1re-30/15 — art. 188 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 27 martie 2014, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Socolov Ruslan a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Socolov Ruslan în beneficiul părții vătămate Verejan Chiril a prejudiciului moral în mărime de 10.000 lei, iar asupra cuantumului despăgubirilor prejudiciului material urmînd a se expune instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat în fapt că, la 29 ianuarie 2014, aproximativ la ora 2300, Socolov Ruslan a pătruns în locuința cetățeanului Verejan Chiril, amplasată în s. Ghetlova, r-nul Orhei, unde, cu scopul sustragerii bunurilor, l-a atacat pe ultimul, aplicîndu-i violență periculoasă pentru viață și sănătate, exprimată prin multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe suprafața corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată mai mult de 21 zile, sub formă de fractură închisă de arcuri costale VII-VIII pe stînga, cu deplasare mică de fragmente, contuzie pulmonară pe stînga, edem al țesuturilor moi ale hemitoracelui stîng, echimoze pe față și pavilionul auricular stîng, excoriații pe față și ambele mîini, însă acesta nu a reușit să sustragă careva bunuri din motiv că Verejan Chiril nu dispunea de bunuri prețioase sau mijloace bănești.

Inculpatul Socolov Ruslan, a contestat cu recurs ordinar sentința primei instanțe, solicitînd casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să fie recalificate și să fie stabilită o pedeapsă mai blîndă. În motivare a invocat că, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită or, dînsul într-adevăr a pătruns fără permisiunea proprietarului în casa acestuia, unde în urma unor neînțelegeri, l-a lovit de cîteva ori pe acesta cu palma peste față, însă alte careva acțiuni violente față de ultimul nu a aplicat. 1 Nu cunoaște de ce Verejan Chiril are fracturate cîteva coaste. Consideră că pedeapsa aplicată este una prea aspră, iar în urma recalificării acțiunilor sale, urmează să fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. 3.1. Pe marginea recursului a prezentat referință procurorul în Procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, Suvac Nicolae, care a solicitat inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

Avînd în vedere că cererea prin care se contestă sentința Judecătoriei Orhei din 27 martie 2014, depusă de inculpatul Socolov Ruslan la data de 29 decembrie 2014 în secția documentare procesuală a cauzelor penale a fost incorect înregistrată ca recurs în anulare, atribuindu-i-se numărul 1re-30/2015, care ulterior a fost atribuit și cauzei penale privindu-l pe Socolov Ruslan, Colegiul penal va examina recursul vizat în procedura recursului ordinar, deoarece, în conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat. Art. 421 în coroborare cu art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că pot declara recurs: 1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă; 2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal; 3) partea vătămată, în ce privește latura penală; 4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă; 5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. Astfel, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac, iar, conform art. 430 pct. 4) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să cuprindă denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului. Astfel, Colegiul penal menționează că, inculpatul, în caz de dezacord cu sentința adoptată în cauza penală în privința sa, era în drept să o conteste cu apel la Curtea de Apel din raza teritorială de activitate a Judecătoriei Orhei. 2 Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Socolov Ruslan Mihail, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 27 martie 2014, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 3