1ra-734/15 — art. 329 alin. 2 lit. b CP

1ra-734/15 — art. 329 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-734/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 februarie

2015, declarat de avocatul Tamara Casian în numele inculpatului și de inculpatul

Hușanu Iurie Gheorghe, născut la

17 septembrie 1960, originar și domiciliat

or. Ungheni, str. G.B. Bodoni 19.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.01.2012 - 26.07.2012;

Instanța de apel: 16.08.2012 - 02.05.2013;

02.01.2014 - 18.02.2015

Instanța de recurs: 10.09.2013 – 17.12.2013

28.05.2015 – 29.07.2015.

A C O N S T A T A T :

a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

că exercitînd atribuții administrative de dispoziție și organizatorice permanente

într-o instituție de stat, atribuții care i-au fost acordate conform Regulamentului

Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” aprobat prin

Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 607 din 28 iunie 1999, la 20 octombrie 2008,

drept urmare a unei atitudini neglijente față de atribuțiile sale de serviciu, a eliberat

directorului SRL „Agrotod”, Victor Croitor, un certificat din numele ÎS „Intehagro”

Ungheni, în care a indicat că tractorul model K 700A, nr. 8001478, anul fabricării

1998, nr/î UN B - 045 aparține SRL „Agrotod”, în realitate însă, proprietar al

mijlocului de transport sus indicat la acel moment era SC „Todincom” SRL.

Ulterior, la 20 octombrie 2008, Victor Croitor a utilizat certificatul

nominalizat pentru a obține un credit în sumă de 300000 lei de la BC „Banca

Socială” SA, filiala Ungheni, credit pe care nu l-a rambursat, cauzînd instituției

bancare un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă de 332601 lei.

vătămate BC „Banca Socială” SA, Alexandru Rotari, care au solicitat:

1

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care Iurie Hușanu să fie condamnat în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții cu caracter administrativ de dispoziție și organizatorico–economice pe

un termen de 4 ani.

În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat că, prima instanță nu a dat o

apreciere corectă probelor prezentate și greșit a concluzionat că nici una din

prevederile pct. 6 din Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea

Tehnică „Intehagro” și al fișei postului nu prevede obligațiunea

inginerului-inspector de a elibera certificate care atestă cine este proprietarul tehnicii

agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat, deoarece inginerul-inspector al

Inspectoratului de Stat, asigurînd evidența corespunzătoare și păstrarea

documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, în virtutea obligațiunilor de

serviciu prevăzute de legislație, în teritoriul deservit, este unica autoritate de drept de

a deține informația privind persoanele fizice sau juridice ce dețin cu drept de

proprietate tehnica agricolă și circulația tehnicii respective de la proprietar la

proprietar, de unde și rezultă dreptul și obligația de a elibera proprietarilor certificate

confirmative de acest gen.

Totodată, la Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Tehnică „Intehagro”,

se deține „Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de

transport agricole”, iar responsabil de păstrarea, introducerea informației, radierea

informației este inginerul-inspector.

De asemenea, certificatul eliberat de către inginerul-inspector, corespunde

tuturor caracteristicilor unui act oficial, fiind eliberat de către o autoritate

competentă, fiind aplicată pe acesta ștampila umedă, cu însemnele instituției și fiind

contrasemnat de către reprezentantul instituției respective, ceea ce conferă calitatea

unui act oficial;

- reprezentantul părții vătămate BC „Banca Socială”, Alexandru Rotari,

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de condamnare

a inculpatului Iurie Hușanu conform învinuirii înaintate și cu încasarea de la inculpat

în beneficiul BC „Banca Socială” SA prejudiciul material în sumă de 332601 lei.

În motivare a invocat că, concluzia primei instanțe este nefondată, fiindcă

ÎS „Intehagro” Ungheni este unica autoritate de profil în teritoriu ce asigură evidența

corespunzătoare și păstrarea documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, a

proprietarilor de tehnică agricolă, de unde rezultă dreptul și obligația de a oferi la

solicitarea în termenul legal date despre acest fapt persoanelor juridice și fizice, iar

prezentarea unor date false, care au adus prejudicii materiale unor interese ocrotite

de drept, nu exclude atragerea la răspundere prevăzută de legislație.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, prima instanță, în

conformitate cu cerințele legii și propria convingere bazată pe cercetarea probelor

sub toate aspectele, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, corect a ajuns la

concluzia de nevinovăție a lui Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

2

Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit lipsa laturii

obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, și anume că nici în Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru

Supravegherea Tehnică „Intehagro” și nici în fișa de post nu prevede obligația

inginerului–inspector de a elibera certificate ce atestă cine este proprietarul bunurilor

agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat.

Referitor la argumentele invocate de reprezentantul părții vătămate privitor la

complicitatea lui Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii de către Victor Croitor în

baza art. 238 Cod penal, instanța de apel a reținut că prejudiciul material în proporții

deosebit de mari cauzat BC „Banca Socială” SA este rezultatul acțiunilor lui

Victor Croitor, și nu a lui Iurie Hușanu.

contestat cu recurs ordinar decizia, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, hotărîrile judecătorești emise pe cauză sunt

neîntemeiate deoarece atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării

judecătorești au fost acumulate suficiente probe ce dovedesc vinovăția inculpatului

în săvîrșirea infracțiunii incriminate, însă instanțele de judecată, nu au dat acestora

apreciere juridică corespunzătoare.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

anume:

- Iurie Hușanu la eliberarea certificatului prin care se confirmă că

SRL ,,Agrotod” deține cu drept de proprietate tractorul model K 700 A, însă în

realitate era înmatriculat după SRL ,,Todincom” cunoștea despre faptul, că acesta

urma să fie prezentat la BC ,,Banca Socială” SA, filiala Ungheni, pentru primirea

unui credit astfel, înlesnind primirea creditului, fără a verifica registrul deținut de

ÎS ,,Intehagro” Ungheni;

- conform actului de învinuire, inculpatului i se incriminează faptul eliberării

unui certificat privind confirmarea dreptului de proprietate asupra tractorului model

K 700A, cu numărul 8001478, anul fabricării 1998 și n/î UN – B 045 și nu aflării

acestuia în gaj sau sub sechestru, însă prima instanță a ignorat cerințele art. 325 Cod

de procedură penală, a depășit limitele judecării cauzei, invocînd că

inginerul-inspector al ,,Intehagro” nu este obligat să elibereze certificate privind

aplicarea sau nu a sechestrului sau dacă tehnica agricolă se află în gaj, iar asemenea

certificate pot fi eliberate exclusiv de către Centrul de informații Juridice de pe lîngă

Ministerul Justiției;

- dacă certificatul eliberat de Iurie Hușanu corespunde tuturor cerințelor unui

act oficial, cu toate că a fost eliberat de o autoritate competentă, dacă este aplicată

ștampila umedă cu însemnele instituției și dacă este contrasemnat de către

reprezentantul instituției respective.

17 decembrie 2013, a fost admis recursul ordinar declarat, casată decizia și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

7.1. În motivarea soluției sale instanța de recurs a reținut că, judecînd apelul,

instanța de apel nu a înlăturat incertitudinile invocate de procuror în apel, doar le-a

3

expus succint, fără a le analiza în ansamblu și fără a le corobora cu celelalte probe

administrate în cauză.

De asemenea, la argumentarea necesității respingerii apelului declarat de

procuror, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, fiind

dată prioritate acelor probe care, în viziunea acestei instanțe, demonstrează

nevinovăția lui Iurie Hușanu, în detrimentul celor aduse de procuror.

Astfel, instanța de recurs a menționat că, fără justă apreciere, au fost lăsate

certificatul eliberat SRL ,,Agrotod”, administrator Victor Croitor de către

Iurie Hușanu, prin care se confirmă, că tractorul de model K 700A, nr.8001478, anul

fabricării 1998, cu nr/î UN-B 045 este înmatriculat ca proprietate a SRL ,,Agrotod”

și nu este gajat, însă de fapt acesta la momentul eliberării certificatului era

înmatriculat ca proprietate a SC ,,Todicom” SRL și nu putea forma obiectul

contractului nominalizat.

Totodată, instanța de recurs a specificat că, Iurie Hușanu eliberînd certificatul

ce confirmă dreptul de proprietate în privința tehnicii agricole și anume două

tractoare și o combină după SRL ,,Agrotod”, urma să verifice informația după cine

era înregistrat tractorul model K 700, nr. 8001478, nr/î UN-B 045.

La materialele cauzei (f.d.126), a fost anexată copia sentinței Judecătoriei

Ungheni din 07 iunie 2012 de condamnare a lui Victor Croitor în baza art. 238 Cod

penal, pe faptul prezentării instituției financiare a unui certificat fals, hotărîre rămasă

irevocabilă.

Totodată, s-a stabilit că certificatul eliberat de către Iurie Hușanu este fals,

adică are putere de lucru judecat, de unde rezultă că a avut consecințe juridice,

deoarece în acesta fiind greșit înregistrat persoana juridică cui îi aparține bunul

mobil, precum și certificatul de rînd cu alte documente au stat la baza obținerii

creditului.

La fel, instanța de apel nu s-a pronunțat și asupra motivului invocat de

procuror în apel, dacă certificatul eliberat de către inginerul-inspector, Iurie Hușanu

corespunde tuturor caracteristicilor unui act oficial, deoarece este eliberat de către o

autoritate competentă, fiind aplicată pe aceasta ștampila umedă cu însemnele

instituției și care este consemnată de către reprezentantul instituției respective.

Mai mult, certificatul nominalizat în speță, a constituit temeiul care a stat la

baza acordării creditului în sumă de 300000 lei lui Victor Croitor.

Instanța de recurs a precizat, cu toate că inculpatul Iurie Hușanu a recunoscut

faptul că, la momentul eliberării certificatului lui Victor Croitor nu a verificat

Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricol,

deținute de ,,Intehagro”, filiala Ungheni, aceasta intra în obligațiile sale de serviciu

invocate în fișa de post, însă, instanța de apel, fără a analiza în cumul cu alte probe

prezentate în ședința de judecată, pripit a decis menținerea sentinței de achitare a lui

Iurie Hușanu de sub învinuirea adusă în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

au fost admise apelurile declarate, casată total sentința, pronunțată o nouă hotărîre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Iurie Hușanu a fost

condamnat în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 500

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții ale autorității

4

publice sau administrare, de dispoziție ori organizatorico-economice pe un termen

de 2 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expusă instanța în ordinea procedurii civile.

8.1. Instanța de apel a constatat, în fapt că, Iurie Hușanu exercitînd într-o

instituție de stat atribuții administrative de dispoziție și organizatorice permanente,

acordate conform Regulamentului Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea

Tehnică „Intehagro”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 607

din 28.06.1999, urmare a unei atitudini neglijente față de aceste atribuții, la

20 octombrie 2008 a eliberat directorului SRL „Agrotod”, Victor Croitor, un

certificat din numele ÎS „Intehagro” Ungheni, în care a indicat că, tractorul model

K 700A nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, este înmatriculat ca

proprietate a SRL „Agrotod”, dar de fapt acesta la momentul respectiv era

înmatriculat ca proprietate a SC „Todincom” SRL.

Ca urmare Victor Croitor în aceeași zi a folosit acest certificat la obținerea

unui credit de la BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni, în sumă de 300000 lei, pe

care ulterior nu l-a rambursat, cauzînd instituției bancare un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari, în sumă totală de 332601 lei.

8.2. În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că, prima instanță

nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei,

nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, concluzia fiind una eronată și fără just temei a respins probele

administrate de organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în

ședința de judecată.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Iurie Hușanu nu a recunoscut

vina, însă vinovăția acestuia a fost demonstrată pe deplin prin elementele de fapt

dobîndite din probele cercetate, prin probele scrise care au fost cercetate în cadrul

ședințelor judiciare și care au demonstrat cu certitudine existența infracțiunii și

constatarea vinovăției inculpatului, de care prima instanță nu a ținut cont în deplină

măsură.

Astfel, inculpatul Iurie Hușanu a confirmat faptul eliberării lui Victor Croitor

la 20 octombrie 2008, a unui certificat precum că, tehnica agricolă: tractorul model

MTZ-80, anul fabricării 1982, tractorul model K-700A nr. 8001478, anul fabricării

1998, n/î UN-B 045 și combina model CK-5M1 „Niva” anul fabricării 1999, nu au

fost gajate și nici sechestrate, însă care era scopul solicitării certificatului, el nu

cunoaște.

La fel, inculpatul a mai declarat, că la eliberarea certificatului nu a verificat

dacă informația indicată în certificat coincide cu informația din Registrul de

înregistrare a tractoarelor și remorcilor ÎS „Intehagro” Ungheni, deși trebuia să

verifice, dar s-a condus doar de pașapoartele tehnice prezentate de către

Victor Croitor, cu care se cunoștea bine și avea încredere în el.

Faptul că tractorul model K 700 A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998,

n/î UN-B 045 la acel moment nu aparținea SRL „Agrotod”, a fost depistat ulterior,

cînd a verificat Registrele de înregistrare a tractoarelor și remorcilor ÎS „Intehagro”

Ungheni, cînd la solicitarea BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni, a prezentat

5

informația privind proprietarul tractorului model K 700 A cu nr. 8001478, anul

fabricării 1998, n/î UN-B 045.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Iurie Hușanu în calitatea sa de

inginer-inspector al ÎS „Intehagro” Ungheni, potrivit atribuțiilor sale de serviciu, la

eliberarea certificatului ce confirmă dreptul de proprietate în privința tehnicii

agricole după SRL „Agrotod”, urma să verifice după cine este înregistrat tractorul

model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045 și ca urmare să

elibereze certificatul solicitat, care să corespundă în tot informației din Registrul de

înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricole.

Totodată a fost menționat că, prin sentința Judecătoriei Ungheni din

07.06.2012, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției,

Victor Croitor a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, pentru faptul, că el la

20.10.2008, fiind directorul SRL „Agrotod” situată s. Todirești, r-nul Ungheni și

urmărind scopul dobîndirii unui credit de la BC „Banca Socială” SA a prezentat

instituției financiare un certificat fals prin care se confirmă că după SRL „Agrotod”

este înmatriculat tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998,

n/î UN-B 045, deși știa cu certitudine că prin contractul de vînzare-cumpărare, bunul

la 14 martie 2007 a fost înmatriculat după SRL „Todindcom” SC.

Ca urmare a acțiunilor ilegale, Victor Croitor a obținut întocmirea și

consemnarea contractului de credit în sumă de 300000 lei, cauzînd instituției

bancare daune materiale în proporții mari (f.d.126 vol.I).

Sentința este irevocabilă, astfel fiind recunoscut caracterul infracțional al

acțiunilor lui Iurie Husanu la săvîrșirea infracțiunii incriminate.

Deci, certificatul eliberat de către Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008 este fals,

deoarece în certificat incorect a fost înregistrată persoana juridică căreia îi aparține

bunul mobil, fiindcă bunul mobil - tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul

fabricării 1998, n/î UN-B 045, aparținea altei persoane juridice deja din

14 martie 2007.

Acuzarea înaintată lui Iurie Hușanu a fost bazată anume pe faptul că, urmare a

unei atitudini neglijente față de atribuțiile administrative de dispoziție și

organizatorice permanente, acordate conform Regulamentului Inspectoratului de

Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

R. Moldova nr. 607 din 28.06.1999, la 20 octombrie 2008, a eliberat directorului

SRL „Agrotod”, Victor Croitoru, un certificat din numele ÎS „Intehagro” Ungheni,

în care a indicat că tractorul model K700A nr. 8001478 anul fabricației 1998,

n/î UN B 045 este înmatriculat ca proprietate a SRL „Agrotod”, dar de fapt acesta la

momentul respectiv era înmatriculat ca proprietate a SC „Todincom” SRL.

Astfel, faptul dacă bunurile sunt sau nu gajate sau sechestrate, nu sunt

cuprinse de învinuirea înaintată, de aceea indicarea în sentință ca una din

circumstanțele de achitare a faptului că „unica informație oficială despre gajarea

bunurilor este informația eliberată de către Centrul de Informații Juridice de pe lîngă

Ministerul Justiției”, nu a fost una motivată.

Inginerul-inspector al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică

„Intehagro”, asigurînd evidența corespunzătoare și păstrarea documentelor de strictă

evidență a tehnicii agricole, în virtutea obligațiunilor de serviciu prevăzute de

legislație, în teritoriul deservit, este unica autoritate cu drept de a deține informația

6

privind persoanele fizice și juridice ce dețin cu drept de proprietate tehnica agricolă

și circulația tehnicii respective de la proprietar la proprietar, de unde și rezultă

dreptul și obligația de a elibera proprietarilor certificate confirmative (documente

oficiale) ce certifică acest fapt.

Această prevedere este susținută în totalitate și de prevederile Legii cu privire

la petiționare nr. 190-XIII din 19.07.1994 și Legea privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11.05.2000, de asemenea, cu toate că norma care prevede drepturile

și obligațiunile inginerului inspector, are un conținut exhaustiv, formularea acestor

prevederi admite interpretare extensivă, avînd un conținut general.

În acest sens, la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică

„Intehagro” filiala Ungheni, se deține „Registrul de înregistrare a tractoarelor,

remorcilor și a unităților de transport agricole”, iar responsabil de păstrarea,

introducerea informației, radierea informației, este a inginerului-inspector.

Instanța de apel a constatat, că certificatul eliberat de către inginerul-inspector

Iurie Hușanu, corespunde tuturor caracteristicilor unui act oficial, fiind eliberat de

către o autoritate competentă, fiind aplicată pe acesta ștampila umedă cu însemnele

instituției și fiind contrasemnat de către reprezentantul instituției respective, ceea ce

oferă calitatea unui act oficial.

Se consideră act public actul scris care urmează să fie confirmat, adoptat sau

perfectat de către un organ al autorității publice, al administrației publice centrale

sau de către organele de drept, organizații, instituții sau întreprinderi de stat, act

menit să certifice și faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice.

Certificatul eliberat de Iurie Hușanu, directorului SRL „Agrotod”

Victor Croitor, în care a indicat că tractorul model K 700A nr. 8001478, anul

fabricării 1998, n/î UN B 045 este înmatriculat ca proprietate a SRL „Agrotod”, dar

de fapt acesta la momentul respectiv era înmatriculat ca proprietate a SC

„Todincom” SRL, a constituit temeiul care a stat la baza acordării creditului lui

Victor Croitor în sumă de 300000 lei.

Vina inculpatului Iurie Hușanu în săvîrșirea faptei incriminate a fost

demonstrată prin probele scrise ale cauzei penale, care au fost cercetate în cadrul

ședinței instanței de apel, și anume:

- declarațiile reprezentantului părții vătămate, Alexandru Rotari, depuse în

ședința primei instanțe (f.d.131-133 vol.I);

- declarațiile martorului Victor Croitor date în ședința primei instanțe

(f.d.136-137, vol.I);

- cererea BC „Banca Socială” SA adresată procurorului raionului Ungheni,

Eduard Florea din 07.11.2011 (f.d.5-15 vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 12.12.2011 (f.d.30-51 vol.I);

- certificatul eliberat la 20.10.2008, SRL „Agrotod”, administrator

Victor Croitor prin care se confirmă că tractorul model MTZ-80 nr. 26133, anul

fabricării 1982, n/î UN-B 045, tractorul model K-700A nr. 8001478, anul fabricării

1998, n/î UN-B 045, combina model CK-5M „Niva” nr. 027349, anul fabricării

1999, n/î UN-B 378, sunt înmatriculate după SRL „Agrotod”, nu sunt gajate și

asupra cărora nu este aplicat sechestru (f.d.45, vol.I);

- contractul de credit nr. 115/2008 din 20.10.2008, încheiat între BC ,,Banca

Socială” SA, filiala Ungheni și SRL „Agrotod” în persoana directorului

7

Victor Croitor (f.d.46-48, vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 19.12.2011 (f.d.60-66, vol.I);

- ordin de angajare a lui Iurie Hușanu în funcția de inginer-inspector principal

„Intehagro” pe sectorul Ungheni, nr. 86-PA din 01.06.2001 (f.d.70 vol.I);

- sentința Judecătoriei Ungheni din 07.06.2012, prin care Victor Croitor a fost

condamnat în baza art. 238 Cod penal, la amendă în mărime de 1500 unități

convenționale (f.d.126, vol.I).

Instanța de apel a menționat că, probele examinate în ansamblu, prezintă o

situație clară și fără dubii a circumstanțelor de drept, din care rezultă că,

Iurie Hușanu a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

exprimată prin îndeplinirea necorespunzătoare, de către o persoană cu funcție de

răspundere, a obligațiunilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente și

neconștiincioase față de ele, care a condiționat cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale unei persoane juridice,

care au provocat urmări grave.

8.3. Cu referire la apelul declarat de BC „Banca Socială” SA, în latura

civilă, în ce privește încasarea de la Iurie Hușanu a sumei de 332601 lei, în scopul

reparării prejudiciului material cauzat băncii, instanța de apel a menționat că, nu

poate stabili exact suma prejudiciului material cauzat anume de către inculpatul Iurie

Hușanu BC „Banca Socială” SA și suma exactă care urmează a fi încasată de la

inculpat, deoarece din învinuirea înaintată lui Iurie Hușanu rezultă că,

,,Victor Croitor a folosit certificatul eliberat de Iurie Hușanu la obținerea creditului

de la BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni în sumă de 300000 lei, pe care

ulterior nu l-a rambursat, cauzînd instituției bancare un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari, în sumă totală de 332601 lei.

8.4. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 75

Cod penal, a luat în considerație persoana inculpatului, care se caracterizează

pozitiv, anterior nu a fost atras la răspundere penală și a ajuns la concluzia că scopul

corectării și reeducării inculpatului se va atinge prin stabilirea unei pedepsei sub

formă de amendă, cu privarea de dreptul de a exercita funcții ale autorității publice

sau administrative de dispoziție ori organizatorico-economice, fiind considerat că

pedeapsa stabilită va asigura scopurile acesteia, fiind considerată echitabilă faptei

infracționale săvîrșite și corespunzătoare împrejurărilor cauzei.

Iurie Hușanu, în temeiul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au

contestat cu recurs ordinar decizia, solcitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivare au invocat că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 329

alin. (2) lit. d) Cod penal, constituie încălcarea unei obligațiuni de serviciu prin

neîndeplinirea sau prin îndeplinirea defectuoasă a acesteia, încălcare care a produs

alte urmări grave.

Art. 329 Cod penal, este o normă de blanchetă, pentru calificarea corectă fiind

necesar de a indica care lege, hotărîre, regulament de serviciu sau instrucțiune etc.,

au fost încălcate și în ce mod s-au manifestat aceste încălcări ale obligațiunilor de

serviciu.

Organul de urmărire penală, în actul de învinuire înaintată lui Iurie Hușanu a

făcut trimitere doar în general la Hotărîrea Guvernului nr. 607 din 28.06.1999 cu

8

privire la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică ,,Intehagro”, dar nu a

indicat care anume obligațiuni, din hotărâre, au fost neîndeplinite sau îndeplinite

defectuos de către acesta.

Prima instanță a stabilit corect că în cauza dată lipsește latura obiectivă a

componenței de infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2) Cod penal, și anume că

nici Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică

,,Intehagro” și nici fișa de post nu prevede obligația inginerului-inspector de a

elibera certificate ce atestă cine este proprietarul bunurilor agricole sau dacă bunul

este gajat sau sechestrat.

Totodată, instanța de apel se contrazice, deoarece norma care prevede

drepturile și obligațiile inginerului inspector are un conținut exhaustiv, nu mai poate

fi interpretată extensiv, deci nici normele de drept civil, care sunt puse la baza

învinuirii într-un proces penal nu pot fi interpretate extensiv.

Consideră că, ordonanța de punere sub învinuire din 29.12.2011 și

rechizitoriul, nu reflectă elementul material al neglijenței în serviciu prin prisma

legii, adică nu se precizează valoarea prejudiciului material în proporții deosebit de

mari, sau care sunt urmările grave, rezultate din acțiunile lui Iurie Hușanu.

Atît din conținutul ordonanței de punere sub învinuire cât și a rechizitoriului,

rezultă că de fapt, Victor Croitor a primit credit de la BC ,,Banca Socială” SA în

sumă de 300000 lei, pe care ulterior nu l-a rambursat, cauzând instituției bancare un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 332601 lei, astfel,

se constată că prejudiciul material cauzat este rezultat al acțiunilor lui

Victor Croitoru și nu ale lui Iurie Hușanu.

Valoarea prejudiciului urma să fie stabilită proporțional valorii realizate din

fiecare bun gajat ca rezultat al valorificării dreptului de gaj valabil, ținând cont de

termenul de exploatare a mijlocului de transport, conjunctura pieții și că, produsul

obținut din vânzare nu poate fi stabilit cu precizie, iar în cazul înstrăinării tractorului

model K 700A, banca ar fi primit o compensație derizorie și neînsemnată, deoarece

potrivit raportului anual, în anul 2011 activele băncii s-au majorat cu 13% (365,4

milioane lei) și la finele anului au depășit 3,2 miliarde lei, depozitele au crescut cu

21% (378 milioane lei) fiind înregistrat aproximativ 2,2 miliarde lei, portofoliul de

credite a sporit cu 17% (320 milioane lei), în total la finele anului, peste 2 miliarde

lei, iar capitalul normativ total s-a majorat din venitul net al anului cu 10% (43

milioane lei), fiind depășită suma de 472 milioane lei, care ar constitui un prejudiciu

neînsemnat pentru bancă.

Mai menționează că, însăși instanța de apel nu a putut constata exact valoarea

prejudiciului și a urmărilor grave, elemente care sunt absolut necesare de a fi

stabilite pentru încadrarea corectă a faptei.

Totodată, instanța de apel a dat apreciere doar probelor acuzării, fără a se

expune asupra mijloacelor de apărare a intereselor inculpatului, fiind ignorat

principiul egalității armelor și anume posibilități procesuale egale pentru părțile în

proces, indiferent de calitatea lor.

Invocă că, conform teoriei penale, condițiile de fond și de formă ale unui

document oficial sunt:

• să ateste fapte care au relevanță juridică;

• să fie creat de către o persoană fizică sau juridică împuternicită de stat;

9

• să fie expus într-o formă stabilită de lege;

• să fie introdus în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență

strictă și control al circulației.

Certificatul eliberat de Iurie Hușanu nu întrunește aceste criterii și nu poate fi

catalogat ca un document oficial, mai mult la pct. 40 și 44 al Hotărîrii cu privire la

reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare ,,Automobilul” în

Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și

remorcilor acestora nr. 1047 din 08.11.1999, este menționat care sunt actele oficiale

ce atestă înregistrarea sau titularul dreptului de proprietate al autovehiculelor,

introduse în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al

circulației.

Ținînd cont de aceste norme, drept temei pentru încheierea contractului de

credit nr. 115/2008 din 20 octombrie 2008, a contractului de gaj nr. 53 din

20 octombrie 2008 și confirmarea înregistrării gajului de notarul

Alexandru Stahurschii au servit certificatul tehnic de înmatriculare seria AB

nr. 016585 din 15.03.2003, certificatul tehnic de înmatriculare seria AB nr. 016584

din 15.03.2003 și pașaportul tehnic de înmatriculare seria AB nr. 0081018 din

27.01.2006, dar nu certificatul eliberat de Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008, iar

concluzia instanței că creditul în mărime de 300000 lei a fost obținut de

Victor Croitor în baza certificatului cu date false, eliberat ultimului de către

Iurie Hușanu, contravine probelor cauzei.

Consideră că, concluziile instanței de apel precum că s-a stabilit cu

certitudine că, întrucît sentința judecătoriei Ungheni din 07.06.2012 de condamnare

a lui Victor Croitor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal este

irevocabilă, este recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor lui Iurie Hușanu în

săvîrșirea infracțiunii date și că certificatul eliberat de Iurie Hușanu la

20 octombrie 2008 este fals și are putere de lucru judecat, nu sunt întemeiate,

deoarece, Iurie Hușanu nu a participat la examinarea cauzei penale de învinuirea lui

Victor Croitor, situație în care este inadmisibil a pune la baza sentinței de

condamnare a faptelor stabilite printr-o sentință de condamnare a altei persoane,

pentru o faptă cu altă încadrare.

Subsidiar a menționat că, instanța de apel a decis condamnarea lui

Iurie Hușanu prin reinterpretarea acelorași declarații ale martorilor, înscrisuri și

norme de drept civil pe care prima instanță le-a reținut ca probe în motivarea

achitării acestuia și, ca rezultat, Iurie Hușanu a fost condamnat în urma unei

proceduri care a antrenat încălcări ale exigențelor art. 6 din Convenție.

de nivelul Curții Supreme de Justiție, Sergiu Crijanovschi, care s-a expus pentru

inadmisibilitatea acestuia, deoarece recurentul solicită reaprecierea probelor, fiind

considerat că nu a fost respectat art. 101 Cod de procedură penală, însă reaprecierea

probelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

10.1. Asupra recursului declarat, a prezentat referință și reprezentantul părții

vătămate BC ,,Banca Socială” SA, Elena Loris, care s-a expus pentru

inadmisibilitatea recursului ca fiind neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate de

recurenți nu se conțin în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

10

Totodată, susține că, instanța de apel corect a constatat existența componenței

de infracțiune în acțiunile lui Iurie Hușanu și s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recursul este o cale de atac ordinară ce poate fi declarată doar pentru a repara

erorile de drept, fiind determinate limitativ.

Aceasta înseamnă că alte temeiuri decît cele prevăzute expres în art. 427 Cod

de procedură penală, nu pot exista.

Erorile de drept pot fi: erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

Din conținutul recursului declarat rezultă că acuzatorul de stat invocă ca temei

de drept pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursurilor ordinare nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.X.2009 „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs

controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța

de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material

sau procesual.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei

în ordine de apel nu a comis careva erori de drept.

Instanța de recurs, menționează, că temeiul invocat de recurent - „nu sînt

întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza

a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea

judecătorească s-a făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite

faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale

infracțiunii respective.

Totodată, Colegiul penal ține să specifice că, obiectul juridic special al

infracțiunii prevăzute la art. 329 Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la

buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune

îndeplinirea corespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor sale de

serviciu, iar obiectul material îl reprezintă corpul persoanei sau bunurile mobile ori

imobile.

11

Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 329 Cod penal, include

următoarele trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau

inacțiunea de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de

serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume daunele în proporții mari cauzate

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

Cât privește fapta prejudiciabilă, aceasta se particularizează prin aceea că

făptuitorul fie nu realizează în genere ceea ce-i revine potrivit competenței de

serviciu, fie își îndeplinește obligațiile de serviciu de o manieră necorespunzătoare

(adică la momentul nepotrivit, în volum incomplet, într-un mod inexact, necalitativ

etc.).

Infracțiunea poate fi săvîrșită pe calea inacțiunii (neîndeplinirea obligațiilor de

serviciu) sau acțiunii (îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu).

Prin „neîndeplinirea obligațiilor de serviciu” se înțelege omisiunea

făptuitorului de a-și îndeplini obligațiile de serviciu, obligații ce decurg din

competența lui de serviciu, pe care făptuitorul putea și trebuia să le îndeplinească.

Prin „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu” se are în

vedere o asemenea conduită a făptuitorului, când acesta, deși acționează în direcția

îndeplinirii obligațiilor sale de serviciu, totuși o face într-un mod defectuos, adică

altfel decât s-ar fi cuvenit să le îndeplinească.

De regulă, mecanismul săvârșirii infracțiunii specificate la art. 329 Cod penal,

se caracterizează prin realizarea unui sistem de acțiuni (inacțiuni), totuși, nu se

exclude ipoteza unei manifestări singulare de neîndeplinire sau de îndeplinire

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu.

Latura subiectivă se caracterizează prin imprudență.

Astfel, Colegiul penal menționează că, Iurie Hușanu la eliberarea

certificatului ce confirmă dreptul de proprietate în privința tehnicii agricole după

SRL „Agrotod”, urma să verifice după cine este înregistrat tractorul model K 700A

cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045 și ca urmare să elibereze

certificatul solicitat, care să corespundă în tot informației din Registrul de

înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricole.

Totodată, instanța de apel corect a reținut că, certificatul eliberat de către

Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008 este fals, în certificat greșit a fost înregistrată

persoana juridică căreia îi aparține bunul mobil, SRL „Agrotod”, fiind-că bunul

mobil - tractorul de model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B

045, aparținea persoane juridice SRL „Todindcom” SC încă din 14 martie 2007.

Acest fapt a fost confirmat și prin sentința Judecătoriei Ungheni din

07.06.2012, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, potrivit

căreia Victor Croitor a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, pentru faptul, că

el la 20.10.2008, fiind directorul SRL „Agrotod” situată în s. Todirești, r-nul

Ungheni și urmărind scopul dobîndirii unui credit de la BC „Banca Socială” SA, a

prezentat instituției financiare un certificat fals prin care se confirmă că după SRL

„Agrotod” este înmatriculat tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării

1998, n/î UN-B 045, deși știa cu certitudine că prin contractul de vînzare-cumpărare,

bunul în cauză, la 14 martie 2007 a fost înmatriculat după SRL „Todindcom” SC.

12

Sentința a devenit irevocabilă, astfel fiind recunoscut caracterul infracțional al

acțiunilor lui Iurie Hușanu la săvîrșirea infracțiunii incriminate.

Ca urmare, Victor Croitor a obținut întocmirea și consemnarea contractului de

credit în sumă de 300000 lei, cauzînd instituției bancare daune materiale în proporții

mari.

Colegiul penal ține să menționeze că, prin „alte urmări grave” se înțelege

după caz: 1) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; 2) daunele

materiale în proporții mari. Față de aceste urmări prejudiciabile, care se află în

legătură cauzală cu fapta de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a

obligațiilor de serviciu, făptuitorul manifestă imprudență.

Deci, în speță se constată prezența tuturor elementelor infracțiunii incriminate

lui Iurie Hușanu.

Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă, că instanța de apel corect a

constatat fapta și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii de către inculpatul

Iurie Hușanu, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior, motivînd concluzia de

vinovăție a acestuia.

Colegiul penal, reține că, instanța de apel, verificînd probele administrate

legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În ce privesc criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 9 al prezentei

decizii, prin care susține că Iurie Hușanu nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, - acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și

cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie la pct. 8, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin și, a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd

decizia atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să

ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este vădit

neîntemeiat.

La fel, Colegiul penal, specifică că din textul recursului, se evidențiază că

recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute

la art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurent nu sunt

motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală.

Totuși, Colegiul penal ține să menționeze că, certificatul eliberat de

Iurie Hușanu întrunește toate condițiile de formă și de conținut ale unui document

oficial, iar la pct. 40 lit. q) Hotărîrea Guvernului nr. 1047 din 08.11.1999, cu privire

la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare ,,Automobilul” în

Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și

remorcilor acestora, este prevăzut că din categoria titlurilor de proprietate fac parte

și certificatele subdiviziunilor de examinare și evidență a transportului,

13

inspectoratelor ,,Intehagro” cu privire la agregatele instalate anterior pe mijloacele

de transport.

Totodată, chiar dacă în prevederile pct. 6 din Regulamentul Inspectoratului de

Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” și în fișa postului nu este prevăzută

obligațiunea inginerului-inspector de a elibera certificate care atestă cine este

proprietarul tehnicii agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat,

inginerul-inspector al Inspectoratului de Stat, asigurînd evidența corespunzătoare și

păstrarea documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, în virtutea

obligațiunilor de serviciu prevăzute de legislație, în teritoriul deservit, este unica

autoritate de drept de a deține informația privind persoanele fizice sau juridice ce

dețin cu drept de proprietate tehnica agricolă și circulația tehnicii respective de la

proprietar la proprietar, de unde și rezultă dreptul și obligația de a elibera

proprietarilor certificate ce confirmă acest fapt.

Instanța de recurs reține ca neîntemeiat argumentul recurentului referitor la

faptul că concluziile instanței de apel precum că s-a stabilit cu certitudine că,

întrucît sentința judecătoriei Ungheni din 07.06.2012 de condamnare a lui

Victor Croitoru în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal este

irevocabilă, este recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor lui Iurie Hușanu în

săvîrșirea infracțiunii date și că certificatul eliberat de Iurie Hușanu la

20 octombrie 2008 este fals și are putere de lucru judecat, sunt neîntemeiate,

deoarece, Iurie Hușanu nu a participat la examinarea cauzei penale de învinuire a

lui Victor Croitor, situație în care este inadmisibil de a pune la baza sentinței de

condamnare faptele stabilite printr-o sentință de condamnare a altei persoane

pentru o faptă cu altă încadrare, deoarece, potrivit acestei sentințe, încă o dată se

constată faptul că certificatul eliberat de Iurie Hușanu și prezentat de Victor Croitor

BC ,,Banca Socială” SA, filiala Ungheni, pentru acordarea unui credit, era fals, iar

faptul că inculpatul nu a participat la examinarea cauzei penale în privința lui

Victor Croitor nu denotă că nu poate fi tras la răspundere penală pentru eliberarea

unui certificat fals.

Mai mult, Victor Croitor a fost tras la răspundere penală în baza art. 238 Cod

penal, pentru prezentarea cu bună știință a unor informații false, în schimb Iurie

Hușanu este tras la răspundere penală în baza art. 329 Cod penal, pentru neglijența

în serviciu, manifestată prin eliberarea unui certificat în care erau indicate date cu

caracter fals.

Astfel, instanța de apel corect a dispus condamnarea lui Iurie Hușanu în baza

art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindcă, orice persoană care a săvîrșit o infracțiune

urmează să fie pedepsită potrivit vinovăției sale.

La fel, a fost reținut ca neîntemeiat și argumentul invocat de recurent precum

că, organul de urmărire penală, nu a indicat în actul de învinuire înaintată lui

Iurie Hușanu care anume obligațiuni, din Hotărîrea Guvernului nr. 607 din

28.06.1999 cu privire la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică

,,Intehagro”, au fost neîndeplinite sau îndeplinite defectuos de către inculpat,

deoarece, art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, prevede că, ordonanța de

punere sub învinuire trebuie să cuprindă: data și locul întocmirii; de către cine a fost

întocmită; numele, prenumele, ziua, luna, anul și locul nașterii persoanei puse sub

învinuire, precum și alte date despre persoană care au importanță juridică în cauză;

14

formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvîrșire

a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative

pentru încadrarea juridică a faptei, circumstanțelor în virtutea cărora infracțiunea nu

a fost consumată în cazul pregătirii sau tentativei de infracțiune, mențiunea despre

punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză

conform articolului, alineatului și literei articolului din Codul penal care prevăd

răspunderea pentru infracțiunea comisă.

În acest context, instanța de recurs menționează că, atît în ordonanța de punere

sub învinuire, cît și în rechizitoriu a fost indicat indicele ,,care au provocat alte

urmări grave”, iar potrivit dispozițiilor menționate supra, prin „alte urmări grave” se

înțelege după caz: 1) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; 2)

daunele materiale în proporții mari, iar potrivit materialelor dosarului daunele

cauzate au fost estimate la suma de 332601 lei, care este rezultat al acțiunilor ilegale

ale inculpatului Iurie Hușanu, manifestate prin eliberarea certificatului cu date vădit

false, care a fost prezentat părții vătămate BC ,,Banca Socială” SA pentru acordarea

creditului.

Potrivit art. 126 Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari, proporții

mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul

săvîrșirii infracțiunii, depășește 5000 și, respectiv 2500 unități convenționale de

amendă.

Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în

considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Iar argumentul precum că, capitalul social al BC ,,Banca Socială” SA, în anul

2011 s-a majorat, fiind depășită suma de 472 milioane, iar prejudicial cauzat prin

infracțiune este unul neînsemnat, este neîntemeiat, ori, banca este o instituție

financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea

de credite, iar mijloacele bănește de care dispune se află într-o permanentă

circulație, mai mult infracțiunea a fost săvîrșită la 20 octombrie 2008.

Potrivit art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge, iar în cazuri excepționale cînd, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța

poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Colegiul penal, mai menționează că, verificînd procesul-verbal al ședinței de

judecată a instanței de apel (f.d.11-14, 30-32, vol.II) și, lecturînd textul deciziei

adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelurilor declarate de

procuror și partea vătămată BC ,,Banca Socială” SA, a respectat pe deplin

prevederile art. 415, 417 Cod de procedură penală, astfel concluziile fiind întemeiate

15

pe probe legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel,

acestea fiind reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile

art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a deciziei instanței de apel în prezenta cauză penală și, prin urmare, se

impune soluția inadmisibilității recursului declarat de avocatul Tamara Casian în

numele inculpatului și de inculpatul Iurie Hușanu, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Tamara Casian în

numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Hușanu Iurie

Gheorghe, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

16