1ra-875/2015 — art.27, 145 alin.1, 151 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 24 decembrie 2014, Guțu Florin a fost condamnat: - în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la 10 ani închisoare - în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 6 ani închisoare. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. S-a încasat din contul lui Guțu Florin în beneficiul părții vătămate Bedricovschii Andrei prejudiciul moral în mărime de 8500 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 1500 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Guțu Florin la 07 iulie 2013, aproximativ la ora 23 00, aflîndu-se în s. Hădărăuți, r- nul Ocnița, în apropierea gospodăriei cet. Clifos M., unde se afla și cet. 1 Bedricovschii Andrei, a inițiat un conflict cu ultimul. În acest timp, Guțu F. a luat din gospodăria sa un topor și, urmărind scopul vătămării integrității corporale, i-a aplicat lui Bedricovschii A. o lovitură cu toporul de sus în jos peste față și corp. De la lovitură Bedricovschii A. a căzut jos, pierzînd cunoștința. Tot el, la 15 mai 2014, aproximativ la ora 18 00, avînd în mînă un topor cu care a ieșit din curtea casei proprii, neavînd careva motive întemeiate, acționînd cu intenție directă, s-a apropiat la o distanță mică de Moroșan A., care împreună cu fratele inculpatului Guțu Oc., se afla în stradă, în preajma gospodăriei sale, din s. Hădărăuți, r-nul Ocnița și, prin surprindere, i-a aplicat o lovitură cu toporul în regiunea capului. După care, l-a apucat de haine pe Moroșan A., ducîndu-l în curtea gospodăriei sale, unde, i-a mai aplicat cîte o lovitură în regiunea capului și spatelui. Apoi, Guțu Fl. a continuat să-i aplice lovituri peste tot corpul cu picioarele și toporul lui Moroșan A., pînă a intervenit Guțu O., care cu forța l-a deposedat pe Guțu F. de topor, ajutînd victima să părăsească ograda.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri legale. În argumentarea apelului a invocat că el a acționat în stare de legitimă apărare, careva intenții de omor nu a avut. În cadrul urmăririi penale nu au fost luate în considerație probele care ar combate acuzațiile aduse. Declarațiile părții vătămate Moroșan A. precum că el a fost lovit de inculpat în drum nu corespund adevărului, deoarece conflictul a avut loc în gospodăria sa. Potrivit expertizei medico-legale nr. 110 din 17.05.2014 la Moroșan A. s-au constatat leziuni corporale ușoare, de unde rezultă, că declarațiile martorilor referitor la faptul că părții vătămate i-au fost aplicate lovituri cu pumnii și picioarele, urmează a fi apreciate critic. Consideră că a fost condamnat ilegal, contrar legii, probele fiind falsificate, ceea ce nu s-a luat în considerație nici în cadrul urmăririi penale, cît și judecării cauzei. Instanța urma să o audieze pe soția sa, Ștefîrță M. pentru a da aprecierea corespunzătoare celor comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2015, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul Guțu F.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție 2 a inculpatului Guțu V. în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Astfel, instanța a menționat că Guțu F. în cadrul ședinței instanței de apel a recunoscut faptul că l-a lovit în cap pe Bedricovschii A., însă nu cu toporul, dar cu o bară ascuțită, în scop de a se apăra, faptul lovirii acestuia confirmîndu-se prin declarațiile cet. Bedricovschii A., a martorilor Clifos M., Mudric P. potrivit cărora lovitura a fost aplicată cu un topor, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 171-D din 26.07.2013, prin care la Bedricovschii A. s-a constatat comoție cerebrală, plăgile la față și cutia toracică pe dreapta, fractura osului zigomatic și a mandibulei pe dreapta au fost produse cu corp ascuțit, posibil cu ascuțișul toporului și se califică ca vătămări corporale medii, cicatricea la față considerîndu-se ireparabilă și raportul de expertiză medico-legală nr. 109-D din 17.05.2014, prin care la Bedricovschii A. s-a constatat plagă cicatrizată la față, considerîndu-se ireparabilă. Prin prisma art. 151 Cod penal, vătămarea integrității corporale exprimată în desfigurarea iremediabilă a feței este recunoscută ca vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă alterarea înfățișării fizice a chipului victimei a făcut ca aspectul ei să devină neplăcut și respingător, precum și dacă pentru înlăturarea lezărilor ori a urmărilor acestora este necesară o intervenție chirurgicală plastică, deoarece tratamentul conservativ sau timpul nu vor reduce considerabil gradul de pronunțare a modificărilor morfologice (a cicatricei, a deformației, a dereglării mimicii). Latura obiectivă a infracțiunii este realizată prin provocarea a cel puțin unei daune din cele catalogate produse sănătății persoanei: - acțiuni periculoase pentru viață în momentul săvîrșirii lor; - pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcționării acestuia; - boala psihică; - pierderea stabilă a cel puțin unei treimi din capacitatea de muncă; - întreruperea sarcinii; - desfigurarea iremediabilă a feței și/sau a regiunilor adiacente. În cazul desfigurării iremediabile a feței și/sau a regiunilor adiacente expertiza medico-legală apreciază după semnele obișnuite caracterul și gradul de gravitate ale leziunilor produse feței și/sau regiunilor adiacente (gîtul), constatînd dacă acestea pot fi reparabile sau nu în mod obișnuit. Prin vătămări reparabile se înțeleg leziunile care pot fi lecuite fără 3 intervenții chirurgicale însemnate, iar prin vătămări ireparabile care de fapt sunt desfigurări iremediabile, sunt leziunile care pot fi înlăturate numai printr-o intervenție chirurgicală sau operație cosmetică. Astfel, în urma acțiunilor lui Guțu F. la partea vătămată Bedricovschii A. s-a constatat o plagă cicatrizată la față, considerîndu-se prin raportul de expertiză ca ireparabilă, adică vătămarea integrității corporale exprimată prin desfigurarea iremediabilă a feței. Referitor la capătul de învinuire adusă inculpatului în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, instanța a constatat că acțiunile lui Guțu F. îndreptate spre lipsirea de viață a lui Moroșan Andrei nu și-au produs efectul din cauza deposedării ultimului de topor de către Guțu Oc., iar intenția inculpatului de a curma viața victimei este dovedită prin caracterul, localizarea leziunilor cauzate părții vătămate, mecanismul producerii acestora, obiectul cu care au fost produse, precum și de strigătele acestuia pe parcursul aplicării loviturilor că “îl omoară și o să-l plătească”, precum și prin declarațiile părții vătămate, a martorului Guțu O., raportul de expertiză medico-legală nr. 110-D din 19.05.2014. Astfel, inculpatul a conștientizat nu doar acțiunile pe care le-a întreprins, dar și rezultatul final al acestora, neducîndu-și intenția pînă la capăt numai din cauză că pînă la urmă a fost deposedat de topor de către fratele său, Guțu O. Prin urmare, instanța de fond corect a apreciat declarațiile părții vătămate Moroșan A. și a martorului Guțu O., care au descris amănunțit acțiunile inculpatului. Prin declarațiile respective este combătută versiunea inculpatului precum că ultimul a acționat doar în scopul de a se apăra personal și de a apăra familia. Potrivit art. 36 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea penală, săvîrșită în stare de legitimă apărare. Alin. (2) al normei date stipulează că, este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. Instanța de apel a conchis că, din însăși declarațiile inculpatului Guțu F. rezultă că ultimul nu a acționat în stare de legitimă apărare, or, atît în cazul cu 4 Bedricovschii A., cînd ultimii se aflau în drum, iar inculpatul luînd o bară metalică, după cum indică acesta, a ieșit în drum pentru a-l speria, lovindu-l în cap, cît și pe episodul cu Moroșan A., cum a menționat inculpatul, a fugit în casă după ce fusese atacat de către victimă, unde, a luat toporul pe care permanent îl păstrează în antreu și a ieșit înapoi afară, aplicîndu-i o lovitură în cap (deși, potrivit raportului de expertiză medico-legală se atestă mai mult de 10 lovituri), în ambele cazuri, Guțu Florin nu era în prezența unui atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Cît privește afirmațiile inculpatului referitor la faptul că de către organul de urmărire penală nu au fost colectate toate probele, inclusiv și cele care îl dezvinovățesc, instanța le-a considerat ca declarative și nefondate, fiind combătute prin probele prezentate de acuzatorul de stat, precum și au fost apreciate ca o încercare a inculpatului de a se eschiva de răspunderea penală pentru faptele comise. Mai mult ca atît, la materialele cauzei nu este prezentă nici o plîngere din partea inculpatului adresată organelor competente împotriva actelor ilegale a organului de urmărire penală sau procuratură. Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța a conchis că aceasta corect a fost individualizată de către instanța de fond care a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 81 alin. (3), 82 alin. (2) Cod penal, precum și de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, motivul acesteia, persoana inculpatului, care a comis infracțiunea în stare de recidivă, este caracterizat negativ la locul de trai și este predispus de a comite fapte ilegale.

Inculpatul Guțu Fl. a declarat recurs ordinar, care, fără a invoca vre- un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu aplicarea unei pedepse mai blînde, invocînd că a comis infracțiunile incriminate în apărarea familiei sale, are la întreținere un copil minor și dorește să fie alături. Partea vătămată și martorii în cadrul ședinței de judecată au depus declarații false, astfel, au dus instanța în eroare.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpat, considerîndu-l inadmisibil, deoarece nu 5 îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 pct. 5) CPP.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul penal constată că inculpatul în recursul declarat nu invocă nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă a menționat că are la întreținere un copil și dorește să fie alături, în legătură cu ce solicită casarea hotărîrilor judecătorești și stabilirea unei pedepse mai blînde. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. Din textul recursului declarat de Guțu F. reiese că prevederile legii procesual penale nu au fost respectate de către recurent, care n-a invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către autorul recursului. Inculpatul solicită aplicarea unei pedepse mai blînde, și în acest caz acesta era obligat prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru recurs stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă nu s-a conformat legii. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează numai în limita 6 temeiurilor formulate în recurs. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel recurentul nu a respectat aceste cerințe obligatorii. În speță, inculpatul la întocmirea recursului nu a îndeplinit toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și în situația dată se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv, că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Guțu Florin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2015, în cauza penală în privința lui Guțu Florin Victor, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 august 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 7