1ra-155/2015 — art.190 alin.5 CP

1ra-155/2015 — art.190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 155/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

11 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Fortuna Dumitru în numele inculpatei Grigori Ana Vasile, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 20

decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

septembrie 2013, în cauza penală în privința lui

Grigori Ana Vasile, născută la

05.08.1978, originară din or.

Nefteiugansck, regiunea Tiumeni,

Federația Rusă, domiciliată în or. Ungheni,

str. B.P.Hajdeu 1/3, ap.49.

Datele referitoare la termenul de

examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

2012, Grigori Ana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.

190 alin.(5) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 3 (trei) ani.

Termenul pedepsei în privința lui Grigori A. se va calcula din

momentul reținerii, fiind anunțată în căutare.

1

A fost admisă acțiunea civilă, dispunîndu-se încasarea în mod solidar

din contul lui Grigori A. și Zmău R. în beneficiul părților vătămate Lupașco

N. și Lupașco L. a prejudiciului material în mărime de 43 400.00 (patruzeci

și trei patru sute) euro sau echivalentul în monedă națională la momentul

executării.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Zmău R., în privința căruia

hotărîrile judecătorești nu se contestă.

avînd scopul și intenția de a dobândi ilicit bunurile altei persoane, prin

înțelegere prealabilă cu Grigori A., care se aflau în relații de concubinaj mai

mult de un an de zile, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile și admițînd în mod

conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul vinderii imobilului - ap. 54 din str. Florilor 6/2, mun. Chișinău,

care aparținea în proprietatea ultimei, la 20.03.2008, împreună au depus

din numele lui Grigori A. un anunț în ziarul "Makler", precum că

apartamentul sus indicat se vinde.

În perioada lunilor martie - aprilie 2008, fiind telefonat pe numărul de

telefon indicat în anunțul ziarului menționat - 43-97-88, de către Lupașco

N., și în discuție s-au înțeles de a vedea apartamentul la fața locului.

La 02 aprilie 2008, Lupașco N., deplasându-se împreună cu soția sa,

Lupașco L., pe adresa indicată, au convenit cu Zmău R. și Grigori A., că

apartamentul nominalizat îl cumpără la prețul de 57.000 euro, însă suma

dată o vor achita în rate timp de trei luni. Peste puțin timp după această

înțelegere, Zmău R. a comunicat părților vătămate că imobilul în cauză este

pus în gaj la BC "Moldova Agroindbank", deoarece soția sa, Grigori A., a

primit un credit de 576.000 lei și respectiv este necesar de a perfecta la

banca dată un contract de cesionare pentru preluarea achitării creditului de

către părțile vătămate și apoi la achitarea ultimei rate din credit,

apartamentul va fi vîndut, adică va încheia contractul de vânzare-

cumpărare, legalizat notarial. Concomitent, Zmău R. și Grigori A. au

comunicat lui Lupașco N. și Lupașco L. că au datorii față de BC „Moldova

Agroindbank" în sumă de 33.000 euro și dacă doresc să procure

apartamentul dat, atunci urmează să le achite lor suma de 24.000 euro, iar

ulterior urmează de a se prezenta la bancă pentru a încheia contractul de

cesiune a creditului și mai apoi se vor prezenta la notar, unde vor încheia un

contract de vânzare - cumpărare a apartamentului, în baza căruia vor

deveni proprietari. Lupașco N., fiind de acord cu aceste circumstanțe, la

09.06.2008, a încheiat cu banca menționată, contract de cesionare, pe care

l-a semnat, însă Grigori A. nu s-a prezentat la bancă pentru semnarea

2

acestui document, dar prin intermediul telefonului i-a comunicat lui

Lupașco N. să semneze acest contract, iar ea ulterior se va prezenta și-l va

semna, ceea ce n-a fost efectuat.

Lupașco N. achita conform graficului stabilit creditul primit de Grigori

A., inclusiv din perioada lunii mai 2008 și pînă în mai 2009, a achitat

creditul către BC "Moldova Agroindbank" în sumă de 138. 530 lei, fapt

dovedit prin ordinele bancare de încasare a numerarului.

În baza contractului de credit din 23.01.2007 sub nr. S07067, BC

"Moldova Agroindbank" S.A, filiala "Mihai Eminescu", amplasată pe str.

Tighina 49, mun. Chișinău, i-a acordat lui Grigori A. un credit în sumă de

300.000 (trei sute mii) lei, cu termenul final de rambursare la 15.01.2017,

iar conform contractului de credit din 22.02.2008 sub nr. S08127, i-a

acordat un credit în sumă de 280.000 (două sute optzeci mii) lei, cu

termenul final de rambursare la 15.02.2028. Conform contractului de credit

din 22.11.2007 nr. S07818, BC "Moldova Agroindbank" S.A, filiala "Mihai

Eminescu". amplasată pe str. Tighina 49, mun. Chișinău, i-a acordat lui

Zmău R. un credit în sumă de 30 000 lei, cu termenul de rambursare la

20.11.2009, însă acesta nu și-a onorat obligațiile contractuale în termenul

stabilit, dar folosindu-se de încrederea părții vătămate Lupașco N., prin

înșelăciune și abuz de încredere împreună cu Grigori A. a mai dobândit

sume bănești de la Lupașco N., și anume, inducîndu-l în eroare că chipurile

achită creditul primit de Grigori A., conform contractului de cesiune, partea

vătămată Lupașco N. a achitat suma de 6.210 lei băncii în contul

rambursării creditului primit de către Zmău R., care, de fapt, nu avea careva

legături cu procurarea apartamentului sus indicat sau cu înțelegerile avute

asupra acestei tranzacții.

În același timp, Lupașco N., pentru achitarea costului apartamentului în

cauză și în condițiile sus relatate, fiind dus în eroare și înșelat de către Zmău

R. și Grigori A., în perioada 02.04.2008 - 25.08.2008 a transmis periodic în

multiple tranșe diferite sume de bani ultimilor, în sumă totală de 27.186

euro.

În luna mai 2009, Lupașco N. urma să finalizeze achitarea creditului

menționat către bancă și respectiv Grigori A. urma să se prezinte la

instituția bancară pentru a întocmi documentele corespunzătoare de

finisare a contractului dat, însă atît ultima, cît și Zmău R. au început să se

ascundă de părțile vătămate, nu răspundeau la apelurile telefonice și au

dispărut de la domiciliu într-o direcție necunoscută. Ulterior, Lupașco N. și

Lupașco L. au înțeles că au fost înșelați de aceștia, deoarece le-a devenit

cunoscut că ultimii nu sunt soț și soție, ci sunt în relații de concubinaj, și

Zmău R. nu avea dreptul să primească suma de 27.186 euro, pentru un bun

3

care nu-i aparține. Totodată, devenindu-le cunoscut faptul de la

reprezentanții băncii, că Grigori A. a achitat de sine stătător restul sumei de

credit fără să-i înștiințeze.

Concomitent, la 03.09.2009, Grigori A. prin înțelegere prealabilă cu

Zmău R., a încheiat cu Tulbure T. un contract de arvună, autorizat notarial la

data menționată de către notarul Cobăneanu A., înregistrat sub nr. 2916, cu

sediul în mun. Chișinău, str. Armenească 44/2, în care se stipulează că

Tulbure T. transmite lui Grigori A., iar ultima primește de la prima arvună în

sumă de 585.340 lei, echivalent cu suma de 37.000 euro, conform cursului

valutar stabilit de BNM, în contul sumei contractului de vînzare - cumpărare

a apartamentului nr. 54, situat în mun. Chișinău, str. Florilor 6/2, care

aparține ultimei cu titlu de proprietate privată, în baza contractului de

vînzare - cumpărare a imobilului, din 12.10.2005 sub nr. 3741. În acest

contract de arvună indicându-se și faptul că contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil va fi întocmit pînă la 18.09.2009 și prețul

vînzării va constitui suma de 37.000 euro.

La 09.09.2009 tranzacția de vînzare - cumpărare a imobilului între

Grigori A. și Tulbure T. a fost realizată, contractul fiind înregistrat la OCT

Chișinău, astfel Tulbure T. a devenit noul proprietar al acestui imobil.

În așa fel, Zmău R. și Grigori A. au cauzat părților vătămate o daună

materială în proporții deosebit de mari în sumă totală de 571.682,537 lei.

numele inculpatei, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Grigore A. să fie achitată de sub învinuirea imputată de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că

în faptele ei nu întrunesc elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că atât în cadrul urmăririi penale cît și

în cadrul ședințelor de judecată nu s-a dovedit faptul săvîrșirii de către

Grigori A. a escrocheriei în proporții deosebit de mari, deoarece martorii

audiați în ședința de judecată și probele acumulate nu au confirmat

vinovăția acesteia. În opinia apelantului declarațiile martorilor urmau a fi

apreciate critic, deoarece nu au fost la curent cu toate circumstanțele

privitor la vînzarea - cumpărarea apartamentului în litigiu.

Apelantul a susținut că raporturile dintre Lupașco N. cu Grigori A.

sunt de natură civilă și respectiv soluționarea acestui caz este de

competența instanței de judecată civilă, deoarece la toate etapele

tranzacției de procurare a apartamentului din litigiu au fost perfectate

recipise, contract de cesiune și toate actele necesare pentru ca vânzarea să

producă efecte juridice, iar actele necesare de a fi întărite respectiv au fost

4

supuse procedurii notariale. Nu în ultimul rînd semnificația faptului că de

către Grigori A. au fost întorși banii primiți de la Lupașco N.

Aceste fapte au o importanță majoră pentru stabilirea adevărului pe

cauza dată, care vorbesc cu certitudine despre lipsa vinovăției și lipsa

elementelor componenței de infracțiune în acțiunile inculpatei, deoarece

nu a avut intenții de a încălca legea, acționînd legal pe toată perioada

cunoașterii părților vătămate, având scopul real de a vinde imobilul din

litigiu.

septembrie 2013 a fost respins apelul declarat, cu menținerea hotărîrii

atacate.

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatei Grigori A.

de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal -

escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune, abuz de încredere săvîrșite în proporții deosebit de mari.

Deși inculpata vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că în

acțiunile acesteia sunt întrunite elementele infracțiunii imputate și vina ei a

fost dovedită integral prin declarațiile părților vătămate Lupașco N. (audiat

și în cadrul ședinței instanței de apel) și Lupașco L., martorilor Chirtoacă O.,

Chirtoacă A., Tulbure T., Zgardan V., Tataru D., Ceorescu D., precum și de

probele administrate de către organul de urmărire penale și cercetate în

cadrul cercetării judecătorești, cum ar fi:

 plîngerea înaintată de Lupașco N. la data de 14.09.2009 cu privire la

tragerea la răspundere a lui Zmău R., care i-a sustras bani în sumă de

42 000 euro (f. d. 7 Vol. I);

 recipise întocmite între Zmău R. și partea vătămată Lupașco N.

privind transmiterea sumelor de bani în tranșe în contul procurării

apartamentului, care au fost ridicate în cadrul percheziției (f. d. 11-

17; 141-154 Vol. I);

 ordinele de încasare a numerarului eliberate de către BC "Moldova

Agroindbank", privind încasarea de la partea vătămată Lupașco N. în

contul achitării creditului primit de Zmău R. și Grigori A. (f. d. 18-23

Vol. I);

 copia contractului de vînzare - cumpărare a imobilului ap. 54 din str.

Florilor 6/2, mun. Chișinău din 12.10.2005, prin care se confirmă că

Grigori A. este proprietara acestuia (f. d. 133 Vol. I);

5

 copia contractului de vînzare - cumpărare a imobilului ap. 54 din str.

Florilor 6/2, mun. Chișinău din 09.09.2009, încheiat între Grigori A. și

Tulbure T. și copia contractului de arvună (f. d. 116-118; 132; 134-

136 Vol. I);

 copia extrasului din Registrul bunurilor imobile și copia certificatului

privind valoarea bunului imobil, estimat de OCT Chișinău la suma de

398.234 lei (f. d. 137-138 Vol. I);

 copia recipisei, prin care se confirmă de către Grigori A. că a vîndut

ap. 54 din str. Florilor 6/2, mun. Chișinău lui Tulbure T. și respectiv

primind suma de 51.750 euro (f.d. 119 Vol. I);

 copia contractului privind vînzarea ap. 54 din str. Florilor 6/2, mun.

Chișinău, din 31.08.2009, încheiat între Grigori A. și SRL „ Artimobil

Grup", în persoana directorului Zgardan V. ca intermediar și procura

eliberată ultimei privind vînzarea imobilului (f. d. 129-130 Vol. I);

 informația din Registrul bunurilor imobile OCT Chișinău, prin care se

confirmă vînzarea și înregistrarea ap. 54 din str. Florilor 6/2, mun.

Chișinău după Tulbure T. (f.d. 154-157 Vol. I);

 procesul - verbal de ridicare de la OCT Chișinău a dosarului cadastral

a bunului imobil cu nr. 010041315801054, apartamentul nr. 54 de pe

str. Florilor 6/2, mun. Chișinău și procesul - verbal de examinare a

dosarului cadastral a bunului menționat (f. d. 165-213 Vol. I);

 procesul - verbal de ridicare de la BC „Moldova Agroindbank" S.A.

filiala Mihai Eminescu a dosarelor de credit nr. S07067 din

23.01.2007 și nr. S08127 din 22.02.2008 și ordinele de încasare a

numerarului (f. d. 4-77 Vol. II);

 procesul - verbal de examinare a dosarului de credit nr. S07067 din

23.01.2007, prin care s-a constatat că la filiala Mihai Eminescu mun.

Chișinău BC "Moldova Agroindbank" SA este acordat credit pe numele

lui Grigori A. (f. d. 78 -79 Vol. II):

 procesul - verbal de examinare a dosarului de credit nr. S08127 din

22.02.2008 și ordinele de încasare a numerarului (f. d. 80-81 Vol. II);

 procesul - verbal de percheziție la domiciliul lui Grigori A. în

apartamentul nr. 49 de pe str. B. P. Hajdeu 13, or. Ungheni; procesul -

verbal de examinare a documentelor ridicate în cadrul percheziției și

ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza

penală, prin care au fost recunoscute drept corpuri delicte și anexate

la cauza penală documentele depistate în cadrul percheziției (f. d. 89-

138 Vol. II);

6

 cererea scrisă de Grigori A., ridicată în cadrul percheziției, prin care se

confirmă faptul, că ultima într-adevăr a avut înțelegere cu partea

vătămată Lupașco N. de a-i vinde apartamentul sus-numit, însă

pentru a deveni proprietar el urma să achite creditul bancar (f. d.

139-140 Vol. II);

 răspunsul și informația de la ziarul "Makler", prin care se confirmă că

la 20.03.2008 Grigore A. a depus anunț privind vînzarea

apartamentului nr. 54 de pe str. Florilor 6/2, mun. Chișinău la prețul

de 58. 000 euro (f. d. 1-2 Vol. III).

Instanța de apel a considerat nefondate argumentele apărătorului

privind aprecierea critică a declarațiilor martorilor, deoarece aceste

declarații coroborează între ele, precum și cu faptele și împrejurările cauzei,

astfel, fiind probate elementele principale pentru existența infracțiunii de

escrocherie, și anume, acțiunea de dobîndire însoțită de înșelăciune și abuz

de încredere, prejudiciul cauzat părții vătămate prin însușire, legătura

cauzală între însușire și prejudiciu.

Verificînd legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că,

instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

stabilindu-i inculpatei o pedeapsă echitabilă pentru săvîrșirea infracțiunii

imputate.

Fortuna D. în numele inculpatei, care solicită casarea acesteia, precum și a

sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpata Grigori A. să fie achitată de sub învinuirea

imputată.

În motivarea cerințelor sale recurentul menționează că instanța de

fond și cea de apel au apreciat probele administrate superficial, nu au atras

atenția în ansamblu la toate probele și nu au apreciat just acțiunile

inculpatei, care dovedesc cu certitudine nevinovăția acesteia de săvîrșirea

infracțiunii de escrocherie, deoarece în acțiunile ei lipsesc semnele

componenței de infracțiune, și anume, latura subiectivă, obiectul și latura

obiectivă.

Recurentul atrage atenția asupra faptului că partea vătămată în

cererea sa adresată organelor de poliție a solicitat să fie întreprinse măsuri

doar cu Zmău R., care prin înșelăciune a însușit o sumă de bani.

Menționează că toate înscrisurile anexate la materialele cauzei

confirmă faptul că tranzacțiile au avut loc doar între Zmău R. și partea

vătămată Lupașco N., iar Grigori A. nu a cunoscut despre acțiunile lui Zmău

R. și respectiv nu a semnat nici o recipisă, însă beneficiind în realitate doar

de suma circa 8000 lei și 500 euro, pe care le-a returnat părții vătămate.

7

Consideră că, Grigori A. la fel ca și partea vătămată a fost înșelată de

către Zmău R., care unilateral, fără înțelege prealabilă cu alte persoane, a

înfăptuit o acțiune de înșelăciune cu implicarea unui apartament ce nu-i

aparține.

Totodată, menționează că în instanța de fond și instanța de apel

inculpata nu a participat la judecarea cauzei, nu a cunoscut despre

condamnarea sa, iar la momentul reținerii acesteia, la data de 21.11.2014

nu i s-a adus la cunoștință și nici nu i-au fost înmînate sentința primei

instanțe și nici decizia Curții de Apel Chișinău, potrivit legislației procesual

penale. Astfel, nu a avut posibilitatea de a contesta aceste hotărîri în

termenii stabiliți.

procedură penală, procurorul și avocatul Topală Ig. în numele părților

vătămate Lupașco N. și Lupașco L. au depus referințe privind opinia lor

asupra recursului declarat.

7.1. Procurorul în referință solicită respingerea recursului declarat ca

inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate, deoarece argumentele invocate

de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate.

7.2. Avocatul Topală Ig. în numele părților vătămate în referință

solicită respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil și depus tardiv,

cu menținerea hotărîrii atacate, deoarece cumulul de probe administrate și

cercetate în ședințele de judecată confirmă cu certitudine vinovăția

inculpatei de săvîrșirea infracțiunii imputate.

Totodată, menționează că recursul este depus cu încălcarea termenului

legal de contestare prevăzut în art. 422 Cod de procedură penală, iar

argumentele recurentului precum că inculpata nu a avut posibilitatea de a

le contesta le consideră neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei

vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

8

8.1. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că

recurentul invocă drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de

procedură penală, potrivit căruia „judecata a avut loc fără participarea

procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și

traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii”.

În acest sens instanța de recurs menționează că, potrivit prevederilor

art. 321 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în

instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor

prevăzute de lege.

Astfel, alin.(2) și alin.(3) ale articolului menționat stipulează că,

judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță

pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui;

3) examinării unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni ușoare

cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului

și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

Din materialele cauzei Colegiul penal reține că, cauza penală de

învinuirea lui Grigori A. a fost examinată în prima instanță cu participarea

inculpatei, precum și apărătorului acesteia, Grajdan Iu., care nu s-au

prezentat la data pronunțării sentinței motivate la data de 20.12.2012, cu

toate că au participat la ședința de judecată din 27.11.2012, în cadrul căreia

judecătorul a anunțat participanții la proces că deliberarea și pronunțarea

sentinței motivate va avea loc la data de 20.12.2012 ora 13.15, fapt

confirmat prin procesul –verbal al ședinței de judecată (f. d. 133-167, Vol.

III). Mai mult decît atît, ulterior, hotărîrea a fost contestată cu apel de către

apărătorul Grajdan Iu. în numele inculpatei.

La judecarea cauzei în ordine de apel, inculpata fiind legal citată la

adresa domiciliului indicat în materialele dosarului, și anume: or. Ungheni,

str. B.P. Hajdeu, 13, ap.49, nu s-a prezentat din motive necunoscute de

instanță și la data de 11 martie 2013 a fost emisă încheierea de aducere

silită a acesteia (f. d. 200, Vol. III).

Potrivit raportului din 26 martie 2013, întocmit de colaboratul de

poliție al Inspectoratului de Poliție Ungheni cu anexarea explicației

vecinului, s-a stabilit că Grigori A. nu locuiește pe adresa indicată și locul

aflării nu a fost posibil de stabilit (f. d. 207,209, Vol. III).

Ulterior, inculpata a fost citată pe o altă adresă din or. Ungheni, str.

Bănulescu Bodoni, nr.27, însă potrivit adeverinței de la oficiul poștal „la

adresa indicată nu locuiește destinatarul” (f. d. 219 A, Vol. III).

9

Colegiul penal menționează că, potrivit art. 238 alin. (31) Cod de

procedură penală, bănuitul, învinuitul sau inculpatul are obligația de a

informa, în termen de cel mult 3 zile, organul de urmărire penală,

procurorul, instanța de judecată despre schimbarea domiciliului. În cadrul

audierii, bănuitul, învinuitul sau inculpatul este informat cu privire la

această obligație și cu privire la consecințele nerespectării ei.

În speța dată, inculpata Grigori A. a ignorat cerințele legii, cunoscînd cu

certitudine despre ele, deoarece au fost aduse la cunoștință în cadrul

urmăririi penale la aplicarea măsurii preventive sub formă de obligarea de

a nu părăsi țara.

La 29 aprilie 2013 instanța de apel a emis încheierea, prin care a

dispus anunțarea în căutare a inculpatei Grigori A., ținînd cont de faptul că

ultima nu se prezintă în fața instanței de judecată, nu a fost posibil de

executat încheierile de aducere silită, deoarece nu se cunoaște locul aflării

acesteia (f. d. 221-223, Vol. III).

Potrivit alin.(5) al art. 321 Cod de procedură penală, instanța, în cazul

neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să

dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau

să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță,

iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare.

Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către

organele afacerilor interne.

La 11 iunie 2013, Curtea de Apel Chișinău a fost înștiințată de către

Inspectoratul de Poliție Ungheni, că la data de 10 iunie 2013 a fost pornit

dosar de căutare cu nr.2013360094 în privința inculpatei Grigori A. (f. d.

224 A, Vol. III).

În circumstanțele create, instanța de apel a judecat cauza în ordine de

apel în lipsa inculpatei cu participarea apărătorului Cazacu D., care a fost

împuternicit de către Oficiul Teritorial Chișinău al CNAJGS pentru a acorda

asistență juridică garantată de stat inculpatei Grigori A. în instanța de apel.

Potrivit procesului –verbal al ședinței de judecată din 24 septembrie

2013 la soluționarea chestiunii privind posibilitatea examinării cauzei în

lipsa inculpatei, apărătorul a considerat posibil, fiind examinată cauza și

pronunțat dispozitivul deciziei, și totodată, i s-a adus la cunoștință că

pronunțarea deciziei motivate va avea loc la data de 15.10.2013 ora 14.00

(f. d. 227-233, Vol. III), însă la data indicată nu s-a prezentat, fiindu-i

expediată la data de 16.10.2013 copia deciziei motivate la adresa Biroului

asociat de avocați s. Botanica (f. d. 253, Vol. III).

10

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal consideră că instanța de

apel a respectat prevederile art. 321 Cod de procedură penală, care

reglementează procedura de judecare a cauzei în lipsa inculpatului, or,

potrivit alin. (6) al art. 321 Cod de procedură penală, instanța decide

judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute în alin.(2) pct.

1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că

persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă în

judecată a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea

în fața instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la

urmărirea penală și de la judecată.

În virtutea alin. (5) art. 412 Cod de procedură penală, se poate afirma

cu certitudine că neprezentarea inculpatului, care nu se află în stare de

arest și este legal citat în instanța de apel nu împiedică examinarea cauzei.

Colegiul penal menționează că potrivit înștiințării din 25 noiembrie

2013 a Inspectoratului de Poliție Ungheni, întru executarea deciziei de

anunțare în căutare emise de Curtea de Apel Chișinău, inculpata Grigori A. a

fost reținută la data de 21 noiembrie 2014 (f.d.297, Vol. III).

Din cele menționate, instanța de recurs consideră că argumentele

apărătorului precum că inculpatei Grigori A. nu i s-au înmînat sentința

instanței de fond și decizia instanței de apel nu sunt fondate, deoarece din

materialele cauzei nu rezultă faptul că ultima fiind reținută a solicitat aceste

acte de la instanța de judecată să-i fie înmînate. Însă tot la data de

21.11.2014 inculpata a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul

Fortuna D., care a și declarat recurs împotriva hotărîrilor de condamnare.

Astfel, Colegiul penal conchide că în speța dată nu s-a comis eroarea de

drept prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală,

invocată de recurent.

8.2. Referitor la temeiurile invocate de recurent în sensul prevederilor

art. 427 alin. (1) pct. 8) și pct.12) Cod de procedură penală, care stipulează

că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au

fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, Colegiul penal consideră alogică invocarea concomitentă a

temeiurilor indicate, deoarece potrivit textului recursului, recurentul

solicită achitarea inculpatei pe motiv că în acțiunile acesteia nu sunt

întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal menționează că, temeiul prevăzut de pct. 8) alin.(1) art.

427 Cod de procedură penală, include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori

11

cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

Sub aspectul temeiului pct. 12) al normei menționate, Colegiul enunță

că, potrivit practicii judiciare stabilite la judecarea recursului ordinar în

cauza penală, s-a atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Pentru a pronunța o asemenea concluzie, este necesar să se țină cont de

fapta săvîrșită, așa și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel,

precum și să se stabilească, dacă această faptă a fost încadrată în norma penală

corectă, corespunzătoare faptei constatate, și numai în cazul cînd fapta a fost

încadrată în baza unei alte norme penale, este posibil de conchis că aceasta a

fost încadrată juridic greșit.

În această ordine de idei, Colegiul penal se va expune privitor la

temeiul prevăzut de pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

întrucît recurentul invocă nevinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii

imputate.

În conformitate cu materialele cauzei inculpata Grigori A. a fost pusă

sub învinuire, recunoscută vinovată și condamnată de instanțele

judecătorești inferioare în baza art. 190 alin. (5) Cod penal - escrocheria,

adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, abuz de

încredere săvîrșite în proporții deosebit de mari.

Recurentul consideră că în acțiunile lui Grigori S. lipsesc semnele

componenței de infracțiune, și anume latura subiectivă, obiectul și latura

obiectivă.

Colegiul penal menționează că obiectul material al escrocheriei este

format din bunurile care au o existență materială, sunt create prin munca

omului, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri imobile

și străine pentru făptuitor.

Latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobîndire ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin dobîndire ilicită a bunurilor se prezumă un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau

pentru altul) transmiterea voită în proprietate, posesiune, a bunului mobil

sau imobil, a altor valori străine sau dreptului asupra acestora.

Prin înșelăciune se înțeleg acțiunile (mai rar inacțiunea) făptuitorului

de a duce în eroare, de a amăgi proprietarul prin prezentarea ca adevărate a

unor fapte, evenimente sau prezentarea ca mincinoase a unor fapte,

12

evenimente, dar care corespund adevărului sau prin tăinuirea

(necomunicarea) unor împrejurări care făptuitorul era obligat să le

comunice.

Prin abuz de încredere făptuitorul folosește, în scop de a obține un bun

material (bani), relațiile de încredere, de bunăvoință, de sinceritate, de

siguranță a proprietarului ori a altei persoane cu drept de-a dispune de

bunuri. Încrederea poate fi rezultatul diferitor circumstanțe, împrejurări în

legătură cu serviciul făptuitorului, de rudenie ori de prietenie cu partea

vătămată. Încrederea mai poate rezulta și din relațiile contractuale a

proprietarului cu făptuitorul.

Escrocheria se consideră consumată dacă averea a fost dobândită de la

victimă și infractorul are o posibilitate reală de a o folosi sau dispune de ea

la dorința sa.

Latura subiectivă a escrocheriei se caracterizează prin intenție directă

și prin scop de profit.

Colegiul penal consideră corectă concluzia instanțelor ierarhic

inferioare privind prezența în acțiunile inculpatei Grigori A. a elementelor

infracțiunii de escrocherie, deoarece aceasta, în calitate de proprietar al

apartamentului nr. 54 din str. Florilor 6/2, mun. Chișinău, cunoscînd despre

faptul că acest bun este pus în gaj la banca "Moldova Agroindbank" SA, ca

rezultat al încheierii la data de 23.01.2007 și la 22.02.2008 a contractelor

de credit pe numele lui Grigori A., la data de 20.03.2008 a depus anunț la

ziarul "Makler"privind vînzarea acestui apartament.

Ulterior, cunoscîndu-se cu familia Lupașco, care și-au exprimat dorința

de a cumpăra acest imobil, au fost de acord să achite suma creditelor

acordate lui Grigori A. în contul costului apartamentului și la rambursarea

acestora să încheie contract de vînzare –cumpărare. Însă la rambursarea

creditelor, inculpata nu și-a onorat obligațiunile sale față de familia

Lupașco, deoarece la data de 09.09.2009 a încheiat contract de vînzare-

cumpărare a apartamentului indicat mai sus cu cet. Tulbure T.

Argumentul recurentului precum că Grigori A. nu a cunoscut despre

sumele de bani transmise de către Lupașco N. concubinului său, Zmău R.,

Colegiul penal le consideră nefondate, deoarece ea a beneficiat de aceste

sume de bani, returnînd părții vătămate o parte din sumă - 8000 lei și 500

euro, fapt confirmat de către recurent în recurs.

Înșelăciunea, în scop de dobîndire a banilor, s-a dovedit și prin faptul

că, inculpata cunoscînd cu certitudine că partea vătămată Lupașco N. achita

sume de bani în contul creditelor primite de către ea de la BC"Moldova

Agroindbank" SA, și ulterior, după rambursarea creditelor urma să fie

încheiat între ei contractul de vînzare – cumpărare a apartamentului, la

13

data de 09.09.2009 Grigori A. a încheiat contract de vînzare –cumpărarea a

imobilului, dar nu cu Lupașco N., ci cu o altă persoană, Tulbure T.

Astfel, inculpata a acționat cu intenție directă la săvîrșirea acestei

infracțiuni, deoarece aceasta nu i-a comunicat părții vătămate despre

rambursarea totală a creditelor sale și posibilitatea încheierii contractului

de vînzare – cumpărare a imobilului.

Din cele menționate, Colegiul penal conchide că în speța dată nu s-a

comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, invocată de recurent.

8.3. Referitor la solicitarea avocatului părților vătămate, Topală Ig.

expusă în referința sa, privind respingerea recursului ca fiind depus tardiv,

Colegiul penal menționează că, potrivit art. 422 Cod de procedură penală

termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În conformitate cu art. 338 alin.(4) Cod de procedură penală, copia de

pe hotărîrea motivată se înmînează participanților prezenți la ședința de

judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se

expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărîrea motivată.

Colegiul penal reiterează faptul că, inculpata Grigori A. a fost anunțată

în căutare, de instanța de fond odată cu adoptarea sentinței, și de instanța

de apel pe parcursul judecării cauzei, și este evident faptul că inculpatei nu i

s-a adus la cunoștință decizia instanței de apel, deoarece la momentul

pronunțării nu se cunoștea locul aflării inculpatei, aceasta fiind anunțată în

căutare.

Colegiul penal concluzionează că recursul este declarat în termen,

calculîndu-se din data reținerii inculpatei Grigori A. – 21.11.2014.

Astfel, în urma analizei deciziei atacate, Colegiul a ajuns la concluzia că

instanța de fond și cea de apel corect au stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, supunînd unei analize obiective cumulul de probe prin рrisma

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, și corect au conchis asupra

vinovăției inculpatei Grigori A. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin.(5) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

În consecință, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de

recurent nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori

de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare hotărîrea atacată

este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul

14

ordinar declarat de avocatul Fortuna D. în numele inculpatei Grigori A. se

declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Fortuna

Dumitru în numele inculpatei Grigori Ana Vasile împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, în cauza

penală în privința lui Grigori Ana Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 25 martie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Ghenadie Nicolaev

15