1ra-449/15 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 aprilie 2014, Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, ceea ce constituie 20 000 lei, fiecare.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, la 25 septembrie 2011, aproximativ la ora 0200, Railean Nicolae aflîndu-se împreună 1 cu Spijavca Veaceslav în fața clubului de noapte „City” situat pe str. 31 August 1989, nr. 115 din mun. Chișinău, ambii fiind în stare de ebrietate și urmărind scopul încălcării grosolane și demonstrative a ordinii publice prin neobrăzare și comportare batjocoritoare cu cetățenii, precum și înjosirea onoarei și demnității persoanelor din jur, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, au acționat cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit. Astfel, în văzul persoanelor din jur, s-au apropiat de cet. Donoaga Ion, care discuta cu prietena sa Lupu Daria și fără careva motive întemeiate au inițiat un conflict cu el. Continuîndu-și acțiunile criminale, invocînd motive formale și neînsemnate, ambii i-au aplicat lui Donoaga Ion multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea corpului pînă cînd acesta a căzut jos, apoi au continuat aplicarea loviturilor peste corpul lui cu picioarele, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3508/D din 30.12.2011 echimoze cu edem și exicoriații pe față, care se califică ca vătămare neînsemnată a sănătății.

Împotriva sentinței au declarat apel: -procurorul, care, invocînd blîndețea pedepsei, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav să fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și să fie stabilită fiecărui o pedeapsă sub formă de închisoare de 2 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului a invocat că pedeapsa stabilită inculpaților este prea blîndă și contrară prevederilor art. 61 Cod penal, care nu-și va atinge scopul de corectare a condamnaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea lor, cît și a altor persoane. Instanța de fond nu a dat o calificare cuvenită comportamentului și acțiunilor lui Railean Nicolae și Spijaca Veaceslav, primul fiind și colaborator al poliției care trebuie să mențină ordinea publică, dar să nu o încalce, atentînd la viața și sănătatea persoanei, asupra securității și ordinii publice. - avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav, a pledat pentru casarea sentinței judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 aprilie 2014, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav să fie achitați, considerînd că instanța de fond a făcut o analiză subiectivă a probelor administrate, neținînd cont de declarațiile inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav cît și a părții vătămate Donoaga Ion și a martorului Lupu Daria, din care reiese că inculpații s-au apropiat de pătimit, deoarece ultimul vorbea cu voce tare și se comporta brutal față de Lupu Daria. Instanța de fond eronat a constatat că de către inculpați au fost aplicate multiple lovituri peste 2 corpul părții vătămate, deoarece în acest caz, consecințele fizice urmau a fi mai grave, totodată s-a ignorat faptul că în urma altercației, lui Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav le-au fost cauzate vătămări corporale, inculpații adresîndu- se organelor de resort, care pînă la acel moment nu au întreprins careva acțiuni.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, apelurile declarate de către procuror și avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav au fost respinse ca nefondate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat, că instanța de fond cercetînd totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenței, veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, axîndu-se la adoptarea soluției sale pe un șir de probe, administrate în cursul urmăririi penale și cercetate la faza judecării cauzei penale în instanței de fond și apel. În opinia instanței de apel, poziția inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav, cu referire la nerecunoașterea vinovăției, constituie doar un mijloc de apărare și evitare a pedepsei pentru infracțiunea comisă, or, declarațiile acestora sunt combătute prin celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate în ședința instanței de fond și apel. Instanța de apel a reiterat lipsa temeiurilor de fapt a argumentului precum că inculpații s-au apropiat de partea vătămată Donoaga Ion, deoarece acesta se comporta neadecvat și ridica vocea la martorul Lupu Daria, or, din declarațiile ultimilor reiese că în momentul cînd inculpații s-au apropiat de dînșii, Railean Nicolae a întrebat-o pe Lupu Daria de mai multe ori, dacă aceasta are nevoie de ajutor, la ce dînsa de mai multe ori a răspuns că nu are, după care inculpatul Railean Nicolae a scos legitimația de serviciu și i-a prezentat-o părții vătămate Donoaga Ion, ulterior aplicîndu-i lovituri peste diferite regiuni ale corpului, tot aici s-a implicat și inculpatul Spijavca Veaceslav, care de asemenea a aplicat lovituri părții vătămate. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel reiterînd rigorile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, a considerat sancțiunea aplicată de către instanța de fond legală, întemeiată și motivată, astfel că la caz, fiind respectate cerințele legale vizate mai sus, iar pedeapsa numită lui Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav fiind una corectă, echitabilă și proporțională faptelor comise de către aceștia.

Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav, care fără a invoca vre-un temei de drept din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei 3 noi hotărîri, potrivit modului stabilit, privind achitarea condamnaților și încetarea procesului penal. În motivarea recursului avocatul invocă, că instanța a considerat subiectiv că, vinovăția inculpaților se confirmă prin declarațiile părții vătămate Donoaga Ion, martorilor Lupu Daria, Cîșlaru Claudia și Gropii Mihai, precum și prin materialele cauzei penale și anume: ordonanța privind începerea urmăririi penale din data de 21.10.2011; plîngerea părții vătămate Donoaga Ion din 27.09.2011, adresată Procuraturii Buiucani mun. Chișinău, pe faptul aplicării violenței asupra lui de către un colaborator al poliției sect. Ciocana; raportul de examinare medico-legală nr. 4993 din 26.09.2011; raportul polițistului RPS „Scut” dlui Vasilachi V; înștiințarea 902; raportul de expertiză medico-legală nr. 3508/D din 30.12.2011. De asemenea avocatul mai invocă, că în sentința de condamnare se face trimitere evazivă neargumentată la prezența elementelor constitutive ale infracțiunii - „huliganismul” în acțiunile inculpaților Spijavca Veaceslav și Railean Nicolae. La baza sentinței au fost luate numai declarațiile și poziția unilaterală a părții vătămate cet. Donoaga Ion, precum și a martorilor Lupu Daria, Cîșlaru Claudia și Gropii Mihai, care de fapt erau împreună la clubul de noapte „City" și sunt în relații amicale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza celor invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde cerințelor de conținut, conform prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. 4 Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către recurent. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat, constată că avocatul Balmuș Ștefan, în argumentarea recursului, face trimitere la o serie de evenimente care în viziunea recurentului sunt încălcări procedurale, admise de instanțe la judecarea cauzei în privința inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav, însă nu specifică concret temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea acestei căi de atac, și anume, nu descrie care este eroarea de drept din cele enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care s-a comis la judecarea cauzei de către instanța de apel și în ce constă esența erorii respective. Astfel, în cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul pe care se bazează, din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) a art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Or, Colegiul penal constată că recursul ordinar declarat de avocat, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul avocatului cu circumstanțe de drept, care l- ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Astfel, statuând asupra faptului că autorul recursului a invocat cu totul alte argumente care nu-și găsesc reflectare în temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, și anume că, instanțele judecătorești nu au dat o apreciere corectă probelor administrate pe cauza respectivă, astfel fiind pronunțate hotărâri ilegale de către instanța de fond și cea de apel, iar inculpații Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav au fost greșit condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime a cîte 1 000 unități convenționale, ceea ce constituie 20 000 lei fiecare, Colegiul conchide că acestea nu sunt erori de drept, care ar putea duce la casarea unei hotărâri judecătorești. Mai mult ca atât, referitor la chestiunea de apreciere a probelor dată de instanțele ierarhic inferioare, Colegiul menționează că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența instanței de fond. Prin urmare, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală, desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate 5 expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel recurentul nu a respectat aceste cerințe obligatorii. În speță, avocatul la întocmirea recursului nu a îndeplinit toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și în situația dată se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv, că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

Pentru aceste motive, în baza art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpaților Railean Nicolae și Spijavca Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Railean Nicolae Nicolae și Spijavca Veaceslav Ivan, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 28 mai 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 6