1ra-875/2015 — art.27, 145 alin.1, 151 alin.1 CP

1ra-875/2015 — art.27, 145 alin.1, 151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-875/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

29 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Guțu Florin, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Ocnița din 24 decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 30 martie 2015, în cauza penală în privința lui

Guțu Florin Victor,

născut la 14 ianuarie 1984, originar și domiciliat pînă

la reținere în r-nul Ocnița, s. Hădărauți.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

fost condamnat:

- în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la 10 ani închisoare

- în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 6 ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

S-a încasat din contul lui Guțu Florin în beneficiul părții vătămate

Bedricovschii Andrei prejudiciul moral în mărime de 8500 lei și cheltuielile

pentru asistența juridică în sumă de 1500 lei.

Florin la 07 iulie 2013, aproximativ la ora 23 00, aflîndu-se în s. Hădărăuți, r-

nul Ocnița, în apropierea gospodăriei cet. Clifos M., unde se afla și cet.

1

Bedricovschii Andrei, a inițiat un conflict cu ultimul. În acest timp, Guțu F. a

luat din gospodăria sa un topor și, urmărind scopul vătămării integrității

corporale, i-a aplicat lui Bedricovschii A. o lovitură cu toporul de sus în jos

peste față și corp. De la lovitură Bedricovschii A. a căzut jos, pierzînd

cunoștința.

Tot el, la 15 mai 2014, aproximativ la ora 18 00, avînd în mînă un topor

cu care a ieșit din curtea casei proprii, neavînd careva motive întemeiate,

acționînd cu intenție directă, s-a apropiat la o distanță mică de Moroșan A.,

care împreună cu fratele inculpatului Guțu Oc., se afla în stradă, în preajma

gospodăriei sale, din s. Hădărăuți, r-nul Ocnița și, prin surprindere, i-a aplicat

o lovitură cu toporul în regiunea capului. După care, l-a apucat de haine pe

Moroșan A., ducîndu-l în curtea gospodăriei sale, unde, i-a mai aplicat cîte o

lovitură în regiunea capului și spatelui. Apoi, Guțu Fl. a continuat să-i aplice

lovituri peste tot corpul cu picioarele și toporul lui Moroșan A., pînă a

intervenit Guțu O., care cu forța l-a deposedat pe Guțu F. de topor, ajutînd

victima să părăsească ograda.

acesteia și pronunțarea unei hotărîri legale. În argumentarea apelului a

invocat că el a acționat în stare de legitimă apărare, careva intenții de omor nu

a avut. În cadrul urmăririi penale nu au fost luate în considerație probele care

ar combate acuzațiile aduse. Declarațiile părții vătămate Moroșan A. precum

că el a fost lovit de inculpat în drum nu corespund adevărului, deoarece

conflictul a avut loc în gospodăria sa. Potrivit expertizei medico-legale nr. 110

din 17.05.2014 la Moroșan A. s-au constatat leziuni corporale ușoare, de unde

rezultă, că declarațiile martorilor referitor la faptul că părții vătămate i-au fost

aplicate lovituri cu pumnii și picioarele, urmează a fi apreciate critic.

Consideră că a fost condamnat ilegal, contrar legii, probele fiind falsificate,

ceea ce nu s-a luat în considerație nici în cadrul urmăririi penale, cît și

judecării cauzei. Instanța urma să o audieze pe soția sa, Ștefîrță M. pentru a da

aprecierea corespunzătoare celor comise.

2015, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul Guțu F.

probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție

2

a inculpatului Guțu V. în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Astfel, instanța a menționat că Guțu F. în cadrul ședinței instanței de

apel a recunoscut faptul că l-a lovit în cap pe Bedricovschii A., însă nu cu

toporul, dar cu o bară ascuțită, în scop de a se apăra, faptul lovirii acestuia

confirmîndu-se prin declarațiile cet. Bedricovschii A., a martorilor Clifos M.,

Mudric P. potrivit cărora lovitura a fost aplicată cu un topor, fapt confirmat și

prin raportul de expertiză medico-legală nr. 171-D din 26.07.2013, prin care la

Bedricovschii A. s-a constatat comoție cerebrală, plăgile la față și cutia toracică

pe dreapta, fractura osului zigomatic și a mandibulei pe dreapta au fost

produse cu corp ascuțit, posibil cu ascuțișul toporului și se califică ca vătămări

corporale medii, cicatricea la față considerîndu-se ireparabilă și raportul de

expertiză medico-legală nr. 109-D din 17.05.2014, prin care la Bedricovschii A.

s-a constatat plagă cicatrizată la față, considerîndu-se ireparabilă.

Prin prisma art. 151 Cod penal, vătămarea integrității corporale exprimată

în desfigurarea iremediabilă a feței este recunoscută ca vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății, dacă alterarea înfățișării fizice a chipului

victimei a făcut ca aspectul ei să devină neplăcut și respingător, precum și

dacă pentru înlăturarea lezărilor ori a urmărilor acestora este necesară o

intervenție chirurgicală plastică, deoarece tratamentul conservativ sau timpul

nu vor reduce considerabil gradul de pronunțare a modificărilor morfologice

(a cicatricei, a deformației, a dereglării mimicii).

Latura obiectivă a infracțiunii este realizată prin provocarea a cel puțin

unei daune din cele catalogate produse sănătății persoanei:

- acțiuni periculoase pentru viață în momentul săvîrșirii lor;

- pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea

funcționării acestuia;

- boala psihică;

- pierderea stabilă a cel puțin unei treimi din capacitatea de muncă;

- întreruperea sarcinii;

- desfigurarea iremediabilă a feței și/sau a regiunilor adiacente.

În cazul desfigurării iremediabile a feței și/sau a regiunilor adiacente

expertiza medico-legală apreciază după semnele obișnuite caracterul și gradul

de gravitate ale leziunilor produse feței și/sau regiunilor adiacente (gîtul),

constatînd dacă acestea pot fi reparabile sau nu în mod obișnuit.

Prin vătămări reparabile se înțeleg leziunile care pot fi lecuite fără

3

intervenții chirurgicale însemnate, iar prin vătămări ireparabile care de fapt

sunt desfigurări iremediabile, sunt leziunile care pot fi înlăturate numai printr-o

intervenție chirurgicală sau operație cosmetică.

Astfel, în urma acțiunilor lui Guțu F. la partea vătămată Bedricovschii

A. s-a constatat o plagă cicatrizată la față, considerîndu-se prin raportul de

expertiză ca ireparabilă, adică vătămarea integrității corporale exprimată prin

desfigurarea iremediabilă a feței.

Referitor la capătul de învinuire adusă inculpatului în baza art. 27, 145

alin. (1) Cod penal, instanța a constatat că acțiunile lui Guțu F. îndreptate spre

lipsirea de viață a lui Moroșan Andrei nu și-au produs efectul din cauza

deposedării ultimului de topor de către Guțu Oc., iar intenția inculpatului de

a curma viața victimei este dovedită prin caracterul, localizarea leziunilor

cauzate părții vătămate, mecanismul producerii acestora, obiectul cu care au

fost produse, precum și de strigătele acestuia pe parcursul aplicării loviturilor

că “îl omoară și o să-l plătească”, precum și prin declarațiile părții vătămate, a

martorului Guțu O., raportul de expertiză medico-legală nr. 110-D din

19.05.2014.

Astfel, inculpatul a conștientizat nu doar acțiunile pe care le-a

întreprins, dar și rezultatul final al acestora, neducîndu-și intenția pînă la

capăt numai din cauză că pînă la urmă a fost deposedat de topor de către

fratele său, Guțu O.

Prin urmare, instanța de fond corect a apreciat declarațiile părții

vătămate Moroșan A. și a martorului Guțu O., care au descris amănunțit

acțiunile inculpatului. Prin declarațiile respective este combătută versiunea

inculpatului precum că ultimul a acționat doar în scopul de a se apăra

personal și de a apăra familia.

Potrivit art. 36 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de

legea penală, săvîrșită în stare de legitimă apărare.

Alin. (2) al normei date stipulează că, este în stare de legitimă apărare

persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat,

material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui

interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat

ori interesul public.

Instanța de apel a conchis că, din însăși declarațiile inculpatului Guțu F.

rezultă că ultimul nu a acționat în stare de legitimă apărare, or, atît în cazul cu

4

Bedricovschii A., cînd ultimii se aflau în drum, iar inculpatul luînd o bară

metalică, după cum indică acesta, a ieșit în drum pentru a-l speria, lovindu-l

în cap, cît și pe episodul cu Moroșan A., cum a menționat inculpatul, a fugit în

casă după ce fusese atacat de către victimă, unde, a luat toporul pe care

permanent îl păstrează în antreu și a ieșit înapoi afară, aplicîndu-i o lovitură

în cap (deși, potrivit raportului de expertiză medico-legală se atestă mai mult

de 10 lovituri), în ambele cazuri, Guțu Florin nu era în prezența unui atac

direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau

împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau

drepturile celui atacat.

Cît privește afirmațiile inculpatului referitor la faptul că de către

organul de urmărire penală nu au fost colectate toate probele, inclusiv și cele

care îl dezvinovățesc, instanța le-a considerat ca declarative și nefondate, fiind

combătute prin probele prezentate de acuzatorul de stat, precum și au fost

apreciate ca o încercare a inculpatului de a se eschiva de răspunderea penală

pentru faptele comise. Mai mult ca atît, la materialele cauzei nu este prezentă

nici o plîngere din partea inculpatului adresată organelor competente

împotriva actelor ilegale a organului de urmărire penală sau procuratură.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța a conchis că aceasta

corect a fost individualizată de către instanța de fond care a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 81 alin. (3), 82 alin. (2) Cod penal, precum și de

gravitatea infracțiunilor săvîrșite, motivul acesteia, persoana inculpatului,

care a comis infracțiunea în stare de recidivă, este caracterizat negativ la locul

de trai și este predispus de a comite fapte ilegale.

un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, cu

referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea hotărîrilor

judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu aplicarea

unei pedepse mai blînde, invocînd că a comis infracțiunile incriminate în

apărarea familiei sale, are la întreținere un copil minor și dorește să fie alături.

Partea vătămată și martorii în cadrul ședinței de judecată au depus declarații

false, astfel, au dus instanța în eroare.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat de către inculpat, considerîndu-l inadmisibil, deoarece nu

5

îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 pct. 5) CPP.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Colegiul penal constată că inculpatul în recursul declarat nu invocă nici

un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă a

menționat că are la întreținere un copil și dorește să fie alături, în legătură cu

ce solicită casarea hotărîrilor judecătorești și stabilirea unei pedepse mai

blînde.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală

invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură

penală.

Din textul recursului declarat de Guțu F. reiese că prevederile legii

procesual penale nu au fost respectate de către recurent, care n-a invocat nici

unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar prevăzute în art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală.

Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de

către autorul recursului.

Inculpatul solicită aplicarea unei pedepse mai blînde, și în acest caz

acesta era obligat prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru recurs

stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă nu s-a conformat

legii. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu efectuează un control

asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a normelor de drept

material și de procedură față de faptele constatate de instanța de fond ori,

după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează numai în limita

6

temeiurilor formulate în recurs.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune

inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de

conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ

stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la

acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel

recurentul nu a respectat aceste cerințe obligatorii.

În speță, inculpatul la întocmirea recursului nu a îndeplinit toate

dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și în situația dată

se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv, că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Guțu Florin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2015,

în cauza penală în privința lui Guțu Florin Victor, deoarece nu îndeplinește

cerințele de conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

7