1ra-145/2015 — art. 187 al.2 lit.c, f, art. 188 lit. c, e, f CP

1ra-145/2015 — art. 187 al.2 lit.c, f, art. 188 lit. c, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-145/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 09 iulie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 octombrie 2014, declarat de inculpatul

Paraschiv Marius Cristian, născut la

18 martie 1996, originar și locuitor al s. Logănești, r-

nul Hîncești, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 03 iulie – 09 iulie 2014,

în instanța de apel: 19 august – 17 octombrie 2014,

în instanța de recurs 23 decembrie 2014 – 18 februarie 2015;

C O N S T A T Ă :

fiind judecată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală,

Paraschiv Marius a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. c), f) Cod penal la

4 ani închisoare și în baza art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal la 8 ani

închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a

fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, începînd cu 30 mai 2014.

acoperindu-și fața cu o cagulă, aflîndu-se în scara blocului locativ nr. 38/1, b/d.

Mircea cel Bătrîn, mun. Chișinău, în mod deschis a sustras de la Dorina Cazacu,

zmulgîndu-i din mînă, telefonul mobil „Lenovo 516”, cu numerele de IMEI

863801029230684 și 863801029230676 la prețul de 2900 lei, în care activa cartela

1

SIM cu nr. 069053819 la prețul 50 lei, cauzînd părții vătămate daune în proporții

considerabile în valoare de 2950 lei.

Tot el, la 28 mai 2014, ora 03.10, acoperindu-și fața cu o cagulă, aflîndu-se

în preajma casei de locuit nr. 25, str. Ion Dumeniuc, mun. Chișinău, l-a atacat pe

Alexei Cugut, aplicîndu-i o lovitură cu o bîtă în regiunea capului, cauzîndu-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1400/D din 18.06.2014 traumă

cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală de grad I, fractura

oaselor nazale cu deplasare, edem la nivelul nasului, plagă contuză în regiunea

sprincenei pe stînga, hematom periorbital bilateral care se califică ca vătămare

ușoară, după care în mod deschis a sustras de la ultimul telefonul mobil „HTC

ONE X” cu IMEI 353426056423650 la prețul de 3000 lei, în care activa cartela

SIM cu nr. 069908158 la prețul de 40 lei, cauzînd părții vătămate daune în

proporții considerabile, în valoare de 3040 lei.

Tot el, la 30 mai 2014, ora 04.00, acoperindu-și fața cu o cagulă, aflîndu-se

în preajma blocului locativ nr. 19/3, str. Petru Zadnipru, mun. Chișinău, i-a atacat

pe Ion Eșanu, Ana Prepelița și Tatiana Colodeeva, aplicîndu-le lovituri cu o bîtă în

regiunea mînilor, cauzînd conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2455

din 30.05.2014 lui I. Eșanu excoriații la nivelul articulației cotului stîng cu

extinderea pe antebraț care se califică ca vătămare neînsemnată, conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 2454 din 30.05.2014 lui A. Prepelița echimoză la

nivelul fosiei cubitale pe dreapta care se califică ca vătămare neînsemnată, după ce

în mod deschis a sustras o geantă la prețul de 200 lei, în care se aflau un portmoneu

la prețul de 120 lei, bani 772 lei, un card bancar de la SA „Moldinconbank” pe

numele lui T. Colodeeva, 2 chei la prețul de 70 lei și un telefon mobil „Huawei

Ascend Y 201”, în care activa cartela SIM 078412255 cu nr. IMEI

863684010104286 la prețul de 4800 lei, prin ce i-a cauzat părții vătămate T.

Colodeeva daune în proporții considerabile în valoare de 5962 lei, la fel a sustras o

geantă la prețul de 500 lei, în care se aflau un portmoneu la prețul de 190 lei, în

care se aflau bani 52 lei, buletinul de identitate cu fișa de însoțire pe numele lui A.

Prepelița, o husă pentru ochelari „Emanuel Ungaro” la prețul de 100 lei, în care se

aflau o pereche de ochelari de soare la prețul de 100 lei, 4 chei la prețul de 40 lei,

un parfum „Lambre” la prețul de 160 lei, un pieptene la prețul de 20 lei și o husă

de model „HTC” la prețul de 50 lei, în care se afla un telefon mobil „Samsung GT-

S5292”, cu nr. IMEI 353641052058553 și nr. IMEI 353642052058551, cu flash

card de 2 GB, în care se află cartela SIM 069830551 la prețul de 1500 lei, prin ce i-

a cauzat părții vătămate A. Prepelița daune în proporții considerabile în valoare de

2712 lei.

Astfel, Paraschiv M. a sustras în mod deschis de la părțile vătămate A.

Cugut, A. Prepelița și T. Colodeeva, bunuri și bani în sumă totală de 11.714 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, a solicitat judecarea cauzei

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 364/1 Cod

de procedură penală, iar vinovăția lui este dovedită integral prin probele

administrate pe caz.

2

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2455 din 30.05.2014, la I.

Eșanu s-au stabilit excoriații la nivelul articulației cotului stîng, cu extinderea pe

antebraț, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2454 din 30.05.2014, la A.

Prepelița s-a depistat o echimoză la nivelul fosiei cubitale pe dreapta, care se

califică ca vătămare neînsemnată.

În corespundere cu raportul de expertiză medico-legală nr. 1400/D din

18.06.2014, la A. Cugut s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată

prin contuzie cerebrală de grad I, fractura oaselor nazale cu deplasare, edem la

nivelul nasului, plagă contuză în regiunea sprincenei pe stînga, hematom

periorbital bilateral, care se califică ca vătămare ușoară.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului, pe episodul privind partea vătămată

D. Cazacu, în baza art. 187 alin. (2) lit. c), f) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit de o persoană mascată, cu cauzarea

daunelor în proporții considerabile, și, pe celelalte episoade, în baza art. 188 alin.

(2) lit. c), e), f) Cod penal, ca tîlhărie, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de o persoană mascată, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că faptele comise de inculpat fac

parte din categoria infracțiunilor grave, că el a recunoscut vina în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, s-a căit sincer de cele comise, că

circumstanțe agravante nu au fost stabilite, urmînd a-i stabili pedeapsa cu

închisoarea, în limita prevăzută delege, cu aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de

procedură penală, el beneficiind de reducerea cu o treime a acestor limite.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie reîncadrate

acțiunile inculpatului de la art. 188 la art. 187 alin. (2) lit. c), f) Cod penal,

stabilindu-i o pedeapsă condiționată.

Apelantul a invocat că potrivit regulamentului de apreciere medico-legală a

gravității vătămărilor corporale, vătămările corporale de grad mediu sau cele

ușoare cu dereglarea sănătății de lungă durată ori de scurtă durată nu sînt

considerate ca periculoase pentru viața persoanei.

În acest sens, recomandarea CSJ nr. 51 prevede expres că în cazul calificării

faptelor persoanei învinuite în baza art. 188 (1) CP - săvîrșirea tîlhăriei prin atacul

asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei agresate, se înțelege acea violență prin care s-au

provocat vătămări corporale de grad mediu ori grave. În cazul cînd, în rezultatul

acțiunilor inculpatului care, în scopul acaparării bunurilor, a aplicat violență fizică

urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă

durată ori lungă durată, asemenea violență nu se consideră periculoasă pentru viață

ori sănătate, astfel că acțiunile urmează a fi calificate ca jaf.

Instanța urma să reîncadreze acțiunile inculpatului în componența de

infracțiune a jafului, ținînd cont de raportul de expertiză medico-legală prin care la

3

partea vătămată A. Cugut s-a constatat vătămări corporale ușoare, la celelalte părți

vătămate acestea fiind nici ușoare.

3.1 Avocatul V. Bobeica, a declarat apel în numele părții vătămate A. Cugut,

solicitînd casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond.

Apelantul a indicat că instanța, în cadrul examinării cauzei cu aplicarea art.

364/1 CPP, a comis un șir de erori, lipsind partea vătămată de drepturile sale

procesuale, ca acordarea cuvîntului asupra cererii formulate, explicarea dreptului

de a deveni parte civilă și a întreba partea civilă, partea civilmente responsabilă

dacă propun administrarea de probe, după care instanța procedează la dezbateri

judiciare.

octombrie 2014, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a observat că în situația aplicării de către prima instanță a

dispozițiilor art. 364/1 CPP, instanța de apel este obligată să verifice în principiu

îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1), (4) CPP și nu poate reține o

altă încadrare juridică decît cea invocată în rechizitoriu și de către prima instanță.

Totodată, partea vătămată A. Cugut este în drept de a acționa în instanța

civilă inculpatul, după intrarea în vigoare a sentinței atacate.

La individualizarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de faptul că infracțiunile comise de către

inculpat fac parte din categoria celor grave, de personalitatea inculpatului,

atitudinea lui față de cele comise.

Inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer în cele comise, însă nu a

restituit paguba și nu a acordat părții vătămate o recompensă morală.

De aceea, reeducarea inculpatului poate fi posibilă numai cu aplicarea față

de acesta a pedepsei sub formă de închisoare.

și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel urma să țină cont și de prevederile

regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămărilor corporale.

Vătămările corporale de grad mediu sau cele ușoare cu dereglarea sănătății

de lungă durată ori de scurtă durată nu sunt considerate ca periculoase pentru viața

persoanei.

Plenul Curții Supreme de Justiție, prin Recomandare nr. 51 cu privire la

aplicarea semnului calificativ al art. 188 alin. (1) CP - tîlhăria însoțită de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, prevede expres că în

cazul calificării faptelor persoanei învinuite în baza art. 188 (1) CP - săvîrșirea

tîlhăriei prin atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, se înțelege acea

violență prin care s-au provocat vătămări corporale de grad mediu ori grave. În

cazul cînd, în rezultatul acțiunilor făptuitorului care, în scopul acaparării bunurilor,

a aplicat violență fizică urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă ori lungă durata, asemenea violență nu se consideră

4

periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel că acțiunile urmează a fi calificate ca

jaf.

Instanțele de fond și de apel nu au luat în considerație motivele invocate de

apărare și le-a respins ca nefondate, apreciindu-le critic.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. (12) Cod

de procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul ordinar (pct. 5

din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori de drept concrete și clar

definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică

justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, părților

vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului din 28.05.2014, 29.05.2014

și 30.05.2014, procesele verbale de ridicare a obiectelor din 28.05.2014,

30.05.2014, 31.05.2014, procesul verbal de percheziție din 30.05.2014, procesele

verbale de examinare a obiectelor din 30.05.2014, 31.05.2014, 02.06.2014,

04.06.2014, 05.06.2014, 13.06.2014, 17.06.2014 și 20.06.2014, procesul verbal de

verificare a declarațiilor din 04.06.2014, raporturile de expertiză medico-legală nr.

2455 din 30.05.2014, nr. 455 din 12.06.2014, nr. 456 din 12.06.2014, nr. 1400/D

din 18.06.2014, corpurile delicte, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării (f.d. 109-111 vol. II, f.d. 146-150

vol. II, pct. 3 - 5 din decizie).

Pe lîngă aceasta, se atestă că inculpatul a atacat părțile vătămate A. Cugut, I.

Eșanu, A. Prepelița și T. Colodeeva cu o bîtă, lovindu-le: pe A. Cugut în regiunea

capului, pe I. Eșanu și A. Prepelița în regiunea mînilor, adică, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă, iar acest element calificativ nu se regăsește în

dispozițiile art. 187 Cod penal, dar în cele ale art. 188 alin. (2) lit. e) Cod penal.

5

Mai mult, potrivit pct. 6, 7 din Hotărîrea Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004

,,Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”,

prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei (art. 188 alin. (1) CP)

se are în vedere violența care s-a soldat cu vătămare medie sau ușoară a integrității

corporale sau a sănătății ori care, deși nu a cauzat aceste urmări, comportă la

momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și

sănătate. Asemenea acțiuni violente pot să nu provoace nici moartea victimei, nici

vătămarea medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății acesteia, totuși,

datorită caracterului lor, ele creează un pericol real pentru viață și sănătate.

Chestiunea ce ține de prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf sau

tîlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită de aplicarea violenței, urmează a

fi soluționată, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării,

obiectele sau arma cu care amenința infractorul, etc.

Deci, la calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. c), e),

f) Cod penal, instanțele corect au ținut cont și de caracterul violenței aplicate de

inculpat, care a creat un pericol real pentru viață și sănătate părților vătămate

nominalizate.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că faptei

inculpatului i s-a dat o încadrare juridică corectă și că recursul ordinar este unul

vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a

fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Paraschiv Marius

Cristian împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 iulie 2014

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2014, pe

motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 martie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

6