1ra-893/2015 — art. 187 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-893/2015 — art. 187 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-893/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 iulie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan și de
avocatul Butescu Tudor în numele inculpatului Șatulov Sveatoslav, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie
2015, în cauza penală în privința lui
Șatulov Sveatoslav Valeriu, născut la 22 martie
1992, originar și domiciliat în or. Căușeni, str.
Frunze, nr. 39
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
30.01.2012 – 20.06.2012 (prima instanță)
31.10.2012 – 16.05.2013 (instanța de apel)
23.12.2013 – 10.06.2014 (instanța de recurs
ordinar)
25.07.2014– 24.03.2015 (instanța de apel)
19.06.2015 – 29.07.2015 (instanța de recurs)
Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 20 iunie 2012, Șatulov Sveatoslav a
fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2)
lit. b), f) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.
1
Prin aceeași sentință, Șatulov Sveatoslav a fost condamnat în baza art. 186
alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare și în baza art. 1921 alin. (2)
lit. a) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul art. 84 alin. (1), 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3
(trei) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un
termen de probă de 2 (doi) ani.
De la Șatulov Sveatoslav, Niculcea Mihail, Miller Victor, Ciontoloi Ianoș, s-
a dispus încasarea prejudiciului moral în mod solidar, în beneficiul părții vătămate
Neguța Serghei 10.000 lei.
Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Neguța Serghei, Cușnir Victor,
Zmeu Ivan, Vasilciuc Artur, Beșliu Lilian privind încasarea prejudiciului material,
au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite
să decidă instanța civilă.
Prin aceeași sentință au fost condamnați și Miller Victor, Niculcea Mihail,
Ciontoloi Ianoș, Mihalat Ion, Dodonov Ion, Niculcea Vasile, însă în privința
acestora hotărîrile judecătorești nu se contestă.
2.1. În fapt, instanța de fond a constatat că, inculpatul Șatulov Sveatoslav,
la 02 mai 2011, orele 22.00, împreună cu inculpatul minor Niculcea Mihail, au
pătruns în beciul din grădinița nr. 4 din or. Căușeni, de unde au sustras pe ascuns
bunuri, cauzînd instituției de învățămînt o daună în proporții considerabile, în
valoare de 2 046 lei.
Tot el, la 20 mai 2011 , împreună cu inculpatul Miller Victor, au sustras pe
ascuns 5 capace de la fîntînile de canalizare telefonică din str. A. Mateevici și A.
Pușkin, or. Căușeni, cauzînd părții vătămate SA „MOLDTELECOM” o daună
considerabilă, în sumă de 6 475 lei.
Tot el, la 20 mai 2011 , împreună cu inculpatul Miller Victor, au sustras pe
ascuns trei capace de la fîntînile de canalizare din str. A. Mateevici și A. Pușkin,
or. Căușeni, cauzînd părții vătămate ÎM „APA CANAL” Căușeni o daună
considerabilă, estimată la 3 600 lei.
Tot el, la 20 mai 2012, pe timp de noapte, împreună cu inculpatul Miller
Victor, au sustras pe ascuns două capace de la fîntînile de gaz subteran din str. A.
Pușkin, or. Căușeni, cauzînd părții vătămate SRL „Ștefan-Vodă-Gaz", filiala
Căușeni, o daună considerabilă, în valoare de 3 000 lei.
Tot el, în noaptea de 24 spre 25 mai 2011, în jurul orelor 01.20, împreună
cu inculpații Ciontoloi Ianuș și Neculcea Mihai, au pătruns în automobilul VAZ
2105, n/î CS AA 202, parcat pe str. Polianicikin 17, or. Căușeni, de unde au sustras
pe ascuns bunuri, cauzînd părții vătămate Vasilciuc Artur, o daună considerabilă în
sumă de 1 000 lei.
2
Tot el, la 25 mai 2011, în jurul orelor 24.00, împreună cu inculpații
Ciontoloi Ianoș, Neculcea Mihai și Miller Victor, după ce au răpit automobilul
NISSAN-BLUEBIRD, au sustras din el bunuri, cauzînd părții vătămate Neguța
Serghei o daună considerabilă, estimată la 3 600 lei.
Tot el, la 25 mai 2011, în jurul orelor 03°°, împreună cu inculpații
Ciontoloi Ianoș, Neculcea Mihai și Miller Victor, au pătruns în magazinul din s.
Grigorevca, r-nul Căușeni, de unde au sustras pe ascuns bunuri, cauzînd părții
vătămate Cușnir Victor o daună considerabilă, în valoare de 7 111 lei.
Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin 2 lit. b), c), d)
Cod penal, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită de
mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere și în alte locuri de depozitare, cu
cauzarea de daune considerabile.
Tot el, în noaptea spre 23 mai 2011, împreună cu inculpații Ciontoloi Ianoș
și Neculcea Mihai, au pătruns în interiorul automobilului FORD MONDEO, n/î C
JF 396, parcat lîngă blocul de locuit de pe str. Poleanicikin, nr.31, or. Căușeni, ce
aparține lui Zmeu Ivan, au pornit motorul și au plecat spre direcția s. Zaim.
Ulterior l-au abandonat pe traseu.
Tot el, în noaptea de 25 mai 2011, orele 02.00, împreună cu inculpații
Ciontoloi Ianoș, Neculcea Mihai și Miller Victor, au răpit automobilul NISSAN-
BLUEBIRD, n/î TG AG 103, ce aparține lui Neguța Serghei și care staționa în pe
str. Unirii 24, or. Căușeni și pe care, ulterior, l-au incendiat.
Tot el, în noaptea de 26 mai 2011, orele 01.00, împreună cu inculpații
Ciontoloi Ianoș și Neculcea Mihai, au răpit automobilul W-GOLG-2, n/î T 621
CB, care aparține lui Beșliu Lilian și care staționa pe str. Unirii, 14, or. Căușeni,
ulterior fiind găsit lîngă iazul din preajma or. Căușeni.
Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.1921 alin. (2) lit. a) Cod
penal, adică răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire, săvîrșită de
două și mai multe persoane.
2.2. De către organul de urmărire penală lui Șatulov Sveatoslav i s-a înaintat
învinuirea pentru faptul că, la 22 iulie 2010, în jurul orelor 02.30, împreună cu
Bularga Mihail și Iosob Gheorghe, aflîndu-se pe str. M. Eminescu, or. Căușeni, s-
au apropiat de Soboleva Vlada și Buga Maria și le-au culcat la pămînt.
Amenințîndu-le cu aplicarea violenței nepericuloase, în mod deschis, au sustras de
la ele bunuri în sumă de 27 200 lei, cauzînd părților vătămate o daună
considerabilă.
Fapta a fost încadrată în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, adică
sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvîrșit cu amenințarea aplicării
violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, săvîrșită de mai multe
persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
3
Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Șatulov Svetoslav să fie
condamnat și în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, art. 1921 alin. (2) lit. a),
art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), Cod penal, iar în baza art. 84 Cod penal să-i fie
stabilită o pedeapsă de 8 ani închisoare, cu admiterea acțiunilor civile ale Vladei
Soboleva și Mariei Buga, cu încasarea prejudiciului material cauzat în sumă de 27
200 lei.
Apelantul a invocat că vina acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, este dovedită prin:
- declarațiile martorului Bularga Mihail, că în perioada anului 2010-2011 de
nenumărate ori a fost telefonat de pe numărul 079088936, de Șatulov
Svetoslav, care îl căuta pe feciorul lui Bularga Mihail;
- proces-verbal de cercetare la fața locului din 26 octombrie 2010 prin care s-a
constatat că pe str. Calea Basarabiei din or. Chișinău, în incinta barului nr.20
din piața Calea Basarabiei, a fost predat benevol de Chistriuga Elena și
cercetat telefonul mobil de model „Nokia 6500", culoare sură cu imei
nr.353099024691508 în care se află cartela sim 078067365;
- descifrările convorbirilor telefonice de pe numărul de imei
353099024691508, imeiul de la telefonul mobil care a fost sustras de la
Buga Maria și unde a fost introdusă cartela cu numărul de telefon mobil
079088936 de pe care Șatulov Svetoslav îl telefona pe Bularga Mihail;
- declarațiile inculpatului de la urmărirea penală, conform căror el a
recunoscut că la 22.07.2010, împreună cu Bularga Mihail și Iosob Gheorghe,
au comis infracțiunea de jaf în privința lui Buga Maria și Soboleva Vlada.
Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța nu a ținut cont de faptul că
inculpatul a comis mai multe episoade de sustrageri, nu a restituit părților vătămate
prejudiciul material cauzat, astfel încît pedeapsa penală stabilită nu-și va atinge
scopul.
A declarat apel și partea vătămată Negruța Serghei, care a solicitat casarea
parțială a sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie
admisă integral acțiunea civilă, cu încasarea din contul inculpaților a prejudiciului
material în mărime de 56 000 lei.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai
2013, apelul procurorului a fost respins ca nefondat și admis apelul părții vătămate
Negruța Serghei, casată sentința în latura civilă, în partea încasării prejudiciului
material, cu dispunerea încasării de la Șatulov Sveatoslav, Niculcea Mihail, Miller
Victor, Ciontoloi Ianoș, în beneficiul părții vătămate Neguța Serghei a
prejudiciului material în sumă de 56 000 lei.
Instanța de apel a reținut că prima instanță just a stabilit că, potrivit
probelor prezentate, vina inculpatului nu este dovedită.
4
Astfel, fiind audiat în ședința instanței de apel, inculpatul nu a recunoscut
vina de comiterea infracțiunii de jaf și a negat că a recunoscut vina la urmărirea
penală, iar semnăturile de pe respectivul proces-verbal nu-i aparțin.
Probele cercetate stabilesc doar că a existat în realitate fapta penală de jaf,
timpul, modul și locul de săvârșire a acesteia, însă nu confirmă cu certitudine că
anume inculpatul a săvârșit fapta de care este învinuit, iar sentința de condamnare
nu poate fi bazată pe presupuneri.
Deci, prima instanță just a concluzionat că Șatulov Sveatoslav urmează a fi
achitat pe art.187 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost
săvârșită de inculpat.
La determinarea mărimii și categoriei pedepsei, instanța de fond a ținut cont
de prevederile art.75-77 Cod penal, iar argumentul procurorului privind blîndețea
pedepsei stabilite nu a fost reținut ca întemeiat.
La fel, instanța de apel a considerat întemeiat apelul părții vătămate Negruța
Serghei și a dispus încasarea prejudiciului material din contul inculpaților, care
constituie valoarea automobilului incendiat.
Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar procurorul, în care solicită
casarea deciziei menționate, în partea privind achitarea inculpatului Șatulov
Sveatoslav pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și în partea stabilirii pedepsei
acestuia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
Recurentul a invocat că instanța de apel nu a dat apreciere probelor
prezentate în sprijinul acuzării, făcînd trimitere unilateral la declarațiile
inculpatului și argumentele invocate în sentință.
Instanța de apel nu a dat nici o apreciere probelor materiale prezentate de
procuror în susținerea acuzării.
Astfel, concluzia instanței de apel că declarațiile inculpatului de la faza
urmăririi penale nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare și afară de acestea
lipsesc alte probe, este neîntemeiată.
Totodată, instanțele de fond nu au argumentat aplicarea prevederilor art. 90
Cod penal față de inculpat, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra ilegalității
aplicării acestui articol și greșit a conchis că corectarea inculpatului este posibilă
fără a fi izolat de societate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 10 iunie
2014 a fost admis recursul declarat, casată total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 16 mai 2013, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
La adoptarea deciziei instanța de recurs a menționat că, instanța de fond, la
judecarea cauzei nu a ținut cont de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură
penală și art. 90 alin. (1) Cod penal, constatînd că potrivit descriptivului sentinței,
prima instanță a concluzionat în contradictoriu că în acțiunile inculpatului lipsesc
5
semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod
penal, iar în dispozitivul sentinței este indicat că inculpatul este achitat pe motiv
că fapta nu a fost savîrșită de el.
Totodată, aplicînd față de inculpat prevederile art. 90 Cod penal, prima
instanță nu a indicat de care circumstanțe concrete ale cauzei și cele legate de
persoana acestuia a ținut cont, astfel că a ajuns la concluzia că nu este rațional ca
acesta să execute real pedeapsa stabilită, adică nu a indicat în hotărîre motivele
condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei.
Reieșind din criticile formulate, instanța de recurs a conchis că instanța de
apel nu a judecat apelul potrivit rigorilor art. 414-418 Cod de procedură penală,
omițînd a se expune asupra tuturor motivelor invocate în apelul acuzatorului de
stat, dar și nu a supus verificării sentința primei instanțe, menținînd erorile sus
indicate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie
2015 a fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea achitării și în partea
stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre în părțile date, prin care:
Șatulov Sveatoslav a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost
săvîrșită de inculpat.
Șatulov Sveatoslav se consideră condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b),
c), d) și art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, stabilindu-i-se în baza art. 84 alin. (1)
Cod penal, o pedeapsă definitivă pe un termen de 3 (trei) ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei a i se calcula din momentul reținerii, cu
includerea în acel termen a duratei aflării sub arest preventiv de la 26 mai 2011
pînă la 20 iunie 2012.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
Pentru a pronunța decizia adoptată, instanța de apel a subliniat că, prima
instanță eronat a indicat în sentința pronunțată că în acțiunile inculpatului Șatulov
Sveatoslav lipsesc semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 187 alin.
(2) lit. b), f) Cod penal, din care considerente acesta urmează a fi achitat pe motiv
că fapta nu a fost săvîrșită de el, deoarece probele cercetate stabilesc doar că a
existat în realitate fapta penală de jaf, timpul, modul și locul de săvârșire a acesteia,
însă nu există probe care să confirme cu certitudine că anume inculpatul Șatulov
Sveatoslav a săvârșit fapta de care este învinuit.
Referitor la argumentele formulate în apelul acuzatorului de stat privind
recunoașterea vinovăției inculpatului Șatulov Sveatoslav în comiterea infracțiunii
de jaf, instanța de apel a subliniat că în ședința instanței de apel acuzatorul de stat
nu a prezentat nici o probă (parte vătămată, martori) care ar fi dovedit vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, or, potrivit practicii judiciare
6
autohtone, dar și internaționale, după o hotărîre de achitare pronunțată de prima
instanță, acuzatorul de stat trebuie să manifeste un rol activ, adică să prezinte în
ședința de judecată probe pertinente și concludente în susținerea vinovăției
inculpatului, ceea ce nu a fost făcut în prezenta cauză penală.
Așadar, instanța de apel a conchis că în asemenea situații, o sentință de
condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea
învinuirii urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.
Prin aceeași decizie, a fost constatat că prima instanță pripit a ajuns la
concluzia că inculpatul va fi apt de a se corecta fără izolarea de societate, întrucît,
reieșind din circumstanțele de fapt reținute pe cauză, acesta a comis mai multe
episoade de furt, la intervale relativ mici de timp, ceea ce denotă că nu a comis pur
întîmplător sustragerile, dar a acționat cu intenție directă, și nu a restituit total
daunele materiale cauzate părților vătămate.
Astfel, instanța de apel a conchis că pentru a fi atinse scopurile legii penale,
este necesar ca inculpatul să execute pedeapsa în închisoare.
Împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 martie
2015, au declarat recursuri ordinare:
- procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel
Guțan, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Cahul din 24 martie 2015 în partea achitării inculpatului Șatulov
Sveatoslav pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod
penal, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată, argumentînd faptul că instanța de apel nu a dat nicio apreciere
probelor materiale administrate pe cauză, care dovedesc incontestabil vinovăția
inculpatului în comiterea jafului, ci doar le-a dat citire fără ale cerceta detaliat și
multilateral.
La pronunțarea hotărîrii de achitare, instanța de apel s-a lăsat indusă în
eroare de comportamentul dubios al inculpatului, care a s-a prezentat în ședințele
de judecată abia după ce s-a asigurat că nu este posibilă asigurarea prezenței
părților vătămate, care puteau da declarații în defavoare situației sale;
- avocatul Butescu Tudor în numele inculpatului Șatulov Sveatoslav, care
invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei lui Șatulov
Sveatoslav în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod
penal, cu menținerea sentinței.
În susținerea recursului se punctează că, inculpatul și-a recunoscut vinovăția
în comiterea faptelor incriminate, a contribuit activ la descoperirea acestora și din
propriile surse financiare a restituit parțial dauna cauzată parților vătămate. Mai
mult de atît, perioada aflării sub arest preventiv a contribuit suficient la
7
conștientizarea inculpatului asupra gravității faptelor comise, iar executarea
efectivă a pedepsei închisorii va grava starea psihoemoțională a acestuia și cu
siguranță nu va avea finalitatea corectării comportamentului inculpatului.
Consideră recurentul că prima instanță just a ajuns la concluzia aplicării
prevederilor art. 90 Cod penal, fiind convinsă că inculpatul merită o șansă de a
dovedi societății că se poate corija fără a fi izolat de societate.
Un alt motiv invocat de recurent este faptul că organele de drept ilegal le-au
reținut pe inculpat la data de 11.06.2015, considerînd că acesta trebuia să se afle la
libertate pînă în momentul în care se finaliza examinarea cauzei în instanța de
recurs.
Pe marginea recursului declarat de procuror a depus referință avocatul
Butescu Tudor în numele inculpatului Șatulov Sveatoslav care a solicitat
respingerea acestuia.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt
inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or în vederea acestei statuări se expun
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța
de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Cu referire la recursul acuzatorului de stat, Colegiul penal conchide că acesta
se întemeiază pe critica referitoare la achitarea inculpatului pe episodul de jaf,
afirmînd că vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin, reieșind din ansamblul de
probe administrate pe cauză.
La argumentul vizat, instanța de recurs ajunge la concluzia că probele
materiale, administrate de acuzare, care au fost puse la baza învinuirii înaintate
inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod
penal, nu sunt suficiente, pertinente și concludente, dat fiind faptul că acestea nu
indică în mod direct că anume inculpatul Șatulov Sveatoslav ar fi comis jaful
asupra părților vătămate Soboleva Vlada și Buga Maria.
Așadar, instanțele de fond corect și întemeiat au ajuns la concluzia existenței
faptei de jaf, susținînd totodată că probele administrate de partea acuzării:
- declarațiile martorului Bularga Mihail date în ședința de judecată a
instanței de fond (verificate în instanța de apel), a explicat că pe Șatulov
Sveatoslav îl cunoaște, deoarece copiii lui joacă împreună fotbal. În vara anului
2011, într-o noapte, între orele 01-02 a fost telefonat de un bărbat necunoscut la
numărul 2-10-66, se auzeau mai multe glasuri de fete, de aceea a concluzionat că
cineva se veselea. El i-a răspuns bărbatului care 1-a telefonat că dacă e Slavic,
atunci să nu mai telefoneze și a închis. Anterior, Șatulov Sveatoslav 1-a telefonat la
8
mobil, iar descifrările telefonice prezentate la urmărirea penală arată că Șatulov
Sveatoslav îl telefona pe fiul lui, dar nu pe dînsul. Anterior, el a fost telefonat la
mobil de către mama inculpatului Șatulov Sveatoslav ( Vol. I f.d. 55-56);
- procesul-verbal despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea
infracțiunii din 22 iulie 2010, prin care Soboleva Vlada roagă organele de drept să
identifice trei persoanele de gen masculin care la 22 iulie 2010 în jurul orei 02.05
în preajma pieții Voluntarilor din or. Căușeni au jefuit-o (Vol. I, f.d. 4);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26 octombrie 2010 prin
care s-a constatat că pe str. Calea Basarabiei din or. Chișinău, în incinta barului nr.
20 din piața Calea Basarabiei a fost predat benevol și cercetat telefonul mobil de
model „Nokia 6500”, de culoare sură cu imei nr.353099024691508 în care se află
cartela sim 078067365. Telefonul a fost predat benevol de Chistriuga Elena (Vol. I,
f.d. 109 -110) – confirmă comiterea unei fapte penale, ale cărei semne constitutive
întrunește elemente infracțiunii prescrise la art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal,
însă nu indică faptul că anume inculpatul Șatulov Sveatoslav ar fi participat la
comiterea jafului.
La acest capitol, instanța de recurs apreciază concluzia instanței de apel
potrivit căreia probele cercetate stabilesc doar că a existat în realitate fapta penală
de jaf, timpul, modul și locul de săvîrșire a acesteia, însă nu există probe care să
confirme cu certitudine că anume inculpatul Șatulov Sveatoslav a săvîrșit fapta de
care este învinuit. Declarațiile inculpatului date la faza urmăririi penale, fiind
audiat în calitate de bănuit, au fost negate în ședința de judecată, iar dubiile că
anume inculpatul ar fi dat asemenea declarații prin aplicarea semnăturii, nu au fost
înlăturate.
Prin urmare, potrivit probelor verificate de instanța de apel, s-a reținut că
vinovăția inculpatului Șatulov Sveatoslav Valeriu în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal nu a fost confirmată prin probe
pertinente, concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe
presupuneri. În asemenea situație, toate dubiile în probarea învinuirii urmează a fi
interpretate în favoarea inculpatului.
Totodată, instanța de apel corect a menționat faptul că, probele susținute de
acuzatorul de stat, în special declarațiile inculpatului Șatulov Sveatoslav Valeriu
date în calitate de bănuit despre recunoașterea vinovăției sale necesită a fi apreciate
critic în coroborare cu alte probe administrate pe cauză.
Nu în ultimul rînd, instanța de apel a ținut cont și de mențiunea instanței de
recurs în decizia adoptată la 10 iunie 2014, potrivit căreia cauza a fost remisă la
rejudecare, pe motiv că instanța de apel nu a sesizat eroarea primei instanțe, atunci
cînd aceasta s-a expus contradictoriu asupra motivului încetării procesului penal în
privința inculpatului pe învinuirea înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. b) și f) Cod
penal.
9
Pe această linie de idei, instanța de recurs concluzionează că argumentele
invocate de procuror în susținerea probatoriului care dovedește cu certitudine
vinovăția inculpatului în comiterea jafului sunt lipsite de orice suport juridic, iar
decizia contestată este bine motivată sub acest aspect, instanța de recurs fiind în
totalitate solidară cu poziția instanței de apel și motivele formulate în susținerea
acesteia, din care considerente se impune menținerea deciziei recurate și
inadmisibilitatea recursului vizat, ca fiind vădit neîntemeiat.
Cît privește recursul declarat de către avocatul Butescu Tudor în numele
inculpatului, Colegiul penal menționează că cererile de recurs depuse de către
recurent vor fi examinate prin cumul, cu expunerea separată asupra fiecărui
argument invocat în conținutul acestora.
Așadar, ținînd cont de faptul că autorul recursului contestă decizia instanței
de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului, pe care o consideră prea aspră,
solicitînd aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința celui din urmă,
Colegiul penal susține că circumstanțele de fapt ale cauzei, prezența
circumstanțelor atenuante, dar și a celor agravante, reținute de către instanțele de
fond au contribuit la stabilirea unei pedepse echitabile, proporționale și eficiente în
atingerea scopurilor urmărite de pedeapsa penală.
În partea motivatorie a deciziei recurate, instanța de apel subliniază faptul că
cumulul de circumstanțe agravante și atenuante reținute pe cauză, în coroborare cu
împrejurările în care s-au comis infracțiunile, consecințele survenite, corect au
determinat prima instanță de a stabilit în privința inculpatului o pedeapsă sub
formă de închisoare.
Însă, instanța de apel a punctat că nu poate fi de acord cu poziția primei
instanțe potrivit căreia consideră că reeducarea și corectarea inculpatului va fi
posibilă fără izolarea acestuia de societate, prin dispunerea suspendării
condiționate a executării pedepsei închisorii.
În acest sens, relevante sunt concluziile instanței de apel care a constatat că
inculpatul a comis mai multe episoade de sustrageri, într-un interval scurt de timp,
ceea ce evidențiază o activitate infracțională pe care inculpatul o practica asemeni
unei îndeletniciri, fără a conștientiza caracterul prejudiciabil al faptelor comise.
De asemenea, justificat instanța de apel a subliniat că repararea parțială a
prejudiciului material cauzat, recunoașterea vinovăției, contribuirea la identificarea
infractorilor, invaliditatea inculpatului, depășirea termenului rezonabil de
examinare a cauzei, în care Șatulov Sveatoslav s-a aflat în stare de arest preventiv,
nu pot fi apreciate ca circumstanțe care absolvă inculpatul de la executarea efectivă
a pedepsei privative de libertate.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că suspendarea condiționată a
executării pedepsei constituie un drept al instanței, iar condiția esențială pentru
aplicarea acestei instituții este, fără îndoială, aptitudinea subiectivă a persoanei
făptuitorului de a se corija, de a se elibera de mentalitatea și de deprinderile
10
antisociale care l-au antrenat pe calea infracțiunii, prin eforturi făcute sub
amenințarea pedepsei la care a fost condamnat și de a cărei executare poate scăpa
numai printr-o conduită corectă și deci prin autoreeducare.
Referitor la alegația recurentului potrivit căreia organele de drept ilegal le-au
reținut pe inculpat la data de 11.06.2015, considerînd că acesta trebuia să se afle la
libertate pînă în momentul în care se finaliza examinarea cauzei în instanța de
recurs, Colegiul penal relevă că aceasta este neîntemeiată, dat fiind faptul că în
corespundere cu prescripțiile art. 466 alin. (1), (3) Cod de procedură penală,
decizia instanței de apel rămîne definitivă la data pronunțării, iar din momentul
rămînerii definitive aceasta devine executorie.
Așadar, avînd în vedere că prin decizia instanței de apel pronunțată la 24
martie 2015 a fost dispusă executarea pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani,
aceasta în aceeași zi a rămas definitivă și respectiv, a devenit executorie.
Într-o asemenea expunere de argumente, rezultă că organele de drept, prin
reținerea inculpatului la 11.06.2015, au întreprins acte de executare a deciziei
instanței de apel, fără a fi admise careva abateri ilegale de ordin procedural,
precum consideră recurentul.
Reieșind din constatările formulate mai sus, Colegiul penal susține că
motivele invocate de către avocatul Butescu Tudor în numele inculpatului Șatulov
Sveatoslav nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept , care
ar constitui temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
instanței de apel.
În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura
de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan și de avocatul Butescu Tudor în
numele inculpatului Șatulov Sveatoslav împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, în cauza penală în privința lui Șatulov
Sveatoslav Valeriu, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 august 2015.
Președinte Judecător Judecător
Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru
11