1ra-207/2015 — Art. 186 al.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 iulie 2014, Belțic Silviu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, fapta fiind recalificată de la art. 186 alin. (4) Cod penal. S-a încasat de la inculpatul Belțic Silviu în beneficiul părții vătămate Lupei Iacob prejudiciul material în sumă de 39610 lei.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Belțic Silviu în perioada de 21 și 31 decembrie 2012, aflîndu-se la domiciliul lui Lupei Iacob de pe str. Ștefan Vodă 54 B, or. Vatra, mun. Chișinău, a sustras pe ascuns bunuri materiale în valoare totală de 64490 lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții mari.

Procurorul a atacat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 7 ani închisoare, deoarece instanța eronat a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilindu-i o pedepasă neechitabilă, că părții vătămate i-a fost cauzată o daună materială în proporții mari. 3.1. De asemenea, sentința a fost atacată cu apel de avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului, solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pedeapsa stabilită inculpatului de 2 ani închisoare să fie suspendată condiționat conform art. 90 Cod penal pe un termen de probă de 1 an și 6 luni. În motivarea apelului a indicat, că partea acuzării nu a demonstrat faptul că inculpatul a sustras suma de 1500 euro și 4000 lei, astfel instanța corect a recalificat acțiunile inculpatului, însă, i-a stabilit o pedeapsă prea aspră pentru cele comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2014, pronunțată integral la 16 decembrie 2014, apelul avocatului a fost respins, ca nefondat și 1 admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Belțic Silviu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 5 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Belțic Silviu în beneficiul lui Lupei Iacob prejudiciul material în sumă de 63610 lei. 4.1. Rejudecînd cauza, instanța de apel a constatat în fapt că, inculpatul Belțic Silviu, în perioada de 21 și 31 decembrie 2012, aflîndu-se la domiciliul cet. Lupei Iacob de pe str. Ștefan Voda 54 B, or. Vatra, mun. Chișinău, a sustras pe ascuns bunuri materiale în valoare totală de 64490 lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate о daună materială în (X proporții mari. Instanța de apel a conchis că, instanța de fond a dat o apreciere greșită probelor administrate pe dosar, a făcut concluzii greșite în starea de fapt și de drept privind învinuirea adusă inculpatului, că probele administrate în cauză, în temeiul art. 101 Cod de procedură penală, demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și anume prin declarațiile părții vătămate Lupei Iacob, ale martorilor Levința Rodica, Moroz Oleg, Spînu Vladimir, Ninevschi Pavel, Leahu Nicolae, Tataru Trifan, cît și prin materialele dosarului. La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de cerințele art. 61, 75, Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare.

Decizia este atacată cu recurs ordinar de avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului la 30 decembrie 2014, prin care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pedeapsa stabilită inculpatului de prima instanță de 2 ani închisoare, să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an și 6 luni, în temeiul art. 90 Cod penal. În motivarea recursului, se indică că instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor administrate și verificate în ședința de judecată, fapt ce a adus la condamnarea ilegală și neîntemeiată a lui Belțic Silviu în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, că vinovăția lui nu a fost dovedită prin cumulul de probe dobîndite în procesul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, că instanța de apel și-a întemeiat concluzia doar pe declarațiile părții vătămate și ale martorilor, astfel în cadrul cercetării judecătorești nu s- a demostrat faptul sustragerii a sumei de 1500 euro și 4000 lei.

Procurorul a depus referință asupra recursului, pronunțîndu-se pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul critică aprecierea probelor administrate de instanța de apel, astfel Colegiul penal menționează că conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. 2 Colegiul penal reține, că instanța de apel, rejudecînd cauza, a cercetat probele și le- a apreciat din punctul de vedere al pertinenței, concludenței și utilității acestora, și care în ansamblu lor au dovedit vinovăția lui Belțic Silviu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, iar la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal. Criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, prin care se susține că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de furt săvîrșit în proporții mari, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta (X decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat în prezenta cauză este vădit neîntemeiat. La fel, instanța de recurs menționează, că dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel criticele formulate de recurrent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (vol. II, f.d. 55-60) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelurilor a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată, fiind audiați pe viu inculpatul și martorul Levința R. Mai mult, Colegiul penal menționează și faptul că la terminarea urmăririi penale partea apărării, în sensul art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, nu a contestat legalitatea actelor procedurale adoptate în cauză, care reflectă mijloacele de probă și procedeele probatorii (vol. I, f.d. 105). În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii recurate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Belțic Silviu Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Ghenadie Nicolaev Petru Moraru 3