1ra-522/2015 — art. 264-1 al. 4, 85 CP

Dosarul nr. 1ra-522/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2015, în

cauza penală declarată de inculpatul

Zaim Denis Vitali, născut la 30 mai 1989, originar și

domiciliat în or. Drochia, str. Independenței 47A, ap. 29.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă

în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Zaim Denis a fost

condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 4 luni închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Drochia din 28 mai 2013,

fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 3 ani 1 lună închisoare, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis.

aproximativ la ora 00:10, nefiind documentat cu permisul de conducere, conducând

automobilul de model BMW 316 i cu numărul de înregistrare HN AY 217 și

deplasându-se pe str. Decebal, mun. Bălți, în regiunea imobilului nr.158, având o

traiectorie neuniformă de deplasare, a fost stopat de către inspectorii de patrulare

rutieră a Companiei de patrulare nr. l Bălți a RP „Nord” al INP al MAI, fiind

suspectat în conducerea mijlocului de transport auto în stare de ebrietate. În legătură

cu faptul că Zaim Denis Vitali avea semne vizibile de ebrietate alcoolică exprimate

prin comportamentul neadecvat, dereglarea vorbei, miros de alcool din cavitatea

bucală, fiind escortat la Dispensarul narcologic al Spitalului clinic municipal Bălți,

Zaim Denis Vitali a fost supus testării alcoolscopice, conform căreia concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat la Zaim Denis Vitali era în mărime de 0,91 mg/l.

Conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.2548 din 19 iulie 2014, a

fost efectuat examenul medical a lui Zaim Denis Vitali, în cadrul căruia ultimul,

fiind prevenit privind modalitatea și ordinea petrecerii examenului medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, inclusiv și despre faptul necesității

recoltării probelor biologice de sânge în cadrul acestui examen medical, totodată,

fiind prevenit despre răspunderea penală în cazul refuzului de la recoltarea probelor

1

biologice în cadrul examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a

naturii ei, fiind conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările lor,

categoric a refuzat de la recoltarea probelor biologice de sânge în cadrul acestui

examen medical.

inculpatului Zaim Denis, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea

stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi sentințe și aplicarea unei pedepse non

privative de libertate, iar în partea pedepsei ne ispășite prin sentința Judecătoriei

Drochia din 28 mai 2013 să-i fie aplicat inculpatului prevederile art. 90 alin. (11)

Cod penal.

În motivarea apelului apărătorul inculpatului a invocat, că instanța de judecată

nu a luat în considerație circumstanțele atenuante, precum că la faza de urmărire

penală inculpatul a dat dovadă de colaborare, de neîmpotrivire și a recunoscut fapta,

și-a cerut scuze în fața instanței de judecată dând dovadă că se căiește sincer. Astfel,

apărarea în temeiul circumstanțelor atenuante enumerate, solicitată aplicarea art. 90

alin. (11) Cod penal

a fost respins ca nefondat cererea de apel declarată de către avocatul Cojocar

Rodica în numele inculpatului Zaim Denis cu menținerea sentinței Judecătoriei

Bălți din 27 noiembrie 2014.

În motivarea soluției Colegiul constată că, instanța de fond, corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept just a tras concluzia că inculpatul Zaim Denis a

săvârșit infracțiunea imputată și anume: „refuzul conducătorului mijlocului de

transport de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, săvârșite de către o persoană

care nu deține permis de conducere”. Examinând cauza la cererea inculpatului în

ordinea prevăzută la art.3641 Cod de procedură penală instanța a luat în

considerație prevederile alin. (8) din acesta, care prevede că inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să

se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă or,

cu aplicarea acestor prevederi limita maximală pentru instanță, în cazul aplicării

pedepsei cu închisoarea, constituie 6 luni.

Mai mult ca atât, față de circumstanțele și argumentele apelantului ce preced,

Colegiul penal a conchis că, instanța de fond constatând ca fiind dovedită fapta

penală comisă de către inculpat, ținând cont de prevederile legale a art. 61, 75, 85

Cod penal i-a stabilit inculpatului o pedeapsă în limitele sancțiunii legii art. art.

2641 alin. (4) Cod penal or, Zaim Denis, a mai comis anterior, o infracțiune în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu acordarea unui termen de probă de 2 (doi) ani.

Zaim Denis, care, fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate, cum este

2

munca neremunerată în folosul comunității, iar pedeapsa neispășită prin sentința

Judecătoriei Drachia din 28 mai 2013 să-i fie aplicate prevederile art. 90 alin. (11)

Cod penal.

În motivarea recursului inculpatul a indicat că:

- instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că corectarea s-a este posibilă

numai cu stabilirea pedepsei sub formă de pedeapsă reală.

5.1. Procurorul, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

invocând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece temeiurile invocate

nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

În recursul declarat de către inculpatul Zaim Denis se invocă ca temei

pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Colegiul penal reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și

critică decizia instanței de apel numai cu referire la aplicarea pedepsei cu închisoare

reală în penitenciar de tip semiînchis.

Analizând temeiurile pentru recurs invocate, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiului consideră, că în prezenta speță ele nu și-au găsit

confirmarea, deoarece instanța de apel a respectat prevederile art. 414-417 Cod de

procedură penală la judecarea apelului.

Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod.

Deci, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei instanța de

judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură

aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate.

Neglijarea unora din aceste criterii, la stabilirea pedepsei, constituie temei pentru

casarea hotărârii de către instanța ierarhic superioară în procedura prevăzută de

legea procesual penală pentru căile de atac.

Conform dispoziției art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se

aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât

și din partea altor persoane.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Reieșind din materialele cauzei, prin sentința Judecătoriei Bălți din 27

noiembrie 2014, inculpatul Zaim Denis a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4)

3

Cod penal la 4 luni închisoare. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a

fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Drochia din 28 mai 2013, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 3 ani 1

luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În aceste circumstanțe, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat

o decizie legală, întemeiată și motivată, stabilind o pedeapsă aptă să conducă la

realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpatului, la formarea

unei atitudini pozitive a acesteia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire

socială și principiile morale. Argumentul invocat de recurent privind neaplicarea

prevederilor prevăzute de art. 90 alin. (11), Colegiul îl apreciază neîntemeiat.

Astfel, Colegiul analizând cazul de casare invocat de recurent și prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și anume cu referire la aplicarea

pedepsei individualizate contrar prevederilor legale, consideră că nu este incident în

cauză, deoarece pedeapsa s-a aplicat în limitele legii, argument expus detaliat în

prezenta decizie.

În asemenea condiții Colegiul, consideră că, temeiurile la care se referă autorul

recursului, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erorilor de drept, fapt

ce determină incontestabil concluzia inadmisibilității recursului ordinar declarat de

inculpatul Zaim Denis, deoarece acesta este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Zaim Denis Vitali,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2015, în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 mai 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

4