1ra-451/2015 — art. 327 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 iunie 2014, Bazatin Vitalie a fost condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare,cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere. Prin aceiași sentință au fost condamnați Bejan Andrian și Chirtoacă Viorel, dar în privința lor hotărîrile judecătorești nu se contestă.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 26 ianuarie 2011, în jurul orei 16:30, inspectorul SPC a IPs Buiucani Bazatin Vitalie, prin înțelegere prealabilă și împreună cu inspectorul superior al SCILPTU a CGP, mun. Chișinău, Chirtoacă Viorel și inspectorul inferior al SCILPTU a CGP mun. Chișinău, Bejan Andrian, prin participație simplă, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal și anume în vederea camuflării activității de serviciu și creșterea artificială a indicilor de activitate, aflîndu-se la intrarea în Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” de pe str. Ghioceilor 1, mun. Chișinău, prezentîndu-se drept 1 colaboratori de poliție, fără a avea careva temeiuri legale, i-au stopat pe Gumeni Chiril, Burdelinîi Artiom și Dumitraș Andrian, după care au efectuat asupra ultimilor percheziția corporală, însă nu au depistat careva obiecte interzise. Ulterior, în vederea săvîrșirii intențiilor sale criminale, dup ce Chirtoacă V. s-a deplasat la o distanță de aproximativ 20-30 metri în direcția de unde veneau Gumeni C., Burdelinîi A. și Dumitraș A. și a simulat precum că a găsit un pachețel de hîrtie, i-a urcat pe toți în automobil și i-a transportat la IPs Buiucani, mun. Chișinău, cu sediul pe str. Calea Ieșilor 12, unde a participat la documentarea prezenței substanțelor narcotice la minorul Gumeni C., cauzînd astfel daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale ultimului, prin faptul că în rezultatul documentării a prezenței substanțelor narcotice, în prezența procurorului și a reprezentantului legal, la 02 februarie 2011 în privința ultimului a fost pornită cauza penală nr. 2011030195, în baza art. 217 alin. (2) CP, dar și daune nepatrimoniale considerabile aduse intereselor publice, or, statul a abilitat colaboratorul de poliție cu atribuții ce apără drepturile și interesele cetățenilor, dar nu cu încălcarea frauduloasă a acestor drepturi. Instanța a reținut că inculpatul Bazatin V. vina nu a recunoscut vina și a declarat că la 26.01.2011 a primit informații că Gumeni C. avea la el substanțe narcotice și se va afla în parcul ,,Valea Morilor” cu alte persoane. Împreună cu Bejan și Chirtoacă s-au deplasat pe str. Ghioceilor, mun. Chișinău unde la intrare în Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” l-au observat pe Gumeni însoțit de alte persoane. S-au apropiat și legitimat, cerîndu-le actele de identitate pentru identificare. Gumeni a început să se agite, avea ochii tulburi, astfel ei s-au dat seama că acesta este în stare de ebrietate narcotică. Deoarece nu aveau acte de identitate, au fost rugați să-i urmeze la comisariat. În timpul percheziției lui Gumeni C., la acesta a fost depistat un pachețel de hîrtie cu o substanță vegetală de culoare verde. Totodată, vinovăția inculpatului este demonstrată integral prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Gumeni C. a declarat că Chirtoacă V. s-a dus vre-o 30 metri de lîngă ei, întorcîndu-se înapoi cu un pachețel de culoare albă, menționînd că pachețelul dat îi aparține lui Gumeni C. Ulterior, el, Burdelinîi A. și Dumitraș A. au fost transportați la IPs Buiucani, mun. Chișinău. În fața IPs Buiucani Chirtoacă i-a dat un pachețel de culoare albă ca să-l țină în mîină, el l-a luat de frică și l-a pus în buzunar, față de Dumitraș Artiom. În birou a fost lovit de către un colaborator de poliție deoarece nu a ridicat mîinile în sus. Percheziția a avut loc în alt birou, fiind efectuată de către Bazatin. În momentul percheziției erau prezenți trei colaboratorii de poliție și procurorul. Tot atunci el le-a spus că pachețelul de culoare albă nu este al său, că d-nul Chirtoacă i l-a dat. Bazatin care i-a propus să fumeze o țigară ,,Parlament”, iar după ce a fumat țigara a fost dus la Dispensarul Republican de Narcologie. În rezultatul preluării de la el a probei de urină, s-a constatat prezența marijuanei. El nu a fumat niciodată marihuana. În acea zi a fumat țigara care i-a dat-o Bazatin, și o altă țigară pe care i-a dat-o polițistul care l-a lovit spunîndu-i să ridice mîinile în sus. 2 Martorul Gumeni L. a specificat că fiul i-a comunicat că la momentul reținerii nu avea nimic prin buzunare, iar în automobilul în care a fost transportat cineva i-a pus un pliculeț cu substanțe narcotice. D-nul Bazatin i-a dat o țigară pe care a fumat-o. Gumeni C. nu este consumator de substanțe narcotice și niciodată nu a fost reținut în legătură cu drogurile. Martorul Burdelinîi A. a declarat că au fost stopați de către trei colaboratorii de poliție. În cadrul percheziției la Gumeni C. nu a fost găsit nimic. Chirtoacă s-a deplasat la o distanță de aproximativ 20-30 metri și a ridicat un pachețel de jos. Ei nici nu au trecut pe lîngă locul unde a fost găsit acel pachețel. La poliție au fost duși în birouri separate. În scurt timp, un colaborator de poliție i-a comunicat că Gumeni C. a spus că anume el i-a vîndut acel pachețel cu „marijuana”. Colaboratorii de poliție i-a spus să scrie că pachețelul îi aparține lui Gumeni C., iar dacă nu va scrie așa, va fi închis. El s-a speriat și a scris sub presiunea colaboratorilor de poliție că pachețelul este a lui Gumeni C. Martorul Dumitraș A. a declarat că în parc polițiștii i-au percheziționat prin buzunare. Asupra lui Gumeni C. nu a fost găsit nimic Chirtoacă a adus un pachețel în care era marijuana, menționînd că acesta le aparține lor. Apoi toți ei s-au urcat în automobil, unde colaboratorii de poliție le-a comunicat că o să-i închidă și că vor avea probleme dacă nu vor recunoaște al cui este pachețelul de culoare albă. În incinta comisariatului colaboratorii de poliție i-au comunicat că trebuie să recunoască că pachețelul este al său, ori a unuia din cei doi prieteni. Vina inculpatului este confirmată și prin procesul-verbal din 12.06.2012, prin care din arhiva CPs Buiucani a fost ridicată cauza penală nr. 2011030195, în privința minorului Gumeni C., procesul-verbal de examinare din 13.06.2012, a cauzei penale nr. 2011030195, ordonanța de clasare a cauzei penale nr. 2011030195 în privința lui Gumeni C. pe art. 217 alin. (2) CP, din motiv că în acțiunile ultimului lipsesc elementele infracțiunii, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care partea vătămată Gumeni C., martorii Burdelinîi A. și Dumitraș A. i-au recunoscut pe inculpați, ca fiind persoanele care la 26.01.2011 i-au dus la CPs Buiucani. Din probele administrate, inclusiv declarațiile părții vătămate Gumeni C., a martorilor Burdelinîi A., Dumitraș A., Tcacenco I., Toma O. și Ursu G. se conturează cert intenția inculpaților de a-l stopa de Gumeni C. în parcul Valea Morilor și de a-l transporta în IPs Buiucani, unde acesta a fost percheziționat. Însăși faptul că inculpații s-au deplasat în parcului Valea Morilor cu automobilul personal al lui Bejan A., nu au apelat la ajutorul inspectorilor de poliție 902, care erau în preajmă, denotă intenția lor de a-i plasa lui Gumeni C. substanțe narcotice, pentru a-i incrimina păstrarea lor, în scop personal, adică de a ridica nivelul indicilor de activitate. Martorii Burdelinîi și Dumitraș au confirmat abuzul inspectorilor de poliție, în sensul dării declarațiilor denaturate precum că Gumeni C. avea la sine un pachețel cu substanțe narcotice. Ulterior, cauză penală intentată lui Gumeni C. pe faptul deținerii și păstrării substanțelor narcotice a fost clasată la faza urmăririi penale, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. Această ordonanță este în vigoare pînă în prezent și, la fel, 3 confirmă acțiunile ilegale și abuzive ale inculpaților. Rapoartele în cauza penală intentată în privința lui Gumeni C., fiind semnate de inculpați, confirmă încă odată implicarea acestora în acțiunile compromise menționate. Instanța a respins declarațiile martorilor Ceban V., Țurcanu I., Cebotaru V. și Puțuntica G., deoarece aceștia sunt persoane interesate, fiind colegi de serviciu cu inculpații, ei nefiind martori la momentul reținerii lui Gumeni C., Burdelinîi A. și Dumitraș A. pe teritoriul Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo”, unde a început a se materializa infracțiunea dată, nu s-au aflat în automobilul cu care au fost transportați ultimii către IP Buiucani, cînd din afirmațiile celor reținuți erau convinși de către inculpați să-și asume păstrarea substanțelor narcotice. Astfel, declarațiile inculpatului se combat prin materialele cauzei și celelalte probe cercetate în cadrul ședinței de judecată. Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de serviciu, adică folosirea de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gradul pericolului social al faptei comise, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, de personalitatea inculpatului, concluzionînd că corectarea și reeducarea lui este posibilă prin aplicarea pedepsei cu închisoare.

Avocatul Valeriu Pleșca a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelantul a indicat că Gumeni C. a dat declarații contradictorii, care nu pot fi puse la baza sentinței și urmează a fi apreciate critic. Divergențele nu au fost înlăturate. Martorii acuzării Toma O. și Ursu G. combat declarațiile lui Gumeni C. Martorii Burdelinîi A. și Dumitraș A. dezmint afirmațiile lui Gumeni C. referitor la aplicarea față de acesta de către inculpat a forței fizice la fața locului, la intrarea în Centrul Expozițional ,,Moldexpo”. Martorul Gumeni L., a înaintat o nouă versiune, diferită de cele precedente despre cum a apărut plicul cu substanțe narcotice în buzunarul lui Gumeni C. Martorul Tccacenco I., medicul narcolog, fa confirmat că dacă Gumeni C. ar fi consumat aceste substanțe narcotice la ora 16:00 sau la 18:00, starea lui ar fi fost aceeași. Implicit, rezultă că Gumeni C. ar fi putut consuma marijuana pînă a fi stopat de către colaboratorii de poliție. Instanța a respins declarațiile martorilor apărării Ceban V., Țurcanu I., Cebotaru V. și Puțuntica G. din motivul că sunt colegi de serviciu cu inculpații și nu au fost martori oculari. În continuare, instanța a apreciat critic afirmațiile inculpaților, ca fiind date în scopul eschivării lor de la răspundere penală. Prin această constatare, instanța a încălcat în primul art. 6 par. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, 4 conform căruia orice acuzat are dreptul să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Într-adevăr, martorii indicați nu au fost la fața locului, la intrarea în Centrul Expozițional ,,Moldexpo” și nici în automobilul cu care a fost transportat Gumeni C. Însă, prin declarațiile acestor martori a fost combătută una din cele două versiuni ale ultimului. Instanța nu a luat în considerație procesul verbal din 26.01.2011, privind percheziția corporală a lui Gumeni C., încheierea din 27.01.2011, emisă de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, Ion Morozan, prin care nu a fost declarată drept legală percheziția corporală, raportul de constatare tehnico- științifică nr. 62 din 31.01.2011, procesul verbal nr. 16394 din 26.01.2011 de examinare medicală, că în probele biologice ale lui Gumeni C., au fost depistate consecințele consumului marijuanei. În schimb, instanța de judecată a pus la baza sentinței procesele verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, care au fost întocmite cu încălcarea prevederilor art. 116 Cod de procedură penală. Instanța urma să facă și o analiză a declarațiilor inculpaților, care nu sunt contradictorii și descriu cu lux de amănunte circumstanțele cauzei, care sunt confirmate de martorii acuzării, de martorii apărării și materialele dosarului penal, și care în ansamblu demonstrează lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre. Bazatin Vitalie a fost condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe un termen de 2 ani. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-a constatat încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate. Starea de fapt constatată și de drept apreciată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sunt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală și sunt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală. Nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței: declarațiile părții vătămate și a martorilor Gumeni L., Burdelinîi A., Dumitraș A., Toma O., Ursu G., Tcacenco I., Ceban V., Țurcanu I., Cebotaru V., Puțuntica G., Volontir D., procesul-verbal din 12.06.2012, prin care din arhiva CPs 5 Buiucani a fost ridicată cauza penală nr. 2011030195, în privința minorului Gumeni C., procesul-verbal de examinare din 13.06.2012, a cauzei penale nr. 2011030195, ordonanța de clasare a cauzei penale nr. 2011030195 în privința lui Gumeni C. pe art. 217 alin. (2) CP, din motiv că în acțiunile ultimului lipsesc elementele infracțiunii, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie. Instanța de fond, corect a respins declarațiile martorilor Ceban V., Țurcanu I., Cebotaru V. și Puțuntica G. și a inculpaților. Declarațiile acestora se combat prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată. Instanța de apel este solidară cu concluziile privind aprecierea probelor administrate în cauză, dat fiind că această activitate este efectuată în conformitate cu prevederile articolului 101 Cod de procedură penală, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal. Față de lucrul judecat de primă instanță, s-a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Hotărârea CEDO Garcia Ruis contra Spaniei). Este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de inculpați și semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal: folosirea de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Susținerile, că inculpații nu sînt vinovați de săvîrșirea infracțiunii imputate nu echivalează cu achitarea acestora, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvîrșirea infracțiunii respective de către aceștia. Criticile cu privire la aprecierea probelor efectuată de instanța de judecată exprimă opinia subiectivă a apelanților, care nu are suport temeinic. Totodată, potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, prima instanță trebuia să motiveze aplicarea pedepsei mai aspre - închisoarea și, respectiv, neaplicarea pedepsei alternative mai blînde - amenda. 6 Prima instanță n-a motivat de ce pedeapsa prevăzută de sancțiunea articolului 327 alin. (1) Cod penal - amenda nu va asigura atingerea scopului pedepsei în raport cu soluția privind aplicarea pedepsei cu închisoare. În atare situație, devine ilegală și neîntemeiată soluția cu privire la pedeapsa aplicată inculpaților. Soluționînd această chestiune, instanța de apel a ținut cont de prevederile articolelor 7, 61,75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul acesteia, persoana inculpatului și circumstanțele cauzei, luînd în considerare că inculpatul este caracterizat pozitiv, nu are de antecedente penale, a săvîrșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, are la întreținere și educație copii minori, că partea vătămată nu are pretenții la inculpați, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite în cauză. Astfel, instanța de apel a concluzionat că există temei legal pentru ca inculpatul să beneficieze de posibilitatea corectării și reeducării în condiții non- privative de libertate, fiind oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de lege - amenda, care va asigura atingerea scopului pedepsei prescris la articolul 61 alin. (2) Cod penal.

Avocatul Valeriu Pleșca a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate și dispunerea achitării inculpatului. Recurentul a invocat că Gumeni C. a dat declarații contradictorii și incoerente și nu puteau fi puse la baza sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel. Martorii Toma O. și Ursu G., care sunt martori ai acuzării, combat declarațiile lui Gumeni C. despre presupusa aplicare față de el a forței fizice la fața locului, atunci cînd se aflau la intrarea în Centrul Expozițional „Moldexpo”. De asemenea, combat declarațiile că unul din polițiști s-a întors înapoi, de unde a venit partea vătămată și prietenii săi, găsind un pachețel cu „marijuana”. Martorii Burdelinîi A. și Dumitraș A. dezmint afirmațiile lui Gumeni C. referitor la aplicarea față de acesta a forței fizice la fața locului, la intrarea în Centrul Expozițional ,,Moldexpo”, de asemenea aplicarea față de Gumeni a forței fizice pînă la intrarea în IPs Buiucani. Ei au afirmat că nici față de dînșii inculpații nu au aplicat violența fizică ori psihică. Martorul Gumeni L. care este și mama lui Gumeni C., înaintat o nouă versiune diferită de toate precedentele despre cum a apărut plicul cu substanțe narcotice în buzunarul lui Gumeni C. Martorul Tccacenco I., medicul narcolog, a confirmat că dacă Gumeni C. ar fi consumat substanțe narcotice la ora 16:00 sau 18:00, starea sa ar fi fost aceiași. Rezultă că, Gumeni C. ar fi putut consuma marijuana pînă a fi stopat de către colaboratorii de poliție la intrarea în Centrul Expozițional ,,Moldexpo”. A fost combătută una din cele două versiuni ale lui Gumeni C. prin declarațiile martorilor apărării Ceban V., Țurcanu I., Cebotaru V., Puțuntica G., Volontir D., procesul verbal din 26.01.2011, privind percheziția corporală a lui Gumeni C., încheierea din 27.01.2011, emisă de către judecătorul de instrucție care nu a fost anulată și confirmă rezultatele percheziției corporale, raportul de 7 constatare tehnico-științifică nr. 62 din 31.01.2011, procesul verbal nr. 16394 din 26.01.2011 de examinare medicală și constatare a stării de ebrietate și naturii ei. Prin aceste probe, se demonstrează că acțiunile inculpatului au fost perfect legale. Ca inspector al Politiei Criminale a CPs Buiucani, inculpatul și-a exercitat atribuțiile și a fost obligat să o facă conform Legii cu privire la poliție nr. 416-XII din 18.12.90 și a fișei postului nr. 12. Inculpatul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu corect, fără abuzuri, cu respectarea intereselor publice și a drepturilor și intereselor persoanelor fizice. Astfel, nu s-a atentat la obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal. De asemenea, în acest caz nu există nici latura obiectivă, nici cea subiectivă a infracțiunii enunțate. Instanțele nu au făcut o analiză a probelor și argumentelor prezentate, ci doar le-a enumerat pe cele ale acuzării. Sentința și decizia atacate nu sunt motivate. Prin urmare este încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 paragraful 1 CEDO. Instanța de judecată a motivat respingerea declarațiilor martorilor apărării Ceban V., Țurcanu I., Cebotaru V., Puțuntica G. și Volonti D. din două motive: 1) le consideră persoane interesate pentru un motiv banal - că sunt colegi de serviciu cu inculpații, 2) ultimii nu au fost martori la momentul reținerii lui Gumeni C., unde ar fi început a se materializa infracțiunea dată, nu s-au aflat în automobilul cu care au fost transportați ultimii la IPs Buiucani. Deși inculpatul a fost învinuit că ar fi comis infracțiunea inclusiv în incinta IPs Botanica, unde se aflau acești martori. Fără o analiză, instanța a apreciat critic afirmațiile inculpatului potrivit căror nu-și recunoaște vinovăția, apreciindu-le ca fiind date în scopul eschivării de la răspundere penală. Instanța de apel, în decizia sa, nici nu a amintit de declarațiile martorilor apărării și ale inculpatului. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialelor dosarului și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul ordinar (pct. 5 din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori de drept concrete și clar definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod 8 concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv părții vătămate Gumeni C., martorilor Gumeni L., Burdelinîi A., Dumitraș A., Tcacenco I., procesul-verbal de examinare din 13.06.2012 a cauzei penale nr. 2011030195 instrumentată în privința minorului Gumeni C., ordonanța de clasare a cauzei penale nr. 2011030195 în privința lui Gumeni C. pe art. 217 alin. (2) CP, din motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanțele indicînd clar și argumentat motivele pentru care au respins probele apărării (f.d. 142-161, 237-245 vol. II, pct. 2, 4 din decizie). Mai mult, recursul declarat, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au estimat circumstanțele cauzei (pct. 5 din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor judecătorești privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice temei legal. Pe lîngă aceasta, în recurs lipsește critica hotărîrilor contestate în aspectul acțiunilor infracționale concrete imputate inculpaților prin actul de învinuire. Or, recurentul invocă în special că nu a fost dovedită aplicarea constrîngerii fizice față de partea vătămată de către inculpați. Însă, asemenea fapte nici nu le-au fost incriminate ultimilor prin rechizitoriu. Deci afirmațiile nominalizate sunt absolut neîntemeiate (pct. 5 din decizie). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. 9 Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Valeriu Pleșca, în numele inculpatului Bazatin Vitalie Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 mai 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 10