1ra-696/2015 — art.264 alin.1 CP

1ra-696/2015 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 696/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

inculpat, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din

12 decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

09 martie 2015, în cauză penală în privința lui

Rusnac Andrei Vasile, născut la 22.08.1994,

domiciliat în sat. Leușeni, r-nul Hîncești.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată David Nicolai a fost admisă

parțial, dispunîndu-se încasarea din contul lui Rusnac Andrei Vasile în beneficiul

părții vătămate David Nicolai a sumei de 18454,81 lei, ce se constituie din 9454,81

lei prejudiciu material, 7000 lei prejudiciu moral și 2000 lei pentru cheltuieli de

asistența juridică.

orele 03.30 - 04.20 minute, Rusnac Andrei Vasile, conducînd automobilul de model

„Opel Corsa" cu n/î HN BB 528, ce îi aparține, care era într-o stare tehnică bună,

deplasîndu-se cu o viteză de aproximativ 80-90 km/oră, pe traseul M1 km 14-390

Chișinău-Leușeni, manifestînd sineîncredere sporită, nu a tratat cu seriozitate

conducerea mijlocului de transport, astfel încît a încălcat prevederile art. 45

alin.(1) lit. a), b), c), d) și alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, care

stipulează expres că, conducătorul mijlocului de transport trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de

1

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere,

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii, situația rutieră, iar în cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă

viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului,

ignorînd acțiunile de presemnalizare a cet. Popovici Marin Haralampie, situație ce

a adus la tamponarea cet. David Nicolae Gheorghe, care participa la deblocarea

automobilului de model „Mitsubischi Lancer”, cu nr/î GE AG 303, ce staționa

fortuit pe traseul în cauză. În rezultatul tamponării, cet. David Nicolai a fost lovit

de aripa stîngă a automobilului de model „Mitsubischi Lancer”.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1355/D din 10.06.2014

cet. David Nicolai i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Acțiunile inculpatului Rusnac Andrei Vasile au fost încadrate în baza art. 264

alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale.

David N. și avocatul acestuia, Chetraru D. și de avocatul Ionaș Gh. în numele

inculpatului Rusnac A.

3.1. În motivarea apelului procurorul a invocat blîndețea pedepsei aplicate

inculpatului Rusnac A., deoarece în opinia apelantului aceasta nu va aduce la

corectarea și reeducarea inculpatului și nu va restabili echitatea socială.

Astfel, considerînd că este neîntemeiată și subiectivă concluzia instanței de

fond privind stabilirea pedepsei principale sub formă de amendă, precum și cea

complementară, deoarece nu a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal.

A solicitat casarea sentinței în latura penală și civilă, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art.

264 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un

termen de 2 ani, și în temeiul art. 90 Cod penal, să fie suspendată executarea

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani, dat fiind faptul că corectarea și

reeducarea inculpatul e posibilă în condiții non-privative de libertate, deoarece nu

prezintă pericol pentru societate.

Totodată a solicitat să fie admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată,

dispunîndu-se încasarea din contul lui Rusnac Andrei în beneficiul lui David

Nicolae a prejudiciului cauzat în sumă de 21454,81 lei.

3.2. În motivarea apelului partea vătămată David N. și avocatul acestuia,

Chetraru D., au criticat sentința sub aspectul blîndeții pedepsei aplicate

inculpatului, considerînd că nu va asigura atingerea scopului de corectare a

vinovatului și restabilirea echității sociale, precum și respingerii capătului acțiunii

civile ce se referă la cheltuielile de asistența juridică și neaplicarea masurilor

asigurătorii reparării prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune.

Apelanții au menționat că, instanța de fond neîntemeiat a aplicat inculpatului

pedeapsa în formă de amendă, bazîndu-se numai pe faptul comiterii de către

2

acesta a infracțiunii pentru prima dată și a caracteristicii pozitive de la locul de

trai.

În opinia apelanților, instanța nu a apreciat faptul că Rusnac A. pîna la finalul

examinării pricinii așa și nu a recunoscut vinovăția sa în cele comise, nu a

întreprins nici o acțiune de recuperare a daunelor aduse părții vătămate prin

acțiunile sale, știind despre stare gravă a acesteia, că este aproape imobilizat,

suportă suferințe fizice, fiind unicul întreținător al familiei sale, este lipsit de

posibilitatea de a munci, însă inculpatul nici nu a vizitat partea vătămată pentru cel

puțin a cere scuze. Totodată, a menționat că nu a făcut aceasta nici în ședințele de

judecată.

La fel, au considerat că instanța de fond neîntemeiat a respins solicitarea

părții civile (vătămate) privind aplicarea sechestrului pe automobilul de model

OPEL CORSA n/î HN BB 528, care aparține cu drept de proprietate inculpatului

Rusnac A., depusă în scopul asigurării acțiunii civile și executării hotărîrii

judecătorești, deoarece nu a ținut cont de motivele indicate în cerere, cum ar fi:

inculpatul este de o vârstă tânără, nu are loc de muncă, nu are alte bunuri decît

automobilul ridicat de OUP, nu a încercat să repare prejudiciul adus prin acțiunile

sale, a încercat de mai multe ori să ridice automobilul, adresându-se în acest sens

cu cereri către procuror, însă cererea a fost respinsă de către procurorul ierarhic

superior, iar ulterior și de către judecătorul de instrucție.

Totodată, apelanții consideră că instanța de fond neîntemeiat a încasat

cheltuielile de asistența juridică în valoare de numai 2 000 lei, deși suma solicitată

era de 5 000 lei, fiind prezentate în acest sens probele respective.

Au solicitat, repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea parțială a

sentinței în partea pedepsei stabilite și în latura civilă, adoptarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care lui Rusnac Andrei

recunoscut vinovat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă

sub forma de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloacele de transport pe un termen de 2 ani, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă 3 ani.

A admite integral acțiunea civilă înaintată de partea civilă (vătămată) David

Nicolai în mărime de 21 454,81 lei.

În scopul asigurării acțiunii civile, au solicitat aplicarea sechestrului pe

automobilul de model OPEL CORSA n/î HN BB 528, care aparține cu drept de

proprietate inculpatului Rusnac A. pe un termen de 30 zile din momentul

definitivării hotărîrii judecătorești.

3.3. Avocatul Ionaș Gh., în motivarea apelului declarat în numele inculpatului,

a indicat că acuzarea de stat nu a prezentat careva probe pertinente și

concludente, care ar proba culpa inculpatului în săvîrșirea faptei penale imputate.

Totodată a menționat, că în cauza dată nu este de vină conducătorul auto, ci

partea vătămată și martorul Popovici M., care s-a poziționat la 20 de metri de

obstacol, în lipsa unor semne rutiere corespunzătoare și a unei asigurări privind

3

înștiințarea mijloacelor de transport despre existența unei situații de accident,

acțiuni imprudente care au dus la producerea accidentului rutier.

În opinia apelantului, acțiunile conducătorului auto au fost adecvate situației

concrete și brusc create, deoarece el a frînat pentru a evita tamponarea pietonului,

însă din motive independente de voința lui, nu a reușit aceasta.

Astfel, apărătorul a considerat, că în acțiunile inculpatului Rusnac A. lipsesc

elementele inflațiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, deoarece el nu își

dădea seama de caracterul prejudiciabil ale acțiunilor sale și nu a prevăzut

posibilitatea survenirii urmărilor lor prejudiciabile, altfel spus, inculpatul nu

trebuia și nici nu avea cum să le prevadă.

A solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat pe motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 al.(1) Cod penal.

a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Ionaș Gh. în numele

inculpatului Rusnac A., fiind admise parțial apelurile declarate de către procuror,

de partea vătămată Nicolae David și avocatul acestuia, Ghetraru D., casată parțial

sentința Judecătoriei Ialoveni din 12 decembrie 2014, în partea stabilirii pedepsei,

și pronunțată o nouă hotărîre, în această parte, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Rusnac Andrei Vasile, recunoscut vinovat de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, i s-a stabilit

pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite lui Rusnac Andrei, pe un termen de probă de 2 (doi) ani, cu

stabilirea următoarelor obligațiuni: dacă în termenul de probă fixat, nu va săvîrși o

nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul

de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd

asupra vinovăției inculpatului Rusnac A. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că vinovăția acestuia este dovedită prin declarațiile

părții vătămate David N., martorilor Popovici M., precum și prin probele materiale

administrate la urmărirea penală și examinate în cadrul cercetării judecătorești,

cum ar fi:

 informația telefonică parvenită la unitatea de Gardă a IP Ialoveni precum

că la 18.05.2014 aproximativ orele 04.20 minute cet. Nicolae David în timp ce ajuta

la deblocarea automobilului de mode „Mitsubischi Lancer” cu nr/î GE AG 303, care

era tamponat în parapet, a fost el însuși tamponat de automobilul de model Opel

Corsa n/î UN BB 528 condus de cet. Andrei Rusnac ( f. d. 7 );

4

 procesul-verbal de cercetare la fata locului din 18.05.2014 cu schema și

tabelele foto, potrivit cărora, partea carosabilă se mărginește din stînga cu o bară

de protecție metalică, la fel și din partea dreaptă se mărginește cu construcție bară

de protecție din metal. Partea carosabilă are o lățime de la acostamentul din stînga

și pînă la cel din dreapta de 9 metri, de la linia de marcaj continuă pînă la linia

marcaj din dreapta fiind de 6,8 metri. Distanța de la acostament pînă la linia de

marcaj fiind de 1,1 metri din stînga la fel și la cel din dreapta de 1,1 metri. La locul

accidentului dintre automobilul de model „Mitsubischi Lancer” și „Opel Corsa” și

pînă la acostament sunt 5,1 metri, locul accidentului este la o distanță de 390 metri

de la km 14. Automobilul de model „Mitsubischi Lancer” este situat în poziție

perpendiculară pe traseu, distanța fiind de la roata din spate din dreapta pînă la

acostament de 1,3 metri, de la roata din față din dreapta și pînă la acostament fiind

de 3,3 metri. Distanța dintre automobile fiind de la roata din stînga a

automobilului de model „Mitsubischi Lancer,, și pînă la roata din dreapta a

automobilului de model Opel Corsa este de 1,2 metri. Automobilul Opel Corsa este

situat la o distanță de la roata din spate din stînga și pînă la acostament de 1,8

metri de la roata din stînga din față pînă la acostament fiind de 3,5 metri (f. d. 8-

12);

 procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.05.2014 cu tabelele

foto, potrivit căruia a fost examinat automobilul de model „Opel Corsa” de culoare

albă, pe partea dreaptă a ușii de la șofer se observă o deformare în urma loviturii,

alte careva deteriorări pe suprafața cabinei nu se observă, precum și automobilul

de model „Mitsubischi Lancer,, de culoare albastră, la care sunt deteriorate: capota

din față parțial, mai mult din partea din față, aripa din dreapta din față, aripa din

partea stîngă, bara de protecție, farurile, bara de protecție din spate din dreapta.

În partea dreaptă de la acostament bara de protecție de la drum este deteriorată (f.

d. 8-12);

 procesul-verbal din 20.05.2014 de examinare a automobilului de model

Opel Corsa cu n/î HN BB 528 de culoare albă, ridicat de la fața locului accidentului

produs la 18.05.2014 în jurul orelor 04.00 minute. Pe partea din dreapta a ușii de

la pasager se văd urme de culoare albastră, ușa fiind puțin deteriorată. Alte urme

de deteriorare a automobilului nu se văd (f. d. 16,17);

 procesul-verbal de examinare a automobilului de model „Mitsubischi

Lancer”, cu nr/î GE AG 303, ridicat la 18.05.2014 de la fața locului. Automobilul dat

este de culoare albastră - verde deschisă. La examinare, partea din față a

automobilului capota este deteriorată, mai mult la partea din față, aripa dreaptă

este deteriorată, aripa stingă este la fel deteriorată. Bara de protecție, farurile din

față sunt deteriorate. Bara de protecție din spate din dreapta la fel este deteriorată

parțial (f.d.19,20);

 raportul de expertiză medico-legală nr. 1355/D din 29 mai 2014, conform

căruia la David Nicolae s-au constatat vătămări corporale medii, iar posibilitatea

producerii leziunilor corporale în cauză în rezultatul căderii propriei înălțimi se

exclude (f. d. 26-27).

5

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele apărătorului privind

nevinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, deoarece cumulul de

probe administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în cadrul dezbaterilor

judiciare și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, confirmă cu certitudine

vinovăția inculpatului în producerea accidentului.

Mai mult ca atît, instanța de apel a reținut, că însăși inculpatul prin

declarațiile sale nu neagă faptul, că a observat camioanele mari parcate pe

acostament cu semnalele de avariere incluse, precum și pe martorul Popovici M.

care-i semnaliza cu o lanternă, însă nu s-a oprit, deoarece îi era frică.

La fel, a fost respins ca neîntemeiat și argumentul avocatului apelant, precum

că vinovat de producerea accidentului rutier se face partea vătămată Nicolae

David, deoarece acesta nu are careva suport probant.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a relevat că Rusnac A. a

manifestat o ignoranță totală față de situația rutieră, deoarece și dădea seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar

considera în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, deși trebuia să le prevadă,

datorită acțiunilor de presemnalizare a cet. Popovici M., efectuate cu lanterna în

semn de preîntîmpinare despre pericolul pe carosabil.

Verificînd legalitatea pedepsei stabilite inculpatului, instanța de apel a

constatat, că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61,

75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de modul de

comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea

ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, a altor consecințe ale infracțiunii,

motivul săvârșirii și scopul urmărit, precum și de conduita inculpatului după

săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta,

starea de sănătate, situația familială și socială a acestuia. În rezultat fiindu-i

stabilită o pedeapsă inechitabilă pentru infracțiunea comisă.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a indicat, că a

ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul

de pericol social a infracțiunii, fapta fiind săvîrșită din imprudență, că potrivit

prevederilor art. 16 Cod penal aceasta se califică ca infracțiune mai puțin gravă, de

persoana vinovatului, care nu are antecedente penale, este caracterizat pozitiv, nu

se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, cît și de lipsa circumstanțelor

agravante.

Totodată instanța de apel a menționat, că instanța de fond a ignorat faptul că,

infracțiunea comisă prezintă un grad avansat de pericol, care prejudiciază

securitatea circulației și a exploatării mijloacelor de transport ca parte

componentă a securității și ordinii publice, că acțiunile inculpatului au atentat în

mod direct asupra vieții părții vătămate, că inculpatul nu a recunoscut vina în cele

comise și nu a întreprins nici o acțiune în vederea evitării comiterii accidentului

rutier, cît și de atitudinea postinfracțională a inculpatului, care nu a întreprins nici

o acțiune de recuperare a daunelor aduse părții vătămate prin acțiunile sale, știind

despre stare gravă a părții vătămate care suportă suferințe fizice, că acesta este

unicul întreținător al familiei sale, care a fost lipsit în rezultatul accidentului de

6

posibilitatea de a munci, că inculpatul nu a vizitat partea vătămată pentru a-și cere

scuze.

Aceste circumstanțe, în opinia instanței de apel, a justificat aplicarea unei

pedepse mai aspre inculpatului Rusnac A. sub formă de închisoare în termenul

maxim prevăzut de sancțiunea legii penale, cu stabilirea pedepsei complimentare -

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța totodată

considerînd că este posibilă aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art.90

Cod penal, ținînd cont de circumstanțele atenuante și de alte circumstanțe ale

cauzei, stabilindu-i acestuia o pedeapsă echitabilă, inclusiv în ce privește termenii

pedepselor, prin care se poate obține corectarea și reeducarea condamnatului.

Referitor la solicitările părții vătămate și a avocatului acestuia, înaintate în

cadrul urmăririi penale și în instanțele de judecată privind punerea sub sechestru a

automobilului de model „Opel Corsa” cu n/î HN BB 528, ce îi aparține inculpatului

Rusnac A., instanța de apel le-a respins, deoarece nu au fost stabilite cerințele

conform prevederilor art. 205 alin. (1) Cod de procedură penală.

La fel, Colegiul penal a concluzionat că instanța de fond corect a soluționat

acțiunea civilă înaintată în cauza penală de către partea vătămată, dispunîndu-se

încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a prejudiciului

material și moral cauzat prin infracțiune.

care invocînd temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) – „hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”; pct. 8) - nu au fost întrunite

elementele infracțiuni și pct. 10) Cod de procedură penală – „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”, solicită casarea hotărîrilor de

condamnare adoptate în privința sa de către instanțele ierarhic inferioare,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie dispusă

achitarea de sub învinuirea săvîrșirii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod

penal pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea recursului inculpatul indică motive identice cu cele expuse în

cererea de apel, depusă de avocatul său Ionaș Gh. și suplimentar, menționează că

nu este de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel sub formă de

închisoare cu suspendarea executării pedepsei, deoarece, în opinia acestuia, este

pedeapsa cea mai aspră prevăzută la sancțiunea normei penale în baza căruia este

condamnat.

Consideră că, instanța de fond și cea de apel i-au stabilit pedeapsa fără a ține

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal.

solicitînd inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece motivele

invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de

drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

7

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Recurentul invocă drept temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

dacă hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.

Colegiul penal, analizînd decizia atacată, conchide că temeiul prevăzut de

norma menționată supra, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în

hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art.

414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Instanța de recurs menționează că temeiurile invocate de către recurent,

precum și argumentele acestuia au constituit obiect de examinare la judecarea

cauzei în instanța de fond și cea de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești

s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate.

8.2. Referitor la temeiul invocat de către recurent în sensul prevederilor art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiuni,

Colegiul penal menționează că, acest temei include cazurile, cînd nu a fost stabilită

fapta, care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Rusnac Andrei a fost pus sub

învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 264

8

alin. (1) Cod penal cu indicii calificativi – „încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale”.

Colegiul penal consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

hotărîrea primei instanțe, constatînd că instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatului

Rusnac Andrei de săvîrșirea infracțiunii imputate, motivîndu-și soluția în acest

sens (pct.5 din prezenta decizie).

Colegiul penal reține faptul, că temeiurile invocate de recurent au constituit

obiect de studiu la judecarea cauzei în instanța de fond și în instanța de apel.

Totodată Colegiul subliniază, că instanța de recurs la etapa admisibilității

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atribuțiile exclusive ale instanțelor de

fond și de apel.

Colegiul penal reține faptul, că în speța dată, s-a constatat cu certitudine, că

inculpatul Rusnac Andrei a încălcat prevederile Regulamentului Circulației

Rutiere, care, ignorînd semnalele de avariere incluse la camioanele mari parcate

pe acostament, precum și, acțiunile de presemnalizare a cet. Popovici Marin, a

tamponat cet. David Nicolai, care participa la deblocarea automobilului de model

„Mitsubischi Lancer”, lovindu-l pe ultimul de aripa stîngă a automobilului

menționat.

Astfel, cet. David Nicolai, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

1355/D din 10.06.2014, i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Instanța de recurs reiterează, că cumulul de probe administrate de către

organul de urmărire penală, cercetate în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța

de fond, și verificate în instanța de apel, confirmă cu certitudine că în acțiunile

inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1)

Cod penal.

8.3. Referitor la alegațiile recurentului privind încălcarea prevederilor legii la

stabilirea pedepsei de către instanțele de judecată, Colegiul penal menționează că,

instanța de apel, verificînd legalitatea hotărîrii primei instanțe în ce privește

aplicarea pedepsei, a casat sentința în această parte, considerînd că instanța de

fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal,

inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă inechitabilă pentru infracțiunea săvîrșită.

Reieșind din circumstanțele cauzei și ținînd cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de atingerea scopului restabilirii echității sociale,

corectarea condamnatului, instanța de apel a considerat că, pedeapsa echitabilă

pentru inculpatul Rusnac Andrei va fi stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

cu suspendarea condiționată a acesteia pe un termen de probă și cu aplicarea

pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport,

motivîndu-și soluția în acest sens (pct. 5 al prezentei decizii).

9

Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin

criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite

de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă

instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și limitele fixate în partea specială.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76 – 77

Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art.78 Cod penal.

Colegiul menționează, că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal –

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte

de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că pedeapsa stabilită

inculpatului Rusnac Andrei de către instanța de apel este legală și întemeiată, în

corespundere cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 90 Cod penal.

8.4. În ce privește pedepsele alternative prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod

penal, amenda și munca neremunerată în folosul comunității, indicate de către

recurent, Colegiul penal consideră că, instanța de apel prin stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, și-a expus poziția

sa referitor la aceste pedepse alternative, indicînd în motivarea deciziei că

„practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blîndă generează dispreț față

de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni”, de aceea, ținînd cont de faptul că inculpatul

nu a întreprins nici o acțiune în vederea evitării accidentului rutier, nu a

recunoscut vina în cele săvîrșite și nu a întreprins nici o acțiune de recuperare a

daunelor aduse părții vătămate prin acțiunile sale, i-a stabilit pedeapsa închisorii.

Astfel, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurent prevăzute

la art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8) și pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite asemenea erori de drept în

speța examinată. Prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar, declarat de

inculpatul Rusnac A., se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

10

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Rusnac Andrei

Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie

2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 20 august 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

11