1ra-682/15 — art. 217 alin. 2 CP

Dosarul nr. lra-682/2015

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

08 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Gușan Vasile în numele inculpatului Hîrcîială Maxim, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în

cauza penală privindu-1 pe

Hîrcîială Maxim Ion, născut la 29 mai 1992, originar și

domiciliat în mun. Chișinău , str. M. Sadoveanu 22/3, ap.16 A;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A CONSTATAT :

în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Hîrcîială Maxim a fost

condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 400 unități convenționale.

Maxim la mijlocul lunii octombrie 2014, data exactă nu a fost posibil de stabilit de

organul de urmărire penală, pentru obținerea substanțelor narcotice în scop de consum

personal, aflîndu-se în or. Criuleni, a cules frunzele plantei de cînepă pe care le-a păstrat

asupra sa.

Cunoscînd cu certitudine că substanța produsă reprezintă marihuana, Hîrcîială

Maxim, a păstrat-o ilegal asupra sa pînă la 09 noiembrie 2014, ora 02:20 min., cînd, ca

rezultat al acțiunilor de control al actelor de identitate, întreprinse de către colaboratorii

de poliție ai IP Ciocana, mun. Chișinău, lîngă roata din spate stînga a automobilului de

model „Mercedes-Benz” cu n/î P 204 C3 au fost depistate și ridicate 2 pachețele din

hîrtie cu masă vegetală.

S-a stabilit că, conform raportului de expertiză nr. 9794 din 28 noiembrie 2014,

masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, reprezintă marihuană, cu masa

substanței de 3,26 grame (0,25 gr + 3,01 gr recalculată la starea uscată a substanței)

care se atribuie la categoria substanțelor narcotice.

1

Conform Hotărîrii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate

în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărîrea

Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009, marihuana în cantitățile depistate, constituie

substanțe narcotice în proporții mari.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în dispoziția art. 217 alin. (2) Cod

penal.

solicitat casarea acesteia și liberarea de răspundere panală a lui Hîrcîială Maxim, cu

tragerea la răspundere contravențională sub formă de amendă, adică aplicarea art. 55

Cod penal, motivînd că inculpatul pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune ușoară, de

la începutul urmăririi penale a recunoscut vina, a colaborat nemijlocit cu organele de

urmărire penală. Instanța de judecată nu a stabilit circumstanțe agravante. Mai mult, s-

a stabilit că inculpatul Hîrcîială Maxim nu se află la evidența Dispensarului Republican

de Narcologie ca consumator de droguri, a recunoscut vina și se căiește sincer de cele

întîmplate, de aceea apărarea consideră că pedeapsa penală aplicată este inechitabilă și

prea dură, nefiind proporțională faptelor real săvîrșite de către Hîrcîială Maxim.

apelul declarat de avocatul Gușan Vasile a fost respins, ca nefondat, cu menținerea

hotărîrii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și vinovăția inculpatului și just a încadrat

acțiunile lui. Instanța de apel a considerat, că instanța de fond la aplicarea pedepsei a

ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina și se căiește sincer, a solicitat

examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, reținîndu-le ca circumstanțe atenuante. Totodată, circumstanțele comiterii

infracțiunii, pericolul social pe care îl prezintă consecințele acestor fapte, nu permit

instanței de apel de a considera că corectarea inculpatului Hîrcîială Maxim este posibilă

fără supunerea răspunderii penale.

La fel, instanța de apel a reținut, că aplicarea prevederilor legale ale art. 55 Cod

penal este un drept al instanței, dar instanța nu este obligată să aplice norma dată, dacă,

în dependență de circumstanțele cauzei și reieșind din propria convingere, nu conchide

că corectarea persoanei este posibilă fără a fi supus pedepsei penale. Deși apărarea

susține că inculpatul Hîrcîială Maxim de la bun început a recunoscut vina și a colaborat

cu organul de urmărire penală, aceste afirmații nu sunt veridice, ori, în momentul

apropierii colaboratorilor de poliție pentru a verifica identitatea lui și a celor ce se aflau

cu dînsul, inculpatul a încercat să arunce pachețelele cu substanță narcotică. Ulterior,

cînd colaboratorii de poliție le-au depistat la sol și au întrebat ale cui sunt, el la fel nu a

recunoscut și doar după cercetări ulterioare, Hîrcîială Maxim a recunoscut că a cules și

a păstrat asupra sa „floarea” pe care chipurile a văzut-o întîmplător și a cules-o în luna

octombrie 2014 în raionul Criuleni. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, inculpatul

nu a conștientizat faptele sale, nu a fost sincer, din care considerente instanța nu deduce

posibilitatea corectării fără aplicarea pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de

a-i aplica inculpatului o pedeapsă sub formă de amendă, fiind una echitabilă și în

2

limitele sancțiunii.

Vasile în numele inculpatului Hîrcîială Maxim, prin care, indicînd temeiurile prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fără a indica vreun temei concret,

solicită casarea parțială a acesteia în partea pedepsei aplicate, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, prin care inculpatul să fie

eliberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională.

5.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către

avocatul Gușan Vasile în numele inculpatului, invocînd că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală.

consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. 1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare erorile de drept pot fi

erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul consideră că criticile aduse de recurent în baza art. 427 alin. 1) pct. 6)

Cod de procedură penală și anume: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

3

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței”, acestea au constituit obiect de discuții în instanța de apel, asupra lor instanța

de apel s-a expus detaliat și motivat, așa cum este indicat în pct. 4 al prezentei decizii,

motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și repetarea căreia nu o consideră

necesară.

Conform textului recursului ordinar declarat de avocatul Gușan Vasile în numele

inculpatului Hîrcîială Maxim, recurentul solicită ca inculpatul să fie tras la răspundere

contravențională cu aplicarea sancțiunii contravenționale sub formă de amendă,

conform art. 55 Cod penal, invocînd că ultimul întrunește condițiile necesare pentru a

i se aplica prevederile articolului menționat.

Art.55 Cod penal prevede posibilitatea liberării persoanei de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională.

Esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea că, instanța de

judecată, în condițiile limitativ prevăzute de lege pentru unele infracțiuni de o gravitate

redusă, dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere juridică ce

atrage aplicarea unor sancțiuni cu caracter contravențional.

Drept temei pentru aplicarea acestei modalități de înlocuire a răspunderii penale

poate servi prezența cumulativă a următorilor indici: a) comiterea unei infracțiuni

ușoare sau mai puțin grave; b) comiterea infracțiunii pentru prima oară; c)

recunoașterea vinei; d) repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune; e)constatarea

faptului că persoana poate fi corectată fără a fi supusă răspunderii penale.

După cum rezultă din decizia atacată, instanța de apel nu a constatat întrunirea

condițiilor expuse mai sus, a motivat suficient și detaliat iraționalitatea aplicării

sancțiunii contravenționale față de inculpat și concluzia are la bază informații, conform

cărora făptuitorul poate fi corectat doar prin aplicarea pedepsei penale (f.d.135-137). Ba

mai mult, inițial inculpatul nu a recunoscut nimic (f. d. 27) ca mai apoi în calitate de

bănuit și-a recunoscut vina: „… am văzut întîmplător într-un loc o floare, de culoare

verde, pe care am luat-o, după ce am rupt-o, eu am împachetat floarea dată într-o hîrtie

de culoare albă și o purtam asupra mea în buzunar…de noi s-au apropiat colaboratorii

de poliție, unde în acel moment eu mi-am adus aminte că am asupra mea floarea dată

și am aruncat-o de frică…” (f. d. 69), crezînd că astfel va scăpa de răspunderea penală.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel corect a considerat că aplicarea prevederilor art. 55 Cod

penal și atragerea inculpatului Hîrcîială Maxim la răspundere contravențională, este o

sancțiune prea blîndă și prin ea nu se pot obține scopurile pedepsei penale.

Colegiul penal constată că categoria și mărimea pedepsei stabilită inculpatului se

includ în limitele sancțiunii prevăzute pentru norma incriminată. Totodată instanța de

recurs ajunge la concluzia că instanțele de fond și de apel au individualizat în mod

4

echitabil pedeapsa, cu reținerea tuturor circumstanțelor atenuante și agravante, dar și cu

luarea în considerare a gravității faptei comise, personalitatea inculpatului și valorile

sociale și morale care au fost lezate prin fapta imputată inculpatului.

În consecință, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurent nu și-

au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată

nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar din

considerentele expuse, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, de aceea recursul ordinar declarat de

către avocatul Gușan Vasile în numele inculpatului Hîrcîială Maxim, se declară

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gușan Vasile în

numele inculpatului Hîrcîială Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe Hîrcîială Maxim Ion,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iulie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

5