

cumpărare pe unul din terenuri, inculpata a cerut arvuna pe celelalte 2

terenuri pe care urma chipurile să le înstrăineze. Astfel, partea vătămată

care anterior a mai cumpărat de la aceasta un teren, avînd încredere în

ultima, i-a transmis suma de bani solicitată, însă după transmiterea ultimei

tranșe de bani la 02 iulie 2010, Hîncu Galina la telefon nu răspundea,

eschivîndu-se de a-și onora obligațiile asumate nefiind întocmite contractele

de vînzare cumpărare a terenurilor, iar banii pe care aceasta i-a primit în

calitate de arvună în sumă de 5335 Euro și 32 000 lei nu au fost restituiți

victimei.

Materialele cauzei nu conțin careva probe care ar confirma că

inculpata a întreprins careva măsuri în vederea onorării obligațiilor

asumate, or dînsa din start avînd scop de cupiditate și folosindu-se de

încrederea pe care o avea Gherman Gh. a solictat bani în contul arvunei și

ilegal i-a însușit.

Cît privește epizodul cu Zubac Andrei, Colegiul constată că și în acest

caz Hîncu Galina acționînd după aceiași schemă ca și în cazul lui Gherman

Gh. după ce a cîștigat încrederea lui Zubac Andrei prin faptul că l-a ajutat să

procure terenuri în or. Durlești, prezentîndu-i informații false referitor la

deținerea în proprietate a unui teren (care în realitate îi aparținea lui Bobeica

Z.) a cerut și a primit de la acesta fără a avea vre-un drept suma de 6000

Euro cu titlu de arvună, pentru terenul care urma a fi înstrăinat și care în

realitate nu-i aparținea ei.

Așadar, Colegiul conchide că în aceste trei cazuri descrise mai sus

Hîncu Galina exploatînd rapoartele de încredere care s-au stabilit între ea și

17

victime, prezentîndu-le date false și denaturînd circumstanțele abuzînd de

încrederea acestora a dobîndut ilicit bunurile părților vătămate.

Totodată, Colegiul penal menționează că, în contextul infracțiunii

prevăzute la art. 190 Cod penal, înșelăciunea poate fi realizată și prin

promisiuni și anume: - cînd făptuitorul ia de la victimă banii, angajîndu-se să

presteze un anumit serviciu, să execute o lucrare (ca în cazul lui Kmit Natalia),

sau ia bani în împrumut (ca și în cazul lui Dolghii L., Țurcan A., Țurcan Vl.,

Șochina T., Bodrug M.,Bîrlădeanu V.), cu toate că de facto nu are intenția să

execute lucrarea, să presteze serviciul, sau să stingă datoria.

Așadar, urmează a fi respinse și alegațiile apărării în ceia ce privește că

concluziile instanțelor de fond privind faptul că inculpata a făcut promisiuni

false și de la bun început nu a avut intenția de a-și onora obligațiile sunt

pripite, deoarece inculpata împrumutînd de la părțile vătămate bani a întocmit

în unele cazuri (Dolghih L.) contracte de împrumut autentificate notarial, iar în

altele (Bodrug M., Gherman G., Țurcan Vl., Șochina T., Țurcan A.) recipise pe

numele acestora, ulterior sumele împrumutate au fost restituite parțial.

Colegiul penal apreciază critic argumentele avocatului precum că fapta

inculpatei pe aceste epizoade nu constituie elementele infracțiunii incriminate,

pe motiv că relațiile dintre inculpată și părțile vătămate poartă caracter civil și

nu penal.

Analizînd natura raporturilor juridice între inculpată și părțile vătămate

menționate, este evident că acestea poartă un caracter penal.

Astfel, prin probele administrate și verificate de instanța de apel s-a

constatat cu certitudine că intenția inculpatei de a însuși prin înșelăciune și abuz de

încredere mijloace bănești a apărut la ultima înainte de intrarea în stăpînire asupra

acestor bunuri, acest fapt fiind dovedit prin faptul că inculpata în lipsa unei

surse de venit stabile a solicitat și a primit de la Bodrug M., Țurcan Vl., Șochina

T., Țurcan A., Bîrlădeanu V. și Dolghii L. cu titlu de împrumut în cumul o

sumă impunătoare și anume 119 920 Euro pe o perioadă relativ scurtă de timp

3 - 6 luni, promițîndu-le achitarea lunară a unui comision exagerat de mare

cum ar fi : 6%; 9% și chiar 10%.

Faptul că inculpata nu a avut intenția de facto să stingă datoria se

confirmă și prin comportamentul acesteia după intrarea în posesia banilor, și

anume: se eschiva de la convorbirile telefonice și de la întîlnirile cu părțile

18

vătămate, schimbîndu-și permanent numerele de contact și adresele de

domiciliu.

Afirmațiile avocatului Barbaroș M. precum că Hîncu G. a achitat în unele

cazuri dobînzile (Dolghii L.) și acest fapt confirmă că între părți au avut relații

civile, sunt neîntemeiate, or inculpata i-a achitat lui Dolghii L. dobînda pentru

prima tranșă de împrumut urmărind scopul de a dobîndi prin înșelăciune o

sumă și mai mare de la victimă. Prin aceste acțiuni inculpata și-a voalat scopul

principal urmărit - de a insufla părții vătămate și mai multă încredere, pentru

ca ulterior Dolghii L. să-i mai transmită bani. Totodată, Colegiul relevă că,

Hîncu G. după primirea următoarei sume (10 000 Euro) de la Dolghii L. nu i-a

mai achitat acesteia nimic și nici nu a mai fost de găsit.

Alegațiile recurentului precum că partea vătămată Kmit Natalia a

declarat că nu are pretenții materiale către Hîncu Galina, deoarece ultima a

realizat toate clauzele convenției orale care a avut loc între ele, sunt declarative

și urmează a fi respinse.

Analizînd declarațiile părții vătămate Kmit Natalia, date în cadrul

urmăririi penale și susținute în ședința de judecată a instanței de fond,

Colegiul relevă că astfel de depoziții partea vătămată nu a depus, ba mai mult

aceasta a menționat că după ce inculpata a primit de la ea suma de 9865 lei,

pentru a legaliza o parte din construcțiile din str. Nucarilor, nr.28 și a privatiza

terenul aferent, aceasta nu mai răspundea la telefon iar cînd răspundea de

fiecare dată îi promitea că totul o să fie în regulă. Ulterior s-a adresat la altă

companie care a îndeplinit toate lucrările necesare. Totodată a menționat, că

Hîncu G. nu a executat nici o parte din volumul de lucru pe care trebuia să-l

îndeplinească (f.d.48, vol. VII; 40,vol. XII).

Instanța de recurs apreciază ca fiind declarative afirmațiile avocatului cu

privire la faptul că suma de 12 000 Euro, Baranova Olga i-a transmis-o cu titlu

de împrumut, iar suma de 136 000 lei au fost investiți în procurarea

apartamentelor din str. Alba Iulia, ulterior sumele au fost transferate către

investiția la construcția altor bunuri imobile, or Baranova O. a menționat că i-a

transmis inculpatei banii pentru investirea în construcția apartamentului din

str. I. Dumeniuc (M. Spătaru), mun. Chișinău și nicidecum cu titlu de

împrumut sau pentru investirea în procurarea altor bunuri imobile.

La fel Colegiul menționează că în argumentarea afirmațiilor sale pe acest

episod recurentul nu a prezentat nici un act care ar confirma că suma

19

transmisă de Baranova O. aceasta a utilizat-o pentru a procura careva bun

imobil pe numele părții vătămate.

Generalizînd cele menționate mai sus Colegiul conchide că temeiurile

de drept prevăzute la 6), 8), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

invocate de recurent în textul recursului nu sunt prezente în speță, or

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

nefiind admisă careva eroare gravă de fapt, care ar fi afectat soluția

instanței, iar în acțiunile inculpatei se regăsesc elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, totodată, faptele acesteia corect au fost încadrate în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Cu referire la temeiul invocat de avocatul Barbaroș M. în baza pct. 16)

alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele.

Pct. 16) alin. (1) a art. 427 CPP poate fi invocat atunci cînd norma de

drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze

similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare.

Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina

probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la

cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze

anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză.

Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețe care pun problema

divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din

oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie

să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării.

Analizînt recursul declarat Colegiul penal relevă că în conținutul acestuia, nu

sunt invocate cauze concrete, care ar demonstra faptul că instanța de recurs în

cauze anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în

cauză.

Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului avocatului prin

prisma pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră

necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea

acestui temei de recurs.

Generalizând cele menționate mai sus, Colegiul penal constată că

acțiunilor lui Hîncu Galina i s-au dat o apreciere și încadrare juridică corectă,

20

iar măsura de pedeapsă acesteia a fost stabilită cu respectarea prevederilor art.

61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor comise,

de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii

normei penale în baza căreia a fost declarată vinovată, astfel temeiuri de a

interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, argumentele invocate de

recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta

este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Barbaroș Mihail

în numele inculpatei Hîncu Galina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, în cauza penală în privința lui

Hîncu Galina Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

21