2ra-209/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-209/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-209/23

2-18156829-01-2ra-06022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Dutca, D. Băbălău, N. Budăi)

ÎNCHEIERE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Griord-Grup”, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr și de Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A.,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Doni

împotriva Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” S.A., intervenient accesoriu

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Griord-Grup” cu privire la repararea

prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 mai 2018, Vadim Doni, reprezentat de avocatul Corina Stratan, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Comerciale „Moldova-

Agroindbank” S.A., solicitând încasarea prejudiciului material în suma de 52025,47

de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 1215 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în data de 03 octombrie 2017 a

staționat automobilul de model „BMW”, număr de înmatriculare xxxxx pe str. 31

august 1989, nr. 127, mun. Chișinău, lângă imobilul ce aparține Băncii Comerciale

„Moldova-Agroindbank” S.A. După ce a revenit la fața locului, a constatat că,

automobilul său a fost deteriorat în mod grav, depistând numeroase articole din

piatră. Imediat a solicitat intervenția poliției.

Conform actului nr. 24489 din 06 octombrie 2017, întocmit de către

Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție Chișinău, în urma controlului

efectuat la plângerea depusă, s-a constatat că, în data de 03 octombrie 2017, parcând

automobilul personal pe str. 31 august 1989, nr. 127, lângă o clădire, peste automobil

au căzut mai multe articole din piatră care l-au deteriorat.

Actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2658/10 A din 12

octombrie 2017, întocmit de către „Exauto-Plus” S.R.L. arată că, în urma

incidentului, valoarea prejudiciului cauzat autovehiculului de model „BMW 520 D”,

număr de înmatriculare xxxxx este de 52025,47 de lei.

1

În vederea soluționării cauzei pe cale extrajudiciară, la 13 februarie 2018 a

înaintat cerere prealabilă către Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A.

privind repararea prejudiciului material în mărime de 52025,47 de lei, cauzat în urma

lucrărilor de construcție și a căderii mai multor articole din piatră de pe imobilul ce

aparține cu drept de proprietate Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” S.A.

din str. 31 august 1989, nr.127, mun. Chișinău. Deși, Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” S.A. a recepționat somația, nu a reacționat, motiv pentru care s-a

adresat în instanța de judecată.

Prin încheierea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost atrasă în proces SRL ,,Griord-Grup”, în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Doni și s-a încasat de la

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A. în beneficiul lui Vadim Doni

prejudiciul material în suma de 52025,47 de lei, dobânda de întîrziere pentru

perioada 14 martie 2018-07 mai 2018 în sumă de 1215 lei și suma de 1765 de lei, cu

titlu de cheltuieli suportate în legătură cu plata taxei de stat la înaintarea acțiunii.

Prin decizia din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A. și s-a menținut, fără

modificări, hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a

dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Instanța de apel a menționat că, răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin

căderea sau scurgerea din construcție revine posesorului construcției. Posesor al

construcției este proprietarul, alt titular al unui drept real, precum și detentorul precar

(chiriașul, locatarul etc.). Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin căderea sau

scurgerea din construcție este o răspundere obiectivă, angajându-se indiferent de

vinovăția posesorului construcției. Posesorul nu poate înlătura răspunderea

dovedind că a luat toate măsurile pentru evitarea căderii sau scurgerii din construcție.

Posesorul se poate exonera de răspundere probând existența unor cauze străine care

a dus la cauzarea prejudiciului, și anume: forța majoră sau vina persoanei

prejudiciate.

Astfel, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că automobilul

reclamantului a fost deteriorat ca rezultat al căderii unor obiecte din construcția ce

aparține apelantului, în timp ce antreprenorul, S.R.L. ,,Griord-Grup” efectua lucrări

de construcție pentru posesorul construcției, Banca Comercială ,,Moldova-

Agroindbank” S.A.

Prin urmare, instanța de fond corect a reținut că, din conținutul normei legale

inclusă în art.1413 din Codul civil, rezultă că indiferent de vinovăția posesorului

construcției răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin căderea din construcție

revine posesorului construcției. În speță titularul dreptului real este Banca

Comercială ,,Moldova-Agroindbank” SA, care indiferent de vinovăția sa poartă

răspundere delictuală.

2

În acest sens, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului Banca

Comercială ,,Moldova-Agroindbank” S.A. cu privire la faptul că, Banca Comercială

,,Moldova-Agroindbank” S.A. nu a participat la cercetarea cazului, or, nu a probat

existența circumstanțelor străine, forța majoră sau vina persoanei prejudiciate, care

ar fi dus la exonerarea de răspundere, iar din prevederile menționate supra, indiferent

de lipsa vinovăției proprietarului construcției, acesta urmează să despăgubească

reclamantul pentru prejudiciul cauzat prin căderea din construcție.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a apreciat

drept neîntemeiată afirmația apelantului precum că nu a fost invitat la evaluarea

prejudiciului, or, proprietarul vehiculului nu este obligat să invite proprietarul

construcției la examinarea bunului său. În continuare, pârâtul/apelant cunoscând că

poartă răspundere legală pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea de pe construcție

nu a cerut evaluarea vehiculului deteriorat, inclusiv după recepționarea somației.

Abia în instanța de judecată, Banca Comercială ,,Moldova-Agroindbank” S.A. a

invocat dezacordul cu suma prejudiciului.

Instanța de apel nu a reținut afirmațiile Băncii Comerciale ,,Moldova-

Agroindbank” S.A. cu privire la faptul că raportul de constatare nu poate fi similar

cu un raport de expertiză, or, careva probe contrare nu au fost prezentate, iar cel

obligat la repararea prejudiciului trebuie să restabilească situația care ar fi existat în

cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea. De aceea instanța

de judecată corect a încasat de la posesorul construcției în beneficiul posesorului

vehiculului deteriorat, ca rezultat al căderii obiectelor din construcție, prejudiciul în

mărime deplină cerut de reclamant/intimat.

Corectă este și aprecierea instanței de fond pe marginea cerinței privind

încasarea dobânzii de întîrziere, fiind citate prevederile art. 619 din Codul civil (în

vigoare la data constituirii situației juridice, având în vedere perioada pentru care s-

a solicitat dobânda), art. 585 din Codul civil (în vigoare la data constituirii situației

juridice).

La materialele dosarului intimatul a anexat calculul dobânzii de întârziere

pentru perioada 14 martie 2018-07 mai 2018 (f.d.23, Vol.I), dobânda de întîrziere

este calculată în limitele prevăzute de lege, prin urmare, corect a fost admis acest

capăt de cerere. Or, Banca Comercială ,,Moldova-Agroindbank” S.A., recepționând

somația nu a compensat prejudiciul intimatul, fiind în întârziere de plată.

Instanța de apel a remarcat că, dobânda de întârziere reprezintă o modalitate de

despăgubire pentru întîrzierea executării obligațiilor pecuniare, considerându-se că

are loc folosirea mijloacelor financiare străine. Dobânda de întârziere pentru

întîrzierea executării obligațiilor pecuniare curge de drept, chiar dacă nu a fost

stabilită prin contract scris între părți.

În partea ce ține de pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată, instanța

de apel, la fel, a considerat justă poziția instanței de fond.

La 20 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.47), S.R.L.

,,Griord-Grup”, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

3

Recurentul a afirmat că, în cererea de chemare în judecată și anexe nu este

probat la ce ora a fost parcat automobilul, în ce stare era automobilul până la parcare,

pentru ce perioadă, în condițiile în care, perioada aflării automobilului este

importantă pentru cauză, având în vedere că este posibilă forța majoră. Șantierul de

construcție a fost îngrădit și au fost semne despre interzicerea parcării pe acel

teritoriu. Reclamantul cu bună-știință a parcat. Mai mult, nu este probat că anume

de la acea clădire au căzut pietre.

Instanța incorect a stabilit că, automobilul a fost deteriorat ca rezultat al căderii

unor obiecte din construcția ce aparține pârâtului. Or, nu există nicio dovadă în acest

sens. Simplu fapt al aflării automobilului în preajma clădirii nu este suficient de a

invoca ca fapt probat, or, nu este nicio poza cu presupusele materiale ce ar fi cauzat

acele prejudicii.

Recurentul a opinat că, actul poliției a fost întocmit ulterior incidentului, deși,

presupusul incident ar fi avut loc anterior, respectiv nu este clar ce s-a întâmplat cu

automobilul în perioada respectivă. Există dubiu rezonabil că, automobilul ar fi putut

fi deteriorat în alte circumstanțe.

Astfel instanța de fond și instanța de apel au interpretat incorect normele de

drept. Instanța nu a stabilit dacă pe sectorul de drum se permite sau nu parcarea,

precum nici că, la gard a fost instalat panou informativ în baza căruia era indicat

despre executarea lucrărilor de demolare. Astfel, reclamantul urma să informeze

despre expertiza, evaluare etc. Toate actele prezentate sunt niște acte unilaterale,

respectiv nu pot proba dauna și faptul căderii din clădire a unor materiale. Nu a fost

făcută nicio poză cu materialele care se presupune că au căzut din clădire.

La 25 ianuarie 2023, Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A. a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a

cererii de chemare în judecată depusă de Vadim Doni, încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 110,00 de lei, pentru extrasul din registru persoanelor juridice,

suportate în instanța de fond, în sumă de 1323,75 de lei, cu titlu de taxă de stat

achitată la înaintarea apelului, în sumă de 882,50 de lei, cu titlu de taxă de stat

achitată la declararea recursului.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat normele

materiale conținute în art. 607 alin. (1), art. 610 alin. (1), art. 611 din Codul civil, în

redacția vigoare până la 01 martie 2019, ce nu sunt aplicabile cauzei date.

Prejudiciul material născut din cauzare de daune constituie o obligație nouă

stabilită de instanța de judecată între presupusul autor al faptei și victima,

reglementat de Capitolul XXXIV, obligațiile care nasc din cauzarea de daune, art.

1413, art. 1416 alin. (1) din Codul civil, în redacția vigoare până la 01 martie 2019,

aplicate de instanța de apel.

La aplicarea corectă a art. 1413, art. 1416 alin. (1) din Codul civil, în vigoare

până la 01 martie 2019, pentru a stabili prejudiciul, instanța de judecată are obligația

să verifice condițiile răspunderii delictuale materiale, acestea fiind următoarele:

existența unui prejudiciu; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și

prejudiciu; existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul; să nu fi existat

împrejurări sau cauze ce ar înlătura răspunderea juridică. Însă, la caz, instanța de

apel nu a constatat componența tuturor elementelor constitutive ale răspunderii

4

delictuale. Deși, au fost puse la baza hotărârilor instanțelor inferioare înscrisurile

anexate la materialele dosarului, chiar dacă indică la o daună de natură patrimonială,

din acestea nu a fost constatată vinovăția Băncii Comerciale „Moldova-

Agroindbank” S.A. în raport cu urmările disputate, precum nu a fost constatată

existența cauzelor care înlătură răspunderea delictuală juridică. Reclamantul trebuia

să-și asume riscurile ce decurg din propria neglijență. În ansamblul condițiilor

răspunderii civile delictuale reparatorii, examinarea răspunderii materiale are drept

scop, înainte de orice, determinarea cazurilor și condițiilor în care o persoană poate

pretinde repararea prejudiciului ce injust i-a fost cauzat. Neglijența reclamantului de

a lăsa automobilul într-un loc public în apropierea construcției în desfășurare, este o

condiție/ prilej a rezultatului păgubitor.

Recurentul a opinat că, s-a aplicat eronat legea materială privind încasarea

dobânzii de întârziere în baza art. 619 din Codul civil, în redacția în vigoare până la

01 martie 2019. Dacă se naște o obligație de reparație a prejudiciului în baza

răspunderii delictuale, aceasta apare din momentul în care instanța de judecată

constată întrunirea condițiilor răspunderii delictuale și adoptă o hotărâre definitivă

executorie. Obligația ar putea consta în a pune la dispoziție un bun, a repara bunul,

deci, nu toate obligațiile sunt pecuniare, instanța de judecată stabilește felul

despăgubirii în funcție de circumstanțe, art. 1416 alin. (1) din Codul civil, în redacția

în vigoare până la 01 martie 2019.

Copia recursurilor declarate, prin scrisorile datate cu 07 februarie 2023 (Vol.II,

f.d.68-69) au fost expediate în adresa intimaților și au fost recepționate la data de 10

februarie 2023, 13 februarie 2023 și 14 februarie 2023, conform avizelor de recepție

(Vol.II, f.d.71-73).

La data de 05 martie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.76),

Vadim Doni, prin referința depusă, și-a exprimat dezacordul cu recursurile declarate.

Alte referințe la cererile de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 noiembrie 2022, iar cererea de

recurs a fost depusă de către S.R.L. ,,Griord-Grup”, reprezentată de avocatul Vitalii

Lazăr, la data de 20 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.47)

și la 25 ianuarie 2023, de către Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale către participanții

la proces la data de 21 noiembrie 2022, inclusiv prin intermediul poștei electronice

(Vol.II, f.d.45). Conform înscrisului anexat la cererea de recurs depusă de Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A., rezultă că ultima a recepționat copia

deciziei integrale a instanței de apel la data de 25 noiembrie 2022 (Vol.II, f.d.64).

Astfel, recursul declarat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A., este

în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de S.R.L. ,,Griord-Grup”,

reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr și de Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” S.A., completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

5

Recursul declarat de S.R.L. ,,Griord-Grup”, reprezentată de avocatul Vitalii

Lazăr, urmează a fi considerat inadmisibil din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li

se cuvine.

În speță, Completul notează că S.R.L. ,,Griord-Grup” are calitatea procesuală

de intervenient accesoriu.

Concomitent Completul reliefă că, de către S.R.L. ,,Griord-Grup” nu a fost

declarat apel împotriva hotărârii din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

În contextul prevederilor art. 429 alin. (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au

folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se

referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi

atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată

expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru

încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din sensul dispoziției art. 429 alin.(5) Cod de procedură civilă se distinge că

S.R.L. ,,Griord-Grup” nu era în drept să declare recurs, pornind de la faptul că nu a

folosit calea apelului, în condițiile în care legea prevede această cale de atac.

În contextul dat, Completul relevă că, S.R.L. ,,Griord-Grup”, reprezentată de

avocatul Vitalii Lazăr, a declarat recurs, ignorând condițiile legale.

Conform jurisprudenței CtEDO, dreptul de acces la instanță trebuie să fie

„concret și efectiv” (Bellet împotriva Franței, pct. 38). Efectivitatea dreptului de

acces impune ca un individ „să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a

contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale” [Bellet împotriva Franței,

pct. 36; Nunes Dias împotriva Portugaliei (dec.) în privința normelor privind citarea

de a compărea în instanță]. Legislația referitoare la formalitățile și termenele care

trebuie respectate pentru a formula un recurs vizează asigurarea bunei administrări

a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice (Cañete de Goñi

împotriva Spaniei, pct. 36). Astfel, reglementarea în cauză sau aplicarea acesteia nu

trebuie să împiedice justițiabilul să se prevaleze de o cale de atac disponibilă

[Miragall Escolano și alții împotriva Spaniei, Zvolsky și Zvolska împotriva

Republicii Cehe, pct. 51].

În cauza Manuel da Silva Reis și alții versus Portugalia, decizia din 11 ianuarie

2005, 31987/03, CtEDO a relevat că, renunțarea la judecată în fața unei instanțe

interne constituie o lipsă a epuizării căilor de recurs interne. Cu referire la art. 6

CEDO, Curtea a reținut că, reclamanții nu au atacat cu apel decizia prin care au fost

condamnați la plata acelei sume. […] Curtea a considerat că reclamanții trebuie să

suporte consecințele acțiunii lor de a renunța la proces, iar plângerea fiind în mod

vădit nefondată. Totodată, cu referire la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la

CEDO, a menționat că reclamanții au omis să exercite, din culpa lor, o cale de atac

eficace, anume apelul contra deciziei inițiale. În consecință, acest capăt de plângere

fiind inadmisibil ca urmare a neepuizării căilor interne de atac.

6

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul declarat de

S.R.L. ,,Griord-Grup”, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, deoarece a fost

înaintat în lipsa acestui drept, în condițiile în care nu a fost exercitată calea apelului

împotriva hotărârii primei instanțe.

Or, în conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Recursul declarat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A.,

urmează a fi considerat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” S.A., nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

7

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” S.A.

În conformitate cu art. 433 lit. a), c) art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Griord-Grup”, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr și de Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” S.A împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

8