1reab-28/15 — Art. 58-10 alin. 2 CP al RSFSR

Prin sentința Tribunalului militar al diviziei nr. 226 de infanterie din 30 noiembrie 1941, Barankin Isaac a fost condamnat în baza art. 58-10 alin. (2) Cod penal al R.S.F.S.R. la 10 ani privațiune de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 5 ani.

Potrivit sentinței, Barankin Isaac a fost condamnat pentru faptul că, fiind ostaș al armatei roșii și avînd atitudine ostilă față de puterea sovietică, a dus discuții antisovietice de ordin contrarevoluționar în rîndurile ostașilor batalionului medical, îndreptată spre discreditarea partidului și guvernului sovietic. Totodată, a lăudat capacitatea militară a armatei fasciste.

Procurorul General Adjunct, Serbinov Igor, a declarat recurs în anulare, prin care, invocînd prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței Tribunalului militar al diviziei nr. 226 de infanterie din 30 noiembrie 1941, cu încetarea procesului penal în privința lui Barankin Isaac în baza art. 58-10 alin. (2) Cod penal al R.S.F.S.R. și reabilitarea condamnatului, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală. În susținerea celor menționate în textul recursului în anulare, Procurorul General Adjunct invocă faptul că, în cadrul examinării cauzei nu a fost dovedit caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpatului Barankin Isaac, deoarece afirmațiile lui nu conțineau chemări la lichidarea, subminarea sau slăbirea puterii de 1 stat ori săvîrșirea unor infracțiuni contrarevoluționare, după cum prevede dispoziția art. 58-10 alin. (2) Cod penal al R.S.F.S.R. Astfel, consideră recurentul că condamnarea lui Barankin Isaac constituie un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, întrucît a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Judecînd recursul în anulare declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrile pronunțate, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărîrea judecătorească definitivă împiedică reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea pronunțată. La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 3 lit. a) al Legii nominalizate, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru „activitate contrarevoluționară”. Sub acest aspect, instanța de recurs în anulare reține că, Barankin Isaac a fost condamnat la 30 noiembrie1941, prin sentința Tribunalului militar al diviziei nr. 226 de infanterie pentru activitate contrarevoluționară. Conform art. 53 alin. (2) al Legii nr. 1225-XII din 08.12.1992, recursurile în anulare se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare. Ținînd cont de cele constatate și de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată prezența în speță a motivelor întemeiate de a interveni în hotărîrea judecătorească irevocabilă de condamnare a lui Barankin Isaac în baza art. 58-10 alin. (2) Cod penal al R.S.F.S.R., cu casarea acesteia și, în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală, și reabilitarea condamnatului. Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărîrii irevocabile contestate, ca fiind afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că sunt prezente circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. 2

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), art. 453 alin. (1), art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General Adjunct, Igor Serbinov, casează sentința Tribunalului militar al diviziei nr.226 de infanterie din 30 noiembrie 1941, cu încetarea procesului penal în baza învinuirii pe art. 58-10 alin. (2) Cod penal al R.S.F.S.R., în privința lui Barankin Isaac Eșirinovici și reabilitarea lui. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2015. Președinte (semnătura) Ursache Petru Judecători (semnătura) Timofti Vladimir (semnătura) Nicolaev Ghenadie (semnătura) Toma Nadejda (semnătura) Alerguș Constantin Copia corespunde originalului Judecător Timofti Vladimir 3