1ra-734/15 — art. 329 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26 iulie 2012, Iurie Hușanu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, Iurie Hușanu a fost învinuit de faptul că exercitînd atribuții administrative de dispoziție și organizatorice permanente într-o instituție de stat, atribuții care i-au fost acordate conform Regulamentului Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 607 din 28 iunie 1999, la 20 octombrie 2008, drept urmare a unei atitudini neglijente față de atribuțiile sale de serviciu, a eliberat directorului SRL „Agrotod”, Victor Croitor, un certificat din numele ÎS „Intehagro” Ungheni, în care a indicat că tractorul model K 700A, nr. 8001478, anul fabricării 1998, nr/î UN B - 045 aparține SRL „Agrotod”, în realitate însă, proprietar al mijlocului de transport sus indicat la acel moment era SC „Todincom” SRL. Ulterior, la 20 octombrie 2008, Victor Croitor a utilizat certificatul nominalizat pentru a obține un credit în sumă de 300000 lei de la BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni, credit pe care nu l-a rambursat, cauzînd instituției bancare un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă de 332601 lei.

Sentința a fost contestată cu apel de către procuror și reprezentantul părții vătămate BC „Banca Socială” SA, Alexandru Rotari, care au solicitat: 1 - procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Iurie Hușanu să fie condamnat în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu caracter administrativ de dispoziție și organizatorico–economice pe un termen de 4 ani. În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat că, prima instanță nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate și greșit a concluzionat că nici una din prevederile pct. 6 din Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” și al fișei postului nu prevede obligațiunea inginerului-inspector de a elibera certificate care atestă cine este proprietarul tehnicii agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat, deoarece inginerul-inspector al Inspectoratului de Stat, asigurînd evidența corespunzătoare și păstrarea documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, în virtutea obligațiunilor de serviciu prevăzute de legislație, în teritoriul deservit, este unica autoritate de drept de a deține informația privind persoanele fizice sau juridice ce dețin cu drept de proprietate tehnica agricolă și circulația tehnicii respective de la proprietar la proprietar, de unde și rezultă dreptul și obligația de a elibera proprietarilor certificate confirmative de acest gen. Totodată, la Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Tehnică „Intehagro”, se deține „Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricole”, iar responsabil de păstrarea, introducerea informației, radierea informației este inginerul-inspector. De asemenea, certificatul eliberat de către inginerul-inspector, corespunde tuturor caracteristicilor unui act oficial, fiind eliberat de către o autoritate competentă, fiind aplicată pe acesta ștampila umedă, cu însemnele instituției și fiind contrasemnat de către reprezentantul instituției respective, ceea ce conferă calitatea unui act oficial; - reprezentantul părții vătămate BC „Banca Socială”, Alexandru Rotari, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de condamnare a inculpatului Iurie Hușanu conform învinuirii înaintate și cu încasarea de la inculpat în beneficiul BC „Banca Socială” SA prejudiciul material în sumă de 332601 lei. În motivare a invocat că, concluzia primei instanțe este nefondată, fiindcă ÎS „Intehagro” Ungheni este unica autoritate de profil în teritoriu ce asigură evidența corespunzătoare și păstrarea documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, a proprietarilor de tehnică agricolă, de unde rezultă dreptul și obligația de a oferi la solicitarea în termenul legal date despre acest fapt persoanelor juridice și fizice, iar prezentarea unor date false, care au adus prejudicii materiale unor interese ocrotite de drept, nu exclude atragerea la răspundere prevăzută de legislație.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 mai 2013, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, prima instanță, în conformitate cu cerințele legii și propria convingere bazată pe cercetarea probelor sub toate aspectele, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, corect a ajuns la concluzia de nevinovăție a lui Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. 2 Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit lipsa laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume că nici în Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” și nici în fișa de post nu prevede obligația inginerului–inspector de a elibera certificate ce atestă cine este proprietarul bunurilor agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat. Referitor la argumentele invocate de reprezentantul părții vătămate privitor la complicitatea lui Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii de către Victor Croitor în baza art. 238 Cod penal, instanța de apel a reținut că prejudiciul material în proporții deosebit de mari cauzat BC „Banca Socială” SA este rezultatul acțiunilor lui Victor Croitor, și nu a lui Iurie Hușanu.

Procurorul, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivare a invocat că, hotărîrile judecătorești emise pe cauză sunt neîntemeiate deoarece atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost acumulate suficiente probe ce dovedesc vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate, însă instanțele de judecată, nu au dat acestora apreciere juridică corespunzătoare. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și anume: - Iurie Hușanu la eliberarea certificatului prin care se confirmă că SRL ,,Agrotod” deține cu drept de proprietate tractorul model K 700 A, însă în realitate era înmatriculat după SRL ,,Todincom” cunoștea despre faptul, că acesta urma să fie prezentat la BC ,,Banca Socială” SA, filiala Ungheni, pentru primirea unui credit astfel, înlesnind primirea creditului, fără a verifica registrul deținut de ÎS ,,Intehagro” Ungheni; - conform actului de învinuire, inculpatului i se incriminează faptul eliberării unui certificat privind confirmarea dreptului de proprietate asupra tractorului model K 700A, cu numărul 8001478, anul fabricării 1998 și n/î UN – B 045 și nu aflării acestuia în gaj sau sub sechestru, însă prima instanță a ignorat cerințele art. 325 Cod de procedură penală, a depășit limitele judecării cauzei, invocînd că inginerul-inspector al ,,Intehagro” nu este obligat să elibereze certificate privind aplicarea sau nu a sechestrului sau dacă tehnica agricolă se află în gaj, iar asemenea certificate pot fi eliberate exclusiv de către Centrul de informații Juridice de pe lîngă Ministerul Justiției; - dacă certificatul eliberat de Iurie Hușanu corespunde tuturor cerințelor unui act oficial, cu toate că a fost eliberat de o autoritate competentă, dacă este aplicată ștampila umedă cu însemnele instituției și dacă este contrasemnat de către reprezentantul instituției respective.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2013, a fost admis recursul ordinar declarat, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 7.1. În motivarea soluției sale instanța de recurs a reținut că, judecînd apelul, instanța de apel nu a înlăturat incertitudinile invocate de procuror în apel, doar le-a 3 expus succint, fără a le analiza în ansamblu și fără a le corobora cu celelalte probe administrate în cauză. De asemenea, la argumentarea necesității respingerii apelului declarat de procuror, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, fiind dată prioritate acelor probe care, în viziunea acestei instanțe, demonstrează nevinovăția lui Iurie Hușanu, în detrimentul celor aduse de procuror. Astfel, instanța de recurs a menționat că, fără justă apreciere, au fost lăsate certificatul eliberat SRL ,,Agrotod”, administrator Victor Croitor de către Iurie Hușanu, prin care se confirmă, că tractorul de model K 700A, nr.8001478, anul fabricării 1998, cu nr/î UN-B 045 este înmatriculat ca proprietate a SRL ,,Agrotod” și nu este gajat, însă de fapt acesta la momentul eliberării certificatului era înmatriculat ca proprietate a SC ,,Todicom” SRL și nu putea forma obiectul contractului nominalizat. Totodată, instanța de recurs a specificat că, Iurie Hușanu eliberînd certificatul ce confirmă dreptul de proprietate în privința tehnicii agricole și anume două tractoare și o combină după SRL ,,Agrotod”, urma să verifice informația după cine era înregistrat tractorul model K 700, nr. 8001478, nr/î UN-B 045. La materialele cauzei (f.d.126), a fost anexată copia sentinței Judecătoriei Ungheni din 07 iunie 2012 de condamnare a lui Victor Croitor în baza art. 238 Cod penal, pe faptul prezentării instituției financiare a unui certificat fals, hotărîre rămasă irevocabilă. Totodată, s-a stabilit că certificatul eliberat de către Iurie Hușanu este fals, adică are putere de lucru judecat, de unde rezultă că a avut consecințe juridice, deoarece în acesta fiind greșit înregistrat persoana juridică cui îi aparține bunul mobil, precum și certificatul de rînd cu alte documente au stat la baza obținerii creditului. La fel, instanța de apel nu s-a pronunțat și asupra motivului invocat de procuror în apel, dacă certificatul eliberat de către inginerul-inspector, Iurie Hușanu corespunde tuturor caracteristicilor unui act oficial, deoarece este eliberat de către o autoritate competentă, fiind aplicată pe aceasta ștampila umedă cu însemnele instituției și care este consemnată de către reprezentantul instituției respective. Mai mult, certificatul nominalizat în speță, a constituit temeiul care a stat la baza acordării creditului în sumă de 300000 lei lui Victor Croitor. Instanța de recurs a precizat, cu toate că inculpatul Iurie Hușanu a recunoscut faptul că, la momentul eliberării certificatului lui Victor Croitor nu a verificat Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricol, deținute de ,,Intehagro”, filiala Ungheni, aceasta intra în obligațiile sale de serviciu invocate în fișa de post, însă, instanța de apel, fără a analiza în cumul cu alte probe prezentate în ședința de judecată, pripit a decis menținerea sentinței de achitare a lui Iurie Hușanu de sub învinuirea adusă în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 februarie 2015, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința, pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Iurie Hușanu a fost condamnat în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții ale autorității 4 publice sau administrare, de dispoziție ori organizatorico-economice pe un termen de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expusă instanța în ordinea procedurii civile. 8.1. Instanța de apel a constatat, în fapt că, Iurie Hușanu exercitînd într-o instituție de stat atribuții administrative de dispoziție și organizatorice permanente, acordate conform Regulamentului Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 607 din 28.06.1999, urmare a unei atitudini neglijente față de aceste atribuții, la 20 octombrie 2008 a eliberat directorului SRL „Agrotod”, Victor Croitor, un certificat din numele ÎS „Intehagro” Ungheni, în care a indicat că, tractorul model K 700A nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, este înmatriculat ca proprietate a SRL „Agrotod”, dar de fapt acesta la momentul respectiv era înmatriculat ca proprietate a SC „Todincom” SRL. Ca urmare Victor Croitor în aceeași zi a folosit acest certificat la obținerea unui credit de la BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni, în sumă de 300000 lei, pe care ulterior nu l-a rambursat, cauzînd instituției bancare un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 332601 lei. 8.2. În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că, prima instanță nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia fiind una eronată și fără just temei a respins probele administrate de organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată. Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Iurie Hușanu nu a recunoscut vina, însă vinovăția acestuia a fost demonstrată pe deplin prin elementele de fapt dobîndite din probele cercetate, prin probele scrise care au fost cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care au demonstrat cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției inculpatului, de care prima instanță nu a ținut cont în deplină măsură. Astfel, inculpatul Iurie Hușanu a confirmat faptul eliberării lui Victor Croitor la 20 octombrie 2008, a unui certificat precum că, tehnica agricolă: tractorul model MTZ-80, anul fabricării 1982, tractorul model K-700A nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045 și combina model CK-5M1 „Niva” anul fabricării 1999, nu au fost gajate și nici sechestrate, însă care era scopul solicitării certificatului, el nu cunoaște. La fel, inculpatul a mai declarat, că la eliberarea certificatului nu a verificat dacă informația indicată în certificat coincide cu informația din Registrul de înregistrare a tractoarelor și remorcilor ÎS „Intehagro” Ungheni, deși trebuia să verifice, dar s-a condus doar de pașapoartele tehnice prezentate de către Victor Croitor, cu care se cunoștea bine și avea încredere în el. Faptul că tractorul model K 700 A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045 la acel moment nu aparținea SRL „Agrotod”, a fost depistat ulterior, cînd a verificat Registrele de înregistrare a tractoarelor și remorcilor ÎS „Intehagro” Ungheni, cînd la solicitarea BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni, a prezentat 5 informația privind proprietarul tractorului model K 700 A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045. Instanța de apel a reținut că, inculpatul Iurie Hușanu în calitatea sa de inginer-inspector al ÎS „Intehagro” Ungheni, potrivit atribuțiilor sale de serviciu, la eliberarea certificatului ce confirmă dreptul de proprietate în privința tehnicii agricole după SRL „Agrotod”, urma să verifice după cine este înregistrat tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045 și ca urmare să elibereze certificatul solicitat, care să corespundă în tot informației din Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricole. Totodată a fost menționat că, prin sentința Judecătoriei Ungheni din 07.06.2012, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Victor Croitor a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, pentru faptul, că el la 20.10.2008, fiind directorul SRL „Agrotod” situată s. Todirești, r-nul Ungheni și urmărind scopul dobîndirii unui credit de la BC „Banca Socială” SA a prezentat instituției financiare un certificat fals prin care se confirmă că după SRL „Agrotod” este înmatriculat tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, deși știa cu certitudine că prin contractul de vînzare-cumpărare, bunul la 14 martie 2007 a fost înmatriculat după SRL „Todindcom” SC. Ca urmare a acțiunilor ilegale, Victor Croitor a obținut întocmirea și consemnarea contractului de credit în sumă de 300000 lei, cauzînd instituției bancare daune materiale în proporții mari (f.d.126 vol.I). Sentința este irevocabilă, astfel fiind recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor lui Iurie Husanu la săvîrșirea infracțiunii incriminate. Deci, certificatul eliberat de către Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008 este fals, deoarece în certificat incorect a fost înregistrată persoana juridică căreia îi aparține bunul mobil, fiindcă bunul mobil - tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, aparținea altei persoane juridice deja din 14 martie 2007. Acuzarea înaintată lui Iurie Hușanu a fost bazată anume pe faptul că, urmare a unei atitudini neglijente față de atribuțiile administrative de dispoziție și organizatorice permanente, acordate conform Regulamentului Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 607 din 28.06.1999, la 20 octombrie 2008, a eliberat directorului SRL „Agrotod”, Victor Croitoru, un certificat din numele ÎS „Intehagro” Ungheni, în care a indicat că tractorul model K700A nr. 8001478 anul fabricației 1998, n/î UN B 045 este înmatriculat ca proprietate a SRL „Agrotod”, dar de fapt acesta la momentul respectiv era înmatriculat ca proprietate a SC „Todincom” SRL. Astfel, faptul dacă bunurile sunt sau nu gajate sau sechestrate, nu sunt cuprinse de învinuirea înaintată, de aceea indicarea în sentință ca una din circumstanțele de achitare a faptului că „unica informație oficială despre gajarea bunurilor este informația eliberată de către Centrul de Informații Juridice de pe lîngă Ministerul Justiției”, nu a fost una motivată. Inginerul-inspector al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, asigurînd evidența corespunzătoare și păstrarea documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, în virtutea obligațiunilor de serviciu prevăzute de legislație, în teritoriul deservit, este unica autoritate cu drept de a deține informația 6 privind persoanele fizice și juridice ce dețin cu drept de proprietate tehnica agricolă și circulația tehnicii respective de la proprietar la proprietar, de unde și rezultă dreptul și obligația de a elibera proprietarilor certificate confirmative (documente oficiale) ce certifică acest fapt. Această prevedere este susținută în totalitate și de prevederile Legii cu privire la petiționare nr. 190-XIII din 19.07.1994 și Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11.05.2000, de asemenea, cu toate că norma care prevede drepturile și obligațiunile inginerului inspector, are un conținut exhaustiv, formularea acestor prevederi admite interpretare extensivă, avînd un conținut general. În acest sens, la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” filiala Ungheni, se deține „Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricole”, iar responsabil de păstrarea, introducerea informației, radierea informației, este a inginerului-inspector. Instanța de apel a constatat, că certificatul eliberat de către inginerul-inspector Iurie Hușanu, corespunde tuturor caracteristicilor unui act oficial, fiind eliberat de către o autoritate competentă, fiind aplicată pe acesta ștampila umedă cu însemnele instituției și fiind contrasemnat de către reprezentantul instituției respective, ceea ce oferă calitatea unui act oficial. Se consideră act public actul scris care urmează să fie confirmat, adoptat sau perfectat de către un organ al autorității publice, al administrației publice centrale sau de către organele de drept, organizații, instituții sau întreprinderi de stat, act menit să certifice și faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice. Certificatul eliberat de Iurie Hușanu, directorului SRL „Agrotod” Victor Croitor, în care a indicat că tractorul model K 700A nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN B 045 este înmatriculat ca proprietate a SRL „Agrotod”, dar de fapt acesta la momentul respectiv era înmatriculat ca proprietate a SC „Todincom” SRL, a constituit temeiul care a stat la baza acordării creditului lui Victor Croitor în sumă de 300000 lei. Vina inculpatului Iurie Hușanu în săvîrșirea faptei incriminate a fost demonstrată prin probele scrise ale cauzei penale, care au fost cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, și anume: - declarațiile reprezentantului părții vătămate, Alexandru Rotari, depuse în ședința primei instanțe (f.d.131-133 vol.I); - declarațiile martorului Victor Croitor date în ședința primei instanțe (f.d.136-137, vol.I); - cererea BC „Banca Socială” SA adresată procurorului raionului Ungheni, Eduard Florea din 07.11.2011 (f.d.5-15 vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 12.12.2011 (f.d.30-51 vol.I); - certificatul eliberat la 20.10.2008, SRL „Agrotod”, administrator Victor Croitor prin care se confirmă că tractorul model MTZ-80 nr. 26133, anul fabricării 1982, n/î UN-B 045, tractorul model K-700A nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, combina model CK-5M „Niva” nr. 027349, anul fabricării 1999, n/î UN-B 378, sunt înmatriculate după SRL „Agrotod”, nu sunt gajate și asupra cărora nu este aplicat sechestru (f.d.45, vol.I); - contractul de credit nr. 115/2008 din 20.10.2008, încheiat între BC ,,Banca Socială” SA, filiala Ungheni și SRL „Agrotod” în persoana directorului 7 Victor Croitor (f.d.46-48, vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 19.12.2011 (f.d.60-66, vol.I); - ordin de angajare a lui Iurie Hușanu în funcția de inginer-inspector principal „Intehagro” pe sectorul Ungheni, nr. 86-PA din 01.06.2001 (f.d.70 vol.I); - sentința Judecătoriei Ungheni din 07.06.2012, prin care Victor Croitor a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, la amendă în mărime de 1500 unități convenționale (f.d.126, vol.I). Instanța de apel a menționat că, probele examinate în ansamblu, prezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de drept, din care rezultă că, Iurie Hușanu a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, exprimată prin îndeplinirea necorespunzătoare, de către o persoană cu funcție de răspundere, a obligațiunilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care a condiționat cauzarea de daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale unei persoane juridice, care au provocat urmări grave. 8.3. Cu referire la apelul declarat de BC „Banca Socială” SA, în latura civilă, în ce privește încasarea de la Iurie Hușanu a sumei de 332601 lei, în scopul reparării prejudiciului material cauzat băncii, instanța de apel a menționat că, nu poate stabili exact suma prejudiciului material cauzat anume de către inculpatul Iurie Hușanu BC „Banca Socială” SA și suma exactă care urmează a fi încasată de la inculpat, deoarece din învinuirea înaintată lui Iurie Hușanu rezultă că, ,,Victor Croitor a folosit certificatul eliberat de Iurie Hușanu la obținerea creditului de la BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni în sumă de 300000 lei, pe care ulterior nu l-a rambursat, cauzînd instituției bancare un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 332601 lei. 8.4. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, a luat în considerație persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost atras la răspundere penală și a ajuns la concluzia că scopul corectării și reeducării inculpatului se va atinge prin stabilirea unei pedepsei sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a exercita funcții ale autorității publice sau administrative de dispoziție ori organizatorico-economice, fiind considerat că pedeapsa stabilită va asigura scopurile acesteia, fiind considerată echitabilă faptei infracționale săvîrșite și corespunzătoare împrejurărilor cauzei.

Avocatul Tamara Casian în numele inculpatului și inculpatul Iurie Hușanu, în temeiul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au contestat cu recurs ordinar decizia, solcitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivare au invocat că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. d) Cod penal, constituie încălcarea unei obligațiuni de serviciu prin neîndeplinirea sau prin îndeplinirea defectuoasă a acesteia, încălcare care a produs alte urmări grave. Art. 329 Cod penal, este o normă de blanchetă, pentru calificarea corectă fiind necesar de a indica care lege, hotărîre, regulament de serviciu sau instrucțiune etc., au fost încălcate și în ce mod s-au manifestat aceste încălcări ale obligațiunilor de serviciu. Organul de urmărire penală, în actul de învinuire înaintată lui Iurie Hușanu a făcut trimitere doar în general la Hotărîrea Guvernului nr. 607 din 28.06.1999 cu 8 privire la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică ,,Intehagro”, dar nu a indicat care anume obligațiuni, din hotărâre, au fost neîndeplinite sau îndeplinite defectuos de către acesta. Prima instanță a stabilit corect că în cauza dată lipsește latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2) Cod penal, și anume că nici Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică ,,Intehagro” și nici fișa de post nu prevede obligația inginerului-inspector de a elibera certificate ce atestă cine este proprietarul bunurilor agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat. Totodată, instanța de apel se contrazice, deoarece norma care prevede drepturile și obligațiile inginerului inspector are un conținut exhaustiv, nu mai poate fi interpretată extensiv, deci nici normele de drept civil, care sunt puse la baza învinuirii într-un proces penal nu pot fi interpretate extensiv. Consideră că, ordonanța de punere sub învinuire din 29.12.2011 și rechizitoriul, nu reflectă elementul material al neglijenței în serviciu prin prisma legii, adică nu se precizează valoarea prejudiciului material în proporții deosebit de mari, sau care sunt urmările grave, rezultate din acțiunile lui Iurie Hușanu. Atît din conținutul ordonanței de punere sub învinuire cât și a rechizitoriului, rezultă că de fapt, Victor Croitor a primit credit de la BC ,,Banca Socială” SA în sumă de 300000 lei, pe care ulterior nu l-a rambursat, cauzând instituției bancare un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 332601 lei, astfel, se constată că prejudiciul material cauzat este rezultat al acțiunilor lui Victor Croitoru și nu ale lui Iurie Hușanu. Valoarea prejudiciului urma să fie stabilită proporțional valorii realizate din fiecare bun gajat ca rezultat al valorificării dreptului de gaj valabil, ținând cont de termenul de exploatare a mijlocului de transport, conjunctura pieții și că, produsul obținut din vânzare nu poate fi stabilit cu precizie, iar în cazul înstrăinării tractorului model K 700A, banca ar fi primit o compensație derizorie și neînsemnată, deoarece potrivit raportului anual, în anul 2011 activele băncii s-au majorat cu 13% (365,4 milioane lei) și la finele anului au depășit 3,2 miliarde lei, depozitele au crescut cu 21% (378 milioane lei) fiind înregistrat aproximativ 2,2 miliarde lei, portofoliul de credite a sporit cu 17% (320 milioane lei), în total la finele anului, peste 2 miliarde lei, iar capitalul normativ total s-a majorat din venitul net al anului cu 10% (43 milioane lei), fiind depășită suma de 472 milioane lei, care ar constitui un prejudiciu neînsemnat pentru bancă. Mai menționează că, însăși instanța de apel nu a putut constata exact valoarea prejudiciului și a urmărilor grave, elemente care sunt absolut necesare de a fi stabilite pentru încadrarea corectă a faptei. Totodată, instanța de apel a dat apreciere doar probelor acuzării, fără a se expune asupra mijloacelor de apărare a intereselor inculpatului, fiind ignorat principiul egalității armelor și anume posibilități procesuale egale pentru părțile în proces, indiferent de calitatea lor. Invocă că, conform teoriei penale, condițiile de fond și de formă ale unui document oficial sunt: • să ateste fapte care au relevanță juridică; • să fie creat de către o persoană fizică sau juridică împuternicită de stat; 9 • să fie expus într-o formă stabilită de lege; • să fie introdus în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației. Certificatul eliberat de Iurie Hușanu nu întrunește aceste criterii și nu poate fi catalogat ca un document oficial, mai mult la pct. 40 și 44 al Hotărîrii cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare ,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor acestora nr. 1047 din 08.11.1999, este menționat care sunt actele oficiale ce atestă înregistrarea sau titularul dreptului de proprietate al autovehiculelor, introduse în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației. Ținînd cont de aceste norme, drept temei pentru încheierea contractului de credit nr. 115/2008 din 20 octombrie 2008, a contractului de gaj nr. 53 din 20 octombrie 2008 și confirmarea înregistrării gajului de notarul Alexandru Stahurschii au servit certificatul tehnic de înmatriculare seria AB nr. 016585 din 15.03.2003, certificatul tehnic de înmatriculare seria AB nr. 016584 din 15.03.2003 și pașaportul tehnic de înmatriculare seria AB nr. 0081018 din 27.01.2006, dar nu certificatul eliberat de Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008, iar concluzia instanței că creditul în mărime de 300000 lei a fost obținut de Victor Croitor în baza certificatului cu date false, eliberat ultimului de către Iurie Hușanu, contravine probelor cauzei. Consideră că, concluziile instanței de apel precum că s-a stabilit cu certitudine că, întrucît sentința judecătoriei Ungheni din 07.06.2012 de condamnare a lui Victor Croitor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal este irevocabilă, este recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor lui Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii date și că certificatul eliberat de Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008 este fals și are putere de lucru judecat, nu sunt întemeiate, deoarece, Iurie Hușanu nu a participat la examinarea cauzei penale de învinuirea lui Victor Croitor, situație în care este inadmisibil a pune la baza sentinței de condamnare a faptelor stabilite printr-o sentință de condamnare a altei persoane, pentru o faptă cu altă încadrare. Subsidiar a menționat că, instanța de apel a decis condamnarea lui Iurie Hușanu prin reinterpretarea acelorași declarații ale martorilor, înscrisuri și norme de drept civil pe care prima instanță le-a reținut ca probe în motivarea achitării acestuia și, ca rezultat, Iurie Hușanu a fost condamnat în urma unei proceduri care a antrenat încălcări ale exigențelor art. 6 din Convenție.

Asupra recursului declarat, a prezentat referință procurorul în Procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, Sergiu Crijanovschi, care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece recurentul solicită reaprecierea probelor, fiind considerat că nu a fost respectat art. 101 Cod de procedură penală, însă reaprecierea probelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 10.1. Asupra recursului declarat, a prezentat referință și reprezentantul părții vătămate BC ,,Banca Socială” SA, Elena Loris, care s-a expus pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate de recurenți nu se conțin în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. 10 Totodată, susține că, instanța de apel corect a constatat existența componenței de infracțiune în acțiunile lui Iurie Hușanu și s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recursul este o cale de atac ordinară ce poate fi declarată doar pentru a repara erorile de drept, fiind determinate limitativ. Aceasta înseamnă că alte temeiuri decît cele prevăzute expres în art. 427 Cod de procedură penală, nu pot exista. Erorile de drept pot fi: erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Din conținutul recursului declarat rezultă că acuzatorul de stat invocă ca temei de drept pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursurilor ordinare nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.X.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept. Instanța de recurs, menționează, că temeiul invocat de recurent - „nu sînt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-a făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Totodată, Colegiul penal ține să specifice că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 329 Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune îndeplinirea corespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor sale de serviciu, iar obiectul material îl reprezintă corpul persoanei sau bunurile mobile ori imobile. 11 Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 329 Cod penal, include următoarele trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau inacțiunea de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume daunele în proporții mari cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Cât privește fapta prejudiciabilă, aceasta se particularizează prin aceea că făptuitorul fie nu realizează în genere ceea ce-i revine potrivit competenței de serviciu, fie își îndeplinește obligațiile de serviciu de o manieră necorespunzătoare (adică la momentul nepotrivit, în volum incomplet, într-un mod inexact, necalitativ etc.). Infracțiunea poate fi săvîrșită pe calea inacțiunii (neîndeplinirea obligațiilor de serviciu) sau acțiunii (îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu). Prin „neîndeplinirea obligațiilor de serviciu” se înțelege omisiunea făptuitorului de a-și îndeplini obligațiile de serviciu, obligații ce decurg din competența lui de serviciu, pe care făptuitorul putea și trebuia să le îndeplinească. Prin „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu” se are în vedere o asemenea conduită a făptuitorului, când acesta, deși acționează în direcția îndeplinirii obligațiilor sale de serviciu, totuși o face într-un mod defectuos, adică altfel decât s-ar fi cuvenit să le îndeplinească. De regulă, mecanismul săvârșirii infracțiunii specificate la art. 329 Cod penal, se caracterizează prin realizarea unui sistem de acțiuni (inacțiuni), totuși, nu se exclude ipoteza unei manifestări singulare de neîndeplinire sau de îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu. Latura subiectivă se caracterizează prin imprudență. Astfel, Colegiul penal menționează că, Iurie Hușanu la eliberarea certificatului ce confirmă dreptul de proprietate în privința tehnicii agricole după SRL „Agrotod”, urma să verifice după cine este înregistrat tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045 și ca urmare să elibereze certificatul solicitat, care să corespundă în tot informației din Registrul de înregistrare a tractoarelor, remorcilor și a unităților de transport agricole. Totodată, instanța de apel corect a reținut că, certificatul eliberat de către Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008 este fals, în certificat greșit a fost înregistrată persoana juridică căreia îi aparține bunul mobil, SRL „Agrotod”, fiind-că bunul mobil - tractorul de model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, aparținea persoane juridice SRL „Todindcom” SC încă din 14 martie 2007. Acest fapt a fost confirmat și prin sentința Judecătoriei Ungheni din 07.06.2012, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, potrivit căreia Victor Croitor a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, pentru faptul, că el la 20.10.2008, fiind directorul SRL „Agrotod” situată în s. Todirești, r-nul Ungheni și urmărind scopul dobîndirii unui credit de la BC „Banca Socială” SA, a prezentat instituției financiare un certificat fals prin care se confirmă că după SRL „Agrotod” este înmatriculat tractorul model K 700A cu nr. 8001478, anul fabricării 1998, n/î UN-B 045, deși știa cu certitudine că prin contractul de vînzare-cumpărare, bunul în cauză, la 14 martie 2007 a fost înmatriculat după SRL „Todindcom” SC. 12 Sentința a devenit irevocabilă, astfel fiind recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor lui Iurie Hușanu la săvîrșirea infracțiunii incriminate. Ca urmare, Victor Croitor a obținut întocmirea și consemnarea contractului de credit în sumă de 300000 lei, cauzînd instituției bancare daune materiale în proporții mari. Colegiul penal ține să menționeze că, prin „alte urmări grave” se înțelege după caz: 1) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; 2) daunele materiale în proporții mari. Față de aceste urmări prejudiciabile, care se află în legătură cauzală cu fapta de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, făptuitorul manifestă imprudență. Deci, în speță se constată prezența tuturor elementelor infracțiunii incriminate lui Iurie Hușanu. Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă, că instanța de apel corect a constatat fapta și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii de către inculpatul Iurie Hușanu, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior, motivînd concluzia de vinovăție a acestuia. Colegiul penal, reține că, instanța de apel, verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. În ce privesc criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 9 al prezentei decizii, prin care susține că Iurie Hușanu nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii incriminate, - acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 8, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și, a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd decizia atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este vădit neîntemeiat. La fel, Colegiul penal, specifică că din textul recursului, se evidențiază că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală. Totuși, Colegiul penal ține să menționeze că, certificatul eliberat de Iurie Hușanu întrunește toate condițiile de formă și de conținut ale unui document oficial, iar la pct. 40 lit. q) Hotărîrea Guvernului nr. 1047 din 08.11.1999, cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare ,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor acestora, este prevăzut că din categoria titlurilor de proprietate fac parte și certificatele subdiviziunilor de examinare și evidență a transportului, 13 inspectoratelor ,,Intehagro” cu privire la agregatele instalate anterior pe mijloacele de transport. Totodată, chiar dacă în prevederile pct. 6 din Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro” și în fișa postului nu este prevăzută obligațiunea inginerului-inspector de a elibera certificate care atestă cine este proprietarul tehnicii agricole sau dacă bunul este gajat sau sechestrat, inginerul-inspector al Inspectoratului de Stat, asigurînd evidența corespunzătoare și păstrarea documentelor de strictă evidență a tehnicii agricole, în virtutea obligațiunilor de serviciu prevăzute de legislație, în teritoriul deservit, este unica autoritate de drept de a deține informația privind persoanele fizice sau juridice ce dețin cu drept de proprietate tehnica agricolă și circulația tehnicii respective de la proprietar la proprietar, de unde și rezultă dreptul și obligația de a elibera proprietarilor certificate ce confirmă acest fapt. Instanța de recurs reține ca neîntemeiat argumentul recurentului referitor la faptul că concluziile instanței de apel precum că s-a stabilit cu certitudine că, întrucît sentința judecătoriei Ungheni din 07.06.2012 de condamnare a lui Victor Croitoru în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal este irevocabilă, este recunoscut caracterul infracțional al acțiunilor lui Iurie Hușanu în săvîrșirea infracțiunii date și că certificatul eliberat de Iurie Hușanu la 20 octombrie 2008 este fals și are putere de lucru judecat, sunt neîntemeiate, deoarece, Iurie Hușanu nu a participat la examinarea cauzei penale de învinuire a lui Victor Croitor, situație în care este inadmisibil de a pune la baza sentinței de condamnare faptele stabilite printr-o sentință de condamnare a altei persoane pentru o faptă cu altă încadrare, deoarece, potrivit acestei sentințe, încă o dată se constată faptul că certificatul eliberat de Iurie Hușanu și prezentat de Victor Croitor BC ,,Banca Socială” SA, filiala Ungheni, pentru acordarea unui credit, era fals, iar faptul că inculpatul nu a participat la examinarea cauzei penale în privința lui Victor Croitor nu denotă că nu poate fi tras la răspundere penală pentru eliberarea unui certificat fals. Mai mult, Victor Croitor a fost tras la răspundere penală în baza art. 238 Cod penal, pentru prezentarea cu bună știință a unor informații false, în schimb Iurie Hușanu este tras la răspundere penală în baza art. 329 Cod penal, pentru neglijența în serviciu, manifestată prin eliberarea unui certificat în care erau indicate date cu caracter fals. Astfel, instanța de apel corect a dispus condamnarea lui Iurie Hușanu în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindcă, orice persoană care a săvîrșit o infracțiune urmează să fie pedepsită potrivit vinovăției sale. La fel, a fost reținut ca neîntemeiat și argumentul invocat de recurent precum că, organul de urmărire penală, nu a indicat în actul de învinuire înaintată lui Iurie Hușanu care anume obligațiuni, din Hotărîrea Guvernului nr. 607 din 28.06.1999 cu privire la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică ,,Intehagro”, au fost neîndeplinite sau îndeplinite defectuos de către inculpat, deoarece, art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, prevede că, ordonanța de punere sub învinuire trebuie să cuprindă: data și locul întocmirii; de către cine a fost întocmită; numele, prenumele, ziua, luna, anul și locul nașterii persoanei puse sub învinuire, precum și alte date despre persoană care au importanță juridică în cauză; 14 formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei, circumstanțelor în virtutea cărora infracțiunea nu a fost consumată în cazul pregătirii sau tentativei de infracțiune, mențiunea despre punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului, alineatului și literei articolului din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunea comisă. În acest context, instanța de recurs menționează că, atît în ordonanța de punere sub învinuire, cît și în rechizitoriu a fost indicat indicele ,,care au provocat alte urmări grave”, iar potrivit dispozițiilor menționate supra, prin „alte urmări grave” se înțelege după caz: 1) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; 2) daunele materiale în proporții mari, iar potrivit materialelor dosarului daunele cauzate au fost estimate la suma de 332601 lei, care este rezultat al acțiunilor ilegale ale inculpatului Iurie Hușanu, manifestate prin eliberarea certificatului cu date vădit false, care a fost prezentat părții vătămate BC ,,Banca Socială” SA pentru acordarea creditului. Potrivit art. 126 Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari, proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrșirii infracțiunii, depășește 5000 și, respectiv 2500 unități convenționale de amendă. Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Iar argumentul precum că, capitalul social al BC ,,Banca Socială” SA, în anul 2011 s-a majorat, fiind depășită suma de 472 milioane, iar prejudicial cauzat prin infracțiune este unul neînsemnat, este neîntemeiat, ori, banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea de credite, iar mijloacele bănește de care dispune se află într-o permanentă circulație, mai mult infracțiunea a fost săvîrșită la 20 octombrie 2008. Potrivit art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge, iar în cazuri excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Colegiul penal, mai menționează că, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d.11-14, 30-32, vol.II) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelurilor declarate de procuror și partea vătămată BC ,,Banca Socială” SA, a respectat pe deplin prevederile art. 415, 417 Cod de procedură penală, astfel concluziile fiind întemeiate 15 pe probe legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a deciziei instanței de apel în prezenta cauză penală și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului declarat de avocatul Tamara Casian în numele inculpatului și de inculpatul Iurie Hușanu, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Tamara Casian în numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Hușanu Iurie Gheorghe, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 16