1re-55/2015 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-55/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie

2015, în cauza penală, declarat de petiționarul Chirița Andrei,

Termenul examinării cauzei:

Instanța de recurs în anulare de la 18.03.2015 pînă la 29.04.2015.

C O N S T A T Ă :

Criuleni la 25 noiembrie 2013 pe elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. c),d) Cod penal.

art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, procurorul în Procuratura raionului Criuleni,

Andrei Salcuțan la 25 august 2014 a emis ordonanță de clasare a procesului penal.

Cod de procedură penală, prin care a solicitat declararea nulă a ordonanței de clasare

a procesului penal adoptate de procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Andrei

Salcuțan la 25 august 2014 și ordonanței procurorului-interimar al raionului Criuleni,

Alexandru Machidon din 08 septembrie 2014.

ordinea art. 313 Cod de procedură penală.

ca neîntemeiată plîngerea petiționarului Chirița Andrei privind declararea nulă a

ordonanței de clasare a procesului penal adoptate la 25 august 2014 și ordonanței

procurorului-interimar al raionului Criuleni din 08 septembrie 2014 respingere a

plîngerii petiționarului Chirița Andrei care a solicitat declararea nulă ordonanței de

clasare a procesului penal din 25 august 2014.

încheierii cu dispunerea reluării procesului penal și obligarea procurorului de a

înlătura încălcările admise.

1

2015, a fost respins ca nefondat recursul petiționarului Chirița Andrei, cu menținerea

încheierii contestate.

Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond a

analizat materialele cauzei, le-a dat o apreciere cuvenită și corect a ajuns la concluzia

că plângerea petiționarului este nefondată și urmează a fi respinsă.

Colegiul penal a constatat că, în plîngere, cît și în recursul formulat, petiționarul

nu a indicat prin ce acțiuni s-au inacțiuni a avut loc încălcarea drepturilor și

libertăților petiționarului, nefiind evidențiat în concret vre-un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea atacată și care ar servi ca temei

pentru redeschiderea procesului în cauza dată.

Din conținutul plîngerii nu rezultă că ordonanțele atacate să conțină o careva

eroare de drept ce s-ar încadra în noțiunea viciului fundamental și care să afecteze

hotărîrea atacată, dar s-a invocat aprecierea incorectă a probelor administrate în

cadrul urmăririi penale.

Colegiul penal a menționat că petiționarul Chirița Andrei a înaintat în instanța de

judecată, cît și în cea de recurs aceleași argumente, ca și cele expuse organului de

urmărire penală în sesizare și asupra argumentelor petiționarului procurorul s-a expus

în actele procesuale adoptate, nefiind stabilite careva încălcări de procedură sau de

altă natură care afectează în careva mod drepturile și libertățile petiționarului prin

adoptarea ordonanțelor contestate.

În acest sens, Colegiul penal a considerat întemeiată concluzia instanței de fond

că organul de urmărire penală și procurorul a întreprins o investigație amplă a

cazului, au elucidat toate circumstanțele cauzei, au efectuat un control cu cercetarea

tuturor versiunilor posibile care determină activitatea probatorie, au fost interogate

toate persoanele care posedă informație pe cazul dat, au fost cercetate și alte probe,

fiind stabilită situația de drept și de fapt în raport cu probele acumulate, iar după

îndeplinirea în volum deplin a acțiunilor de urmărire penală procurorul a emis

ordonanță de clasare a procesului penal.

Fiind dispusă clasarea procesului penal, instanța de fond, cît și cea de recurs nu a

stabilit fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente ce ar fi afectat hotărîrea pronunțată de procuror, prin urmare, lipsește

temei juridic pentru reluarea urmăririi penale, potrivit prevederilor art. 22 și 287 Cod

de procedură penală.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și

temeinică a hotărâri pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a

circumstanțelor cazului, astfel, examinarea plângerii petiționarului Chirița Andrei

fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare

în Curtea de Apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului în anulare

invocînd dezacordul cu hotărîrea menționată.

2

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, poate fi declarat la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești

irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

În susținerea soluției sale, Colegiul penal consideră relevante prevederile art.

453 alin. (1), art. 455 alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a

pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței; data

deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii

apelului; data adoptării deciziei în recurs, și argumentele admiterii sau respingerii

recursului.

În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul

judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin urmare, prevederile legale menționate

prescriu în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile

judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile

irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Dispozițiile legale enunțate atestă că, celelalte categorii de hotărîri judecătorești

irevocabile, inclusiv cele adoptate de judecătorul de instrucție, în temeiul art. 313

Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul

recursului în anulare. Acțiunile sau actele ilegale ale organului de urmărire penală și a

organului care exercită activitate specială de investigații, în sensul art. 313 alin. (6)

Cod de procedură penală, au un grad dublu de verificare, fapt ce corespunde

cerințelor art. 13 CEDO, precum că orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv

unei instanțe naționale, chiar și atunci cînd încălcarea s-ar datora unor persoane care

au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Astfel, statul fiind obligat să asigure măcar o cale de atac în instanță, în cazul

pretinselor violări ale drepturilor omului, în cazurile prevăzute la art. 313 alin. (6)

Cod de procedură penală, a asigurat acest drept prin controlul efectuat în două grade

de jurisdicție.

Eliminarea căilor extraordinare de atac în această materie este justificată și de

caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 313 Cod de procedură

penală, legiuitorul urmărind astfel să asigure celeritatea acesteia și obținerea în mod

rapid a unei hotărîri irevocabile și definitive prin care să fie exercitat controlul

judiciar asupra acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale

organelor care exercită activitatea specială de investigații, pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal. În conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1), 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului

înaintat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

3

Avînd în vedere considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, recursul de

pe rol, este declarat împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, prin care nu a

fost soluționat fondul unei cauze penale și care nu are suport legal pentru a fi atacat

cu recurs în anulare, adică este vădit neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de petiționarul Chirița Andrei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2015,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 13 mai 2015.

Președinte: /semnătura/ Nicolae Gordilă

Judecători: /semnătura/ Ion Guzun

/semnătura/ Liliana Catan

4