2rac-39/24 — Repararea prejudiciului material

La 08 mai 2018, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Pază „BAY KUȘ” SRL cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 16.03.2016 între BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA și „BAY KUȘ” SRL, a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor de pază a obiectelor cu sistemul de semnalizare cu nr. 21/16.

Evidențiază că, potrivit pct. 1.1 subpunctele 1.1.1 - 1.1.3 din Contract, în redacția Acordului adițional cu nr. 1 din 01.09.2016, Agenția de Pază „BAY KUȘ” SRL, în calitate de Executor, și-a asumat față de BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA, în calitate de Beneficiar, obligația să presteze servicii de monitorizare a sistemului de semnalizare a Beneficiarului, ce includea: controlul (monitorizarea) stării mijloacelor tehnice de semnalizare și pază – anti incendiu/alarmă deja instalate la obiectele Beneficiarului; paza tehnică a încăperilor și locurilor de păstrare a bunurilor materiale la obiectele Beneficiarului; reacționarea operativă la semnalul de alarmă, parvenit de la obiectele Beneficiarului indicate în Anexa nr. 1 la Contract, care a fost sau va fi preluat de la Beneficiar în baza actului de primire-predare la monitorizare de către Executor.

Precizează că, potrivit Anexei nr. 1 la Contract, în redacția Acordului adițional cu nr. 1 din 01.09.2016, unul din obiectele Beneficiarului îl reprezintă Agenția cu nr. 4, filiala Ceadâr-Lunga a BC „Moldova- Agroindbank” SA, aflată în r-l Ceadâr-Lunga, s. Baurci, str. Lenin, 105b.

Susține că, la 17.01.2018, ora 02:27, persoane neidentificate, distrugând lacătul de la ușa de intrare în Agenția cu nr. 4 a filialei Ceadâr-Lunga, au pătruns forțat în interiorul agenției, după care, cu ajutorul unei răngi metalice au smuls safeul metalic din perete și podea, și l-au sustras împreună cu mijloacele bănești în echivalentul sumei de 338 936,96 lei, care se aflau în safeu. 1

Notează că, prin Acordul adițional nr. 1 din 01.09.2016 la Contract, în Anexa cu nr. 1, timpul de reacționare operativă la obiectul – Agenția cu nr. 4, filiala Ceadâr-Lunga, a fost stabilit de până la 6 (șase) minute.

Invocă faptul că, potrivit pct. 5.1 din Contract, executorul este material responsabil pentru dauna cauzată beneficiarului în urma nivelului necorespunzător al supravegherii obiectului și sustragerii valorilor materiale și mărfurilor.

Astfel, potrivit diagramei din sistemul de raportare a declanșării alarmei, grupa operativă a Agenției de Pază „BAY KUȘ” SRL a ajuns la fața locului peste 08 minute și 42 secunde, mult prea târziu pentru a preîntâmpina sustragerea safeului cu mijloacele bănești.

Pretinde că, în urma executării necorespunzătoare de către Agenția de Pază „BAY KUȘ” SRL față de BC „Moldova-Agroindbank” SA a obligației prevăzute în pct. 3.1.2. din Contract și Anexa nr. 1 la Contract, în redacția Acordului adițional nr. 1 din 01.09.2016, exprimate prin ajungerea (intervenția) la fața locului a grupei operative a Agenției de Pază „BAY KUȘ” SRL peste 08 minute și 42 secunde de la declanșarea alarmei, fapt care potrivit clauzei contractuale menționate constituie o întârziere de 2 minute și 42 secunde, a avut drept consecință sustragerea safeului metalic cu mijloacele bănești, băncii fiindu-i cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 364231,02 lei, compus din mijloacele bănești în numerar în echivalentul sumei de 338 936,96 lei, care se aflau în safeu, iar 25294,06 lei, constituie valoarea safeului sustras.

Prin urmare, s-a solicitat încasarea sumei de 364 231,02 lei cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, s-a admis acțiunea și s-a încasat de la Agenția de Pază „BAY KUȘ” SRL, în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA, prejudiciul material în suma de 364 231,02 lei și cheltuielile de judecată sub formă de taxa de stat achitată de reclamant în mărime de 10 926,93 lei.

La 20 iulie 2022, Agenția de Pază „BAY KUȘ” SRL a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, iar la 02 decembrie 2022 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu adoptarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a admis cererea de apel a Agenției de Pază „Bay Kuș” SRL, s-a casat hotărârea 2 din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și s-a emis pe cauză o nouă hotărâre, prin care acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la BC „Moldova-Agroindbank” SA, în beneficiul Agenției de Pază „Bay Kuș” SRL, cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea apelului în sumă de 8 195,19 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, pentru soluționarea obiectivă a litigiului este necesar să fie constatate câteva circumstanțe esențiale, și anume: 1) dacă au fost încălcate clauzele contractului nr. 21/16 din 16 martie 2016 de către părți sau una dintre părți; 2) dacă reclamantul a respectat reguli de păstrare a mijloacelor bănești la filiala Ceadîr-Lunga, s. Baurci, în afara timpului de lucru; 3) dacă prejudiciul cauzat reclamantului se află în legătură cauzală cu acțiunile/inacțiunile părților contractante; 4) dacă a fost confirmată mărimea prejudiciului solicitată de reclamant.

Cu referire la pct. 1, instanța de apel a menționat că, potrivit p. 1.1.3 al Contractului, au fost determinate condiții de primire la pază a bunurilor concrete ale beneficiarului, și anume: Reacționare operativă la semnalul de alarmă parvenit de la obiectele beneficiarului notate în Anexa nr. 1 la Contract, care au fost sau vor fi transmise de la beneficiar potrivit actului de predare-recepționare la monitorizare de către executor.

În cadrul examinării prezentei cauze s-a constatat că, condițiile încheierii contractului în partea filialei Ceadîr-Lunga, s. Baurci, nu au fost îndeplinite de către ambele părți, deoarece ei nu au întocmit și nu au semnat actul de predare-recepționare a obiectelor beneficiarului. Această circumstanță permite a face concluzia că, executorul nu și-a asumat obligația contractuală, adică nu a devenit o persoană responsabilă din punct de vedere material în sensul p. 5.1 al Contractului în privința bunurilor pe care nu le-a primit în modul prevăzut în contract.

Cu referire la pct. 2, instanța de apel a menționat că, reclamantul nu a prezentat probe veridice precum că, filiala Ceadîr-Lunga, s. Baurci, a avut condiții și autorizări necesare pentru păstrarea mijloacelor bănești în afara timpului de lucru (de noapte).

Cu referire la pct. 3, instanța de apel a constatat lipsa legăturii dintre acțiunile/inacțiunile executorului în baza contractului și prejudiciul cauzat. Executorul nu a primit pentru pază, în modul stabilit în contract, bunurile beneficiarului (actul de predare-primire la monitorizare de către executor, p. 1.1.3 din contract) și a comunicat beneficiarului despre posibilitatea neexecutării contractului. La rândul său, beneficiarul a păstrat mijloace bănești în afara timpului de lucru la 3 filiala Ceadîr-Lunga, s. Baurci, care nu avea condiții și autorizări necesare pentru păstrarea mijloacelor bănești în afara timpului de lucru (de noapte).

Cu referire la pct. 4, instanța de apel a susținut că, reclamantul nu a prezentat probe veridice întru confirmarea mărimii prejudiciului. Astfel, în motivarea mărimii prejudiciului cauzat prin sustragere din 17.01.2018, reclamantul s-a referit la f. d. 11, vol. 1, adică descifrarea din baza de calculatoare pe care sunt scrise cu mână anumite calcule și este prezentată suma definitivă. Nu este cunoscut faptul dacă aceasta constituie suma mijloacelor bănești sustrase, deoarece nu există o mențiune de text. Nu se știe dacă acesta este restul mijloacelor bănești la filiala Ceadîr-Lunga, s. Baurci, la situația din 17.01.2018, deoarece satul Baurci în acest extras deloc nu este menționat. Nu este clar dacă aceasta este suma mijloacelor bănești aflate în safeu. La fel, nu se știe dacă aceste mijloace s-au păstrat la filiala Ceadîr-Lunga, s. Baurci, noaptea spre 18.01.2018, deoarece reclamantul nu a prezentat date oficiale în instanță.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, reclamantul nu a prezentat probe cu privire la încălcarea de către pârât a obligațiilor contractuale, ce au dus la cauzarea prejudiciului reclamantului.

La 27 februarie 2024, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, fiind exprimat dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel soldată cu constatarea lipsei elementelor răspunderii în faptele pârâtului.

În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, art. 6 paragraf 1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 1 Protocol 1 din Convenție.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 28 iunie 2024, Agenția de Pază „BAY KUȘ” SRL a depus în adresa Curții Supreme de Justiție referința, prin care s-a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. 5

Din analiza recursului declarat de către BC „MOLDOVA- AGROINDBANK” SA rezultă că, drept temei de declarare a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Curtea Supremă de Justiție menționează că, în sensul prevederilor lit. e) art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în coraportul dintre mai multe principii.

Pentru a elucida înțelesul textului „hotărâre arbitrară” din art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține cont, inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaş Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printro decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Din textul recursului nu se constată în mod univoc vreun argument, care ar justifica constatarea că decizia instanței de apel ar fi fost emisă contrar normelor imperative aplicabile speței.

Subsidiar, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată 6 a probelor; b) aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod determinant pe această apreciere.

Prin urmare, nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, Curtea de Apel Comrat just a constatat că, BC „MOLDOVA- AGROINDBANK” SA nu a demonstrat prin probe pertinente și utile faptul că, în safeul pretins a fi sustras la 17.01.2018, ora 02:27, s-au aflat mijloace bănești în echivalentul sumei de 338 936,96 lei (a se vedea pct. 19 din prezenta încheiere).

În continuare, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA nu a demonstrat faptul că, în cazul în care grupa operativă a Agenției de Pază „BAY KUȘ” SRL ar fi ajuns la fața locului în interiorul termenului de 6 (șase) minute, pretinsul prejudiciu nu ar fi fost cauzat. Or, din actele dosarului și probele prezentate nu rezultă în cât timp persoane respective au plecat de la fața locului.

Subsecvent, în cazul din speță nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii contractuale ale Agenției de Pază „BAY KUȘ” SRL, or deși grupa operativă a ajuns la fața locului cu întârziere (de 2 minute și 42 secunde), BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA nu a demonstrat prin probe pertinente și utile că anume această faptă este determinantă și stă la baza pretinsului prejudiciu; că acel prejudiciu într-adevăr i-a fost cauzat; și că există legătura cauzală între fapta și urmarea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 7

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Completul menționează că, în cazul din speță circumstanțele cauzei au fost analizate și apreciate de către instanța de apel în modul corespunzător, care nu au fost combătute de către BC „MOLDOVA- AGROINDBANK” SA în cerere de recurs.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,