1reab-15/2015 — art. 54-10 al.2 CP RSS

Dosarul nr. 1reab-15/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședință de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în

anulare declarat de Procurorul General Adjunct, Igor Serbinov, împotriva sentinței

Tribunalului militar al trupelor NKVD ale regiunii Sverdlovsk, din 16 octombrie

1941, în cauza penală privind condamnatul

Davîdov Evdocsim Iacovlevici, născut

în anul 1902, originar din or. Edineț, fără antecedente

penale.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

Sverdlovsk din 16 octombrie 1941, Davîdov Evdocsim a fost condamnat în baza

art. 54-10 alin. 2 Cod penal al RSSU la 10 ani privațiune de libertate, cu decădere

în drepturi pe un termen de 5 ani.

or. Edineț, în perioada acțiunilor militare, a desfășurat agitație contrarevoluționară,

de discreditare a URSS.

Sentința a devenit irevocabilă prin neatacare.

declarat recurs în anulare, solicitînd casarea hotărîrii menționate și încetarea

procesului penal în privința lui Davîdov E.

Recurentul a invocat că Davîdov E. a fost condamnat pentru fapte

neconfirmate în ședința de judecată, ce constituie un viciu fundamental care a

afectat sentința pronunțată, întrucît a fost încălcat dreptul lui la un proces echitabil.

motivelor invocate, Colegiul concluzionează că acesta urmează a fi admis din

1

următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1)

Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare

de către Procurorul General Adjunct în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a

drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărîrea judecătorească

definitivă, împiedică reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea pronunțată.

Sub acest aspect, se reține că instanța nominalizată a comis următoarea

eroare de drept.

Conținutul hotărîrii contestate relevă că condamnatul nu a fost asistat de un

apărător, învinuirea nu a fost reprezentată de un acuzator de stat, iar instanța de

judecată nu a supus analizei și aprecierii în coroborare declarațiile inculpatului și

probele conținute în dosarul respectiv, fondîndu-și, astfel, hotărîrea de condamnare

pe presupuneri.

Rezultă că instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim

recunoscute și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa, avînd dreptul să se apere însuși și fie asistată de un apărător, nefiind

obligată să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în

săvîrșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe

presupuneri.

Pe lîngă aceasta, conform art. 3 lit. a), art. 5/2, 5/3 din Legea privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sînt declarate

nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi

toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost

supuse represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru

„activitate contrarevoluționară”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au

fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în

anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul

stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Împrejurările expuse denotă clar că erorile de drept comise de instanța de

fond în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a drepturilor

și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu fundamental,

care a afectat hotărîrea atacată și dovedesc univoc că fapta condamnatului nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate, iar conform art. 275 pct. 3), 391 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă fapta nu întrunește elementele

infracțiunii se adoptă o sentință de încetare a procesului penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța

admite recursul, casează total hotărîrea atacată și dispune încetarea procesului

penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

2

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate recursul în anulare de

pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărîrii irevocabile contestate,

ca fiind afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal,

pe motiv că fapta condamnatului nu întrunește elementele infracțiunii imputate.

(3) Cod de procedură penală, Colegiu penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul în anulare declarat de Procurorului General Adjunct, Igor

Serbinov, casează total sentința Tribunalului militar al trupelor NKVD ale regiunii

Sverdlovsk din 16 octombrie 1941, și dispune încetarea procesului penal privind

acuzarea lui Davîdov Evdocsim Iacovlevici de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la

art. 54-10 alin. 2 Cod penal al RSSU, pe motiv că fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii.

Davîdov Evdocsim Iacovlevici este reabilitat în fața societății și reintegrat în

drepturi.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

3