1ra-728/2015 — Art. 264/1 alin. 4 CP

Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 24.06.2014 – 15.12.2014; Instanța de apel: 19.01.2015– 18.02.2015; Instanța de recurs: 28.05.2015 – 01.07.2015. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Edineț din 15 decembrie 2014, Toporivschi Alexandr Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Toporivschi Alexandr Alexandr i s-a adăugat integral partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Edineț din 07.12.2012, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Toporivschi A. în noaptea de 10.05.2014, aproximativ la orele 05.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fiind privat de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de un an în temeiul sentinței Judecătoriei Edineț din 25.06.2013 (dosar nr.4-52/13), a condus prin or. Edineț automobilul de model ,,Toyota” n/î E 734 AM. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 598 din 14.05.2014, s-a stabilit că în sîngele lui Toporivschi A. s-a depistat alcool elitilic în cantitate de 1,50 %, echivalent 1 a 1,50 g/l și conform datelor aparatului ,,Drager” s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,5 mg/l, care corespunde stării de ebrietate cu grad avansat. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, de drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport. 3. Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, în modul prevăzut de art. 401-402 Cod de procedură penală a fost contestată cu apel de către inculpatul Toporivschi A. care în motivarea apelului a susținut că nu a cunoscut data examinării cauzei penale în instanța de fond, din care motiv nu s-a prezentat la examinarea cauzei. De asemenea, invocă faptul că prima instanță la adoptarea sentinței nu a luat în considerație comportamentul inculpatului la faza urmăririi penale, căința sinceră, vîrsta inculpatului și de faptul că are la întreținere un copil minor, solicitînd pe respectivele temeiuri admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, sub formă de amendă. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 februarie 2015, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 5. Pentru a motiva decizia adoptată, instanța de apel a menționat că, în urma verificării suplimentare a probelor administrate pe caz, rezultă că instanța de fond a examinat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care au confirmat și justificat vinovăția inculpatului Toporivschi A. în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal. Instanța de fond, a stabilit cert vinovăția inculpatului Toporivschi A. în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport. Concluzie care a rezultat din ansamblul probelor administrate în instanță și anume: raportul colaboratorului ISST și AR al IP Edineț din data de 19.05.2014, al raportului agentului constatator din 10.05.2014 (f.d.5), procesul-verbal din 10.05.2014 (f.d.6), raportului de constatare medico-legală nr.598 din 14.05.2014 (f.d.10), decizia Judecătoriei Edineț din 25.06.2013, prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea contravenției prevăzute de art. 243 Cod contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de privare de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 1(un) an (f.d.29). La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de fond, cu respectarea prevederilor art. 61,75 Cod penal, a ținut cont de scopul pedepsei penale și de criteriile de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite de inculpat, de urmările prejudiciabile, de motivul săvîrșirii infracțiunii, de personalitate infractorului, de faptul aflării la evidența medicului narcolog, de existența în privința inculpatului a două ordonanțe de încetare a urmăririi penale, de săvîrșirea infracțiunii în termenul de probă, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, este tras la răspundere penală nu pentru prima dată, motiv pentru care există temei de a considera că pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar avocatul Miron Patriții în numele inculpatului Toporivschi Alexandr, care invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 9) Cod de procedură penală, solicită casarea 2 hotărîrilor judecătorești, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care procesul penal pornit în privința inculpatului în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal să fie încetat cu liberarea de răspundere penală. Recurentul invocă încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece cauza penală a fost examinată în absența inculpatului, care nu s-a putut prezenta la ședințele de judecată din motive întemeiate și era în imposibilitate de a anunța preventiv instanța despre necesitatea amînării judecării cauzei. De asemenea, recurentul susține că instanța de fond a verificat superficial legalitatea și temeinicia sentinței, iar instanța de apel nu a motivat concluzia de respingere a apelului ca nefondat, ceea ce denotă că decizia adoptată este superficial argumentată. Nu este de acord recurentul nici cu încadrarea juridică a faptei săvîrșite de inculpatul Toporivschi A., solicitînd ca fapta să fie încadrate în baza alin. (4) art. 233 Cod contravențional, considerînd că pentru stabilirea gradul stării de ebrietate trebuie luat în vedere concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat și nu concentrația de alcool stabilită în sîngele inculpatului. La fel, se invocă faptul că inculpatul acționa în condițiile stării de extremă necesitate, fiindcă fiul său se simțea foarte rău și era necesar de a-l deplsa la Spitalul Raional Edineț.

Pe marginea recursului a depus referință procurorul din Procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei.

Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În primul rînd, instanța de recurs se va expune asupra alegației recurentului privind examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului, constatînd că argumentul invocat este nefondat și lipsit de orice suport juridic, or, potrivit materialelor dosarului, pe parcursul judecării cauzei în fond, interesele inculpatului au fost apărate de către avocatul Gabriela Moldovan, în timp ce inculpatul a fost citat legal la patru ședințe de judecată consecutive (f.d. 55, 61, 67, 80), fără a fi prezentat vreun motiv al lipsei sale. Ulterior, instanța de fond a dispus prin încheiere darea în căutare a inculpatului (f.d.81, vol. I), acesta fiind escortat în ședința de judecată din data de 15.12.2014 (f.d. 103, vol. I). În cadrul ședinței, inculpatul nu a solicitat reluarea cercetării judecătorești, i s-a adus la cunoștință încheierea prin care a fost dat în căutare, iar ulterior, instanța de fond a purces la deliberarea și pronunțarea sentinței. Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că judecarea cauzei în fond a avut loc fără careva derogări de la normele procesual-penale, nefiind atestate careva încălcări ale dreptului la apărare, și respectiv – la un proces echitabil. În continuare, susține recurentul că inculpatul urmează a fi tras la răspundere contravențională în baza art. 233 alin. (4) Cod contravențional, întrucît potrivit datelor aparatului ,,Drager” s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,5 mg/l, ceea ce în corespundere cu prevederile art. 13412 alin. (2) Cod penal, constituie grad minim de ebrietate. 3 Colegiul penal nu poate fi de acord cu o asemenea poziție, deoarece potrivit reglementărilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sînge de la 1,0 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,5 mg/l și mai mult. Astfel, avînd în vedere că inculpatului i s-a verificat gradul de ebrietate atît în aerul expirat, cît și în sînge, adică a fost supus ambelor testări alcoolscopice, fără a înainta careva obiecții față de examinarea medicală prin care s-a stabilit gradul de ebrietate în sînge, rezultă că acesta era de acord cu procedura la care a fost supus (examinarea medicală), iar în asemenea circumstanțe, acțiunile colaboratorilor de poliție sunt justificate. Astfel, se deduce că rezultatul examinării medicale a putut fi administrat drept probă, constituind semn calificativ al componenței prevăzute la art. 2641 alin. (4) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal nu poate reține ca întemeiată versiunea recurentului referitoare la încadrarea juridică a faptei inculpatului în baza art. 233 alin. (4) Cod contravențional, pe motiv ca nu sunt prezente elementele constitutive ale contravenției nominalizate. Instanța de recurs respinge argumentele recurentului precum că Toporivschi Alexandr acționa în condițiile stării de extremă necesitate, deoarece apărarea, la judecarea cauzei în instanțele de fond, nu a administrat probe care ar confirma starea de extremă necesitate, aceasta fiind o modalitate de a camufla acțiunile ilegale ale inculpatului în una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. În urma celor punctate mai sus, Colegiul penal conchide că argumentele invocate de către recurent nu atestă prezența erorilor de drept, care ar constitui temei de implicare a instanței de recurs în vederea casării deciziei instanței de apel și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Miron Patriții în numele inculpatului Toporivschi Alexandr împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Toporivschi Alexandr Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 31 iulie 2015. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Nadejda Toma 4