1ra-241/2015 — art. 190 alin. 5, 335 alin. 1-1, 361 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 5, 335 alin. 1-1, 361 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 12 CPP
1ra-241/2015 — art. 190 alin. 5, 335 alin. 1-1, 361 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-241/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
25 februarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Gordilă Nicolae,
Judecători – Covalenco Elena, Diaconu Iurie,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul, Guzun Vasile, în numele inculpatei, Slimovschi Ella Trofim, prin care se
solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 05 septembrie 2013 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 octombrie 2014, în cauza penală
privindu-o pe
Slimovschi Ella Trofim, născută la 01 august 1966,
originară din r-l Dondușeni s. Teleșeuca și domiciliată or.
Ungheni str. Burebista, 2 ap. 70
Termenul de examinare a cauzei:
în prima instanță: 12.04.2011-05.09.2013
în instanța de apel: 03.10.2013-08.10.2014
în instanța de recurs: 29.01.2015 - 25.02.2015
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 05 septembrie 2013, Slimovschi E.T., a
fost recunoscută vinovată și condamnată: în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un
termen de 3 ani; în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 1 an închisoare; în baza
art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 Cod
penal, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 9 ani
închisoare în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de
răspundere materială pe un termen de 3 ani.
Acțiunea civilă înaintată de către BC „Energbank” SA a fost lăsată fără
soluționare, acordînd posibilitate părții interesate să se adreseze în instanța civilă,
conform procedurii generale.
Potrivit sentinței s-a stabilit că, Slimovschi E.T., activînd din 01 noiembrie
2004 în calitate de șef al Reprezentanței Ungheni a BC "Energbank" SA, folosind
situația de serviciu, în interes material și personal, utilizînd în mod arbitrar actele
prezentate de către cet. Moraru Marina Sofronie, Retco Angela Alexandru, Căpățînă
Gheorghe Vasile, Mușet Vadim Vasile, Melnic Ala Victor, Adascaleț Pavel Gheorghe,
Caraba Veronica Ștefan, Ostaci Mageriana Eugeniu, Tîrsînă Igor Procopie, Rusnac
Valeriu Vasile, Cebotari Angela Anatolie, Verejac Ilie Ilie, Popa Andrei Mihail, Tanas
1
Tatiana Boris, Șciur Oleg Grigore, Timoșco Vadim Alexei, Tîrsînă Anatolie Victor,
Verejac Tamara Alexandru și Tîrsînă Ion Victor la solicitarea creditelor, sub pretextul
refuzului în acordarea creditelor, a însușit, fără acordul și consimțământul acestora,
creditele eliberate pe numele lor, falsificînd semnăturile din numele beneficiarilor de
credite.
La 04.06.2007 folosind fraudulos și fără informare a beneficiarului documentele
depuse anterior de către cet. Retco A.A. la reprezentanța Ungheni a BC "Energbank"
SA în vederea obținerii unui credit pentru care ulterior a primit refuz de la bancă,
abuzînd de încrederea care o avea față de ea lucrătorii reprezentanții băncii privind
autenticitatea documentelor prezentate și semnate din numele cet. Retco A.A.,
Slimovschi E.T., a obținut din numele ultimei credit în mărime de 30 000 lei conform
contractului de credit nr.845-1382f din 04.06.2007, bani pe care i-a însușit.
Prin aceeași metodă și avînd intenție unică, Slimovschi E.T., a obținut în
perioada 2007-2008 credite din numele: Moraru M.S. conform contractului de credit
nr.845-1609f din 18.07.2007 în mărime de 22 000 lei; Căpățînă Gh.V. conform
contractului de credit nr.845-1680f din 06.03.2008 în mărime de 30 000 lei; Mușet V.V.
conform contractului de credit nr.845-1680f din 18.07.2007 în mărime de 30 000 lei;
Melnic A.V. conform contractului de credit nr. 845-1392f din 13.06.2007 în mărime de
15 000 lei; Adascaleț P.Gh. conform contractului de credit nr.845-1640f din 20.09.2007
în mărime de 15 000 lei; Caraba V.Ș. conform contractului de credit nr.845-2507f din
20.05.2008 în mărime de 28 000 lei; Ostaci M.E. conform contractului de credit nr.845-
1683f din 13.03.2008 în mărime de 30 000 lei; Tîrsînă I.P. conform contractului de
credit nr.845-1663f din 30.10.2007 în mărime de 26 500 lei; Rusnac V.V. conform
contractului de credit nr.845-1649f din 04.10.2007 în mărime de 29 000 lei; Cebotari
A.A. conform contractului de credit nr.845-1686f din 14.03.2008 în mărime de 30 000
lei; Verejac I.I. conform contractului de credit nr.845-1368f din 17.05.2007 în mărime
de 28 000 lei; Popa A.M. conform contractului de credit nr.845-1688f din 14.03.2008 în
mărime de 28 000 lei; Tanas T.B. conform contractului de credit nr.845-1689f din
21.03.2008 în mărime de 30 000 lei; Șciur O.G. conform contractului de credit nr.845-
2508f din 10.05.2008 în mărime de 28 000 lei; Timoșco V.A. conform contractului de
credit nr.845-1370f din 15.05.2007 în mărime de 25 000 lei; Tîrsînă A.V. conform
contractului de credit nr.845-1366f din 17.05.2007 în mărime de 30 000 lei; Verejac
T.A. conform contractului de credit nr.845-1389f din 07.06.2007 în mărime de 25 000
lei; Tîrsînă I.V. conform contractului de credit nr.845-1369f din 17.05.2007 în mărime
de 30 000 lei, iar în total 509 500 lei.
Tot ea, aflîndu-se în același loc, în aceeași perioadă de timp, în vederea obținerii
creditelor nominalizate, adică din interes personal și material, din numele
persoanelor numite, a falsificat prin imitare servilă, semnăturile autentice ale
acestora, în contractele de creditare cu numerele si din datele enunțate mai sus din
numele lui Moraru M.S., Retco A.A., Căpățînă Gh.V., Mușet V.V., Melnic A.V.,
Adascaleț P.Gh., Caraba V.Ș., Ostaci M.E., Tîrsînă I.P., Rusnac V.V., Cebotari A.A.,
Verejac I.i., Popa A.M., Tanas T.B., Șciur O.G., Timoșco V.A., Tîrsînă A.V., Verejac
T.A. și Tîrsînă I.V.
2
Ulterior, în aceleași interese, știind cu certitudine că beneficiarii nu au semnat
careva contracte de credite, Slimovschi E.T., a folosit prin înșelăciune și abuz de
încredere documentele falsificate numite pe care deja le deținea, pentru a obține, de
la BC „Energbank" SA filiala Ungheni în care activa, credite din numele persoanelor
a căror semnături au fost falsificate, după aceasta falsificînd din numele acestora și
semnăturile din ordinele de eliberare a numerarului în baza acestor contracte și
respectiv ordinele de încasare a numerarului, scopul ilicit de intrare în posesie și
dispoziție a banilor fiind într-un final realizat.
Tot ea, în aceeași perioadă de timp, fiind persoană care gestiona o subdiviziune
a instituției financiare care avea în conformitate cu prevederile pct.2 din
instrucțiunea de serviciu a șefului reprezentanței Ungheni a BC „Energbank" SA
obligațiunea de a asigura păstrarea mijloacelor bănești, altor valori și documente,
precum și asigurarea bunei funcționări a reprezentanței băncii, folosind ilicit situația
sa de serviciu în vederea obținerii creditelor nominalizate, adică din interes personal
și material, la solicitarea creditelor de către cet. Moraru M.S., Retco A.A., Căpățînă
Gh.V., Mușet V.V., Melnic A.V., Adascaleț P.Gh., Caraba V.Ș., Ostaci M.E., Tîrsînă
I.P., Rusnac V.V., Cebotari A.A., Verejac I.i., Popa A.M., Tanas T.B., Șciur O.G.,
Timoșco V.A., Tîrsînă A.V., Verejac T.A. și Tîrsînă I.V., a refuzat verbal acestora în
vederea obținerii creditelor solicitate, însă ulterior avînd acces la dosarele personale
ale solicitanților de credite, a utilizat în mod arbitrar actele prezentate de către
numiții, a falsificat semnăturile din numele lor în circumstanțele enunțate mai sus și
a însușit, fără acordul și consimțământul acestora, creditele eliberate pe numele lor.
Acțiunile lui Slimovschi E.T. au fost calificate în baza art. 190 alin. (5) Cod
penal, escrocherie, adică, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și
abuz de încredere, cu folosirea situației de serviciu, săvîrșită în proporții deosebit de mari; în
baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor
oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, acțiuni soldate cu daune în
proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice; în baza art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, folosirea abuzivă de către o
persoană care gestionează o organizație comercială, a situației de serviciu, în interes material
și personal, care a cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, și intereselor publice, soldate cu urmări
grave.
Sentința a fost atacată cu apel de către partea vătămată și civilă BC
„Energbank" SA, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei
noi hotărîri în latura civilă, prin care acțiunea civilă declarată să fie admisă integral,
cu încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 595 255.85 lei, invocînd
netemeinicia nesoluționării acțiunii civile de către instanța de fond, în cazul
adoptării unei sentințe de condamnare pe toate capetele de învinuire.
3.1. Sentința a fost atacată cu apel și de către avocatul Guzun V., în numele
inculpatei, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Slimovschi E.T. să fie
achitată pe capătul de învinuire în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.
3
(5) Cod penal, iar pe capetele de învinuire în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 361 alin. (2) lit. d) și art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, procesul penal să fie clasat.
În susținerea apelului său apărătorul a invocat aprecierea eronată a probelor
administrate la caz, fapt ce a dus la încadrarea greșită a acțiunilor inculpatei în baza
art. 190 alin. (5) Cod penal. Calificarea acțiunilor inculpatei în baza art. 361 alin. (2)
lit. d) și art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, nu se contestă de către apărător, însă în
opinia lui pe aceste capete de învinuire instanța de fond urma să claseze procesul
penal, deoarece: pe episodul art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, a expirat termenul de
prescripție de tragere la răspundere penală, iar pe episodul art. 335 alin. (3) lit. b)
Cod penal, a expirat termenul de 3 luni de recunoaștere în calitate de învinuit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 octombrie 2014, au
fost admise apelurile declarate, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art.
409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în
privința lui Slimovschi E.T., în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.
d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul art. 275
pct. 4) și art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală. Prin aceiași hotărîre Slimovschi
E.T. a fost recunoscută vinovată și condamnată: în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la
8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială
pe un termen de 2 ani 6 luni; în baza art. 335 alin. (11) Cod penal, la 2 ani închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 2
ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost
stabilită definitiv pedeapsa de 8 ani 3 luni închisoare în penitenciar de tip închis
pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe
un termen de 3 ani. Acțiunea civilă înaintată de către BC „Energbank” SA a fost
admisă, cu încasarea în beneficiul acesteia de la Slimovschi E.T., a prejudiciului
material în sumă de 595 255.85 lei. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.
În opinia instanței de apel, instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt
suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și
care confirmă pe deplin vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 190 alin.(5), art.361 alin.(2) lit.d), 335 alin.(3) lit.b) Cod penal.
Instanța de apel a considerat că afirmațiile invocate de către avocat, precum că
sentința instanței de fond este una neîntemeiată și urmează a fi casată din motiv că
instanța de fond nu a apreciat corect și la justa valoare probele pe cauză, nu pot fi
reținute în favoarea apelantului ca fiind neîntemeiate, deoarece faptele reținute au
fost dovedite prin probe admisibile, pertinente și concludente, care just au fost puse
la baza sentinței de condamnare.
Instanța de apel a apreciat că temeiuri de achitare a inculpatei pe capătul de
învinuire prevăzut de art. 190 alin.(5) Cod penal, nu au fost constatate, probele
cercetate și apreciate în coroborare dovedesc pe deplin vina inculpatei în faptele
stabilite de către instanța de fond.
4
La fel instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiată și afirmația cu referire la
faptul, că procesul penal în baza art.335 al.(3) Cod penal urma să fie încetat în
temeiul art.63 alin.(2) pct.3, alin.(3) Cod de procedură penală.
Instanța de apel, a constatat că acțiunile inculpatei urmează a fi recalificate din
art.335 alin.(3) lit.b) Cod penal în art.335 alin.(1/1) Cod penal, în redacția legii din
25.02.2014, care ușurează pedeapsa și este mai favorabilă pentru inculpată, sub
formă de folosire intenționată a situației de serviciu în interes personal și material de
către o persoană care gestionează o organizație comercială, cu cauzarea de daune în
proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice și juridice și intereselor publice, soldate cu urmări grave.
La fel instanța de apel conducîndu-se de prevederile art. 53 lit. g), 60 alin. (1) lit.
b) și (2) Cod penal, art. 275 pct. 4), 332 alin.(l) Cod de procedură penală raportat la
art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a dispus încetarea procesului penal
în privința lui Slimovschi E.T. în baza art.361 al.(2) lit.d) Cod penal, din motivul
intervenirii termenului de prescripție.
Cu referire la apelul declarat de BC „Energbank" SA instanța de apel a conchis
că există temei legal pentru casarea sentinței atacate în latura civilă, cu încasarea de
la inculpată a prejudiciul material cauzat BC „Energbank" SA.
Hotărîrile judecătorești adoptate pe caz se atacă cu recurs ordinar de către
avocatul, Guzun V., în numele inculpatei, prin care solicită dispunerea rejudecării
cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd argumente
identice cu cele invocate în cererea de apel de către apărător, precum și netemeinicia
admiterii acțiunii civile.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,
solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece criticile formulate de
recurent nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură
penală, ceia ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul articolului
nominalizat.
6.1. Referință privind opinia sa asupra recursului declarat, în baza art. 431 alin.
(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a fost depusă și de către partea vătămată și
civilă BC „Energbank" SA, care solicită declararea inadmisibilității recursului ca fiind
vădit neîntemeiat, deoarece acesta nu conține critici în sprijinul solicitărilor părții
apărării de casare a deciziei și trimitere a cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
5
Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 al
aceluiași Cod.
Dispoziția art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și apel doar în prezența temeiurilor menționate de norma dată.
Colegiul penal atestă că, în recursul declarat, autorul, la temei de drept a
menționat art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, și anume că „faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. În argumentarea acestui temei, recurentul
a menționat considerentele care au fost invocate și în instanța de apel:
- dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate la caz de către
instanța de fond și de apel, fapt ce a dus la încadrarea greșită a acțiunilor inculpatei
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal;
- deși calificarea acțiunilor inculpatei în baza art. 361 alin. (2) lit. d) și art. 335
alin. (3) lit. b) Cod penal, nu se contestă de către partea apărării, însă instanțele de
judecată eronat nu au clasat procedura penală, pe aceste capete de învinuire;
- netemeinicia admiterii acțiunii civile.
Întru verificarea hotărîrilor judecătorești contestate, prin prisma criticelor
formulate de către recurent, Colegiul va purcede la analiza acestora pe fiecare capăt
de învinuire:
Cu referire la capătul de învinuire prevăzut de art. 190 alin. (5) Cod penal
Reieșind din materialele cauzei, Slimovschi E.T., de către organul de urmărire
penală a fost învinuită, de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod
penal, escrocherie, adică, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și
abuz de încredere, cu folosirea situației de serviciu, săvîrșită în proporții deosebit de mari.
Acțiunile lui Slimovschi E.T. de către instanța de fond au fost încadrate în baza art.
190 alin. (5) Cod penal, soluție menținută de către instanța de apel.
Analizînd hotărîrele instanțelor de judecată pe acest capăt de învinuire,
Colegiul atestă că instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod
obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din
punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind
vinovăția inculpatei în faptele incriminate și făcînd o încadrare juridică justă a
acțiunilor ei în baza art. 190 alin.(5) Cod penal.
La fel, Colegiul constată concluzia întemeiată a instanței de apel, precum
instanța de fond administrînd probele prezentate în mod just a conchis, că prin
acțiunile sale intenționate inculpata, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu
folosirea situației de serviciu, a însușit în total de la BC „Energbank" SA din numele
altor persoane, care au depus anterior documente în vederea obținerii creditelor,
suma de 509 500 lei, bani pe care i-a însușit, cauzînd daună în proporții deosebit de
mari.
6
Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma apărării în cauză, în
sensul că inculpata nu este vinovată de comiterea infracțiunii de escrocherie,
Colegiul o constată ca neîntemeiată.
Concluzia dată este bazată pe raportul de expertiză grafoscopică nr.396-400 din
21-27.09.2010, conform căreia toate semnăturile în litigiu în rubrica „3aeмщик",
precum și pe fiecare pagină din contractele de creditare încheiate cu BC „Energbank"
SA, nu au fost executate de către persoanele din numele cărora au fost încheiate
aceste contracte. De asemenea, toate semnăturile din rubrica „Suma a primit" din
ordinele de eliberare a numerarului, precum și din rubrica „Depunător" din ordinele
de încasare a numerarului, nu au fost executate de către persoanele pe numele cărora
au fost eliberate aceste ordine.
Astfel, Colegiul apreciază, așa cum de altfel în mod corect au reținut și cele
două instanțe, că în cadrul judecării cauzei s-a stabilit cu certitudine, că inculpata a
săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 190 al.(5) Cod penal cu intenție directă și a
dorit survenirea consecințelor drept rezultat al acestor acțiuni, ceea ce denotă
întrunirea laturii subiective. Latura obiectivă fiind exprimată prin folosirea de
situația de serviciu în interes material și personal și însușirea de mijloace bănești
prin escrocherie de către inculpată. Obiectul material al infracțiunii constînd în
bunurile asupra cărora a atentat inculpata prin acțiunile sale prejudiciabile - banii BC
„Energbank" SA. Obiectul juridic reprezentînd periclitarea bunei funcționări a unei
instituții nestatale prin realizarea necorespunzătoare și contrare a atribuțiilor de
serviciu în interese personale și materiale în detrimentul persoanelor juridice și
fizice.
Mai mult ca atît, în instanța de fond însăși inculpata a declarat, că a falsificat
mai multe acte oficiale, astfel fiind sustrași bani din proprietatea BC „Energbank"
SA, pentru a stinge un credit problematic.
În concluzie, Colegiul menționează că, instanțele de fond și de apel în urma
analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat, au efectuat o
încadrare juridică justificată și întemeiată a faptelor inculpatei în baza art. 190 alin.(5)
Cod penal, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la
răspundere penală a inculpatei sub aspectul infracțiunii reținute în sarcina ei. Ca
urmare, de către instanța de recurs nu poate fi reținută afirmația invocată de avocat
referitor la achitarea inculpatei de sub învinuirea înaintată în baza art. 190 alin.(5)
Cod penal.
Cu referire la capătul de învinuire prevăzut de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal
Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal constată că, Slimovschi E.T., de
către organul de urmărire penală a fost învinuită, de săvîrșirea infracțiunii prevăzute
de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, folosirea abuzivă de către o persoană care gestionează
o organizație comercială, a situației de serviciu, în interes material și personal, care a cauzat
daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice, și intereselor publice, soldate cu urmări grave. Acțiunile lui Slimovschi
E.T. de către instanța de fond au fost încadrate în baza art. 335 alin. (3) lit. b) Cod
7
penal, iar instanța de apel i-a reîncadrat acțiunile ei în baza art. 335 alin. (11) Cod
penal.
În acest aspect, Colegiul penal atestă, că recurentul nu contestă vinovăția
inculpatei de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de 335 alin. (11) Cod penal, însă
invocă dezacordul cu neîncetarea procesului penal pe acest capăt de acuzare.
La acest capitol Colegiul penal indică, că conform ordonanței din 18.02.2009
(f.d. 1, v.1), s-a dispus începerea urmăririi penale, conform indicilor componenței de
infracțiune prevăzute de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal.
Prin ordonanța din 14.04.2009 (f.d. 102, v.2), s-a dispus recunoașterea cet.
Slimovschi E.T. în calitate de bănuită de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 335
alin. (3) lit. b) Cod penal.
Prin ordonanța din 03.11.2010 (f.d. 105, v.3), s-a dispus scoaterea lui Slimovschi
E.T. de sub urmărirea penală, pe acest capăt de bănuire, din motivul existenței
circumstanțelor care condiționează excluderea urmăririi penale. În motivarea acestei
ordonanțe s-a menționat expirarea termenului de 3 luni, înăuntrul căruia Slimovschi
E.T. urma să fie pusă sub învinuire, în conformitate cu art. 63 alin. (3) Cod de
procedură penală.
Potrivit procesului-verbal din 04.11.2010 (f.d.106, v.3), a fost audiat suplimentar
martorul Glodeanu Natalia Fiodor.
Potrivit procesului-verbal din 12.11.2010 (f.d.108, v.3), a fost audiat suplimentar
martorul Croitor Victor Dumitru.
Ulterior, prin ordonanța din 03.03.2011 (f.d.189, v.3), s-a dispus anularea
ordonanței din 03.11.2010, de scoatere de sub urmărire penală a lui Slimovschi E.T.
pe capătul de bănuire conform prevederilor art.335 Cod penal, ca fiind neîntemeiată
și ilegală. În argumentarea acestei ordonanțe s-a indicat faptul stabilirii unor noi
circumstanțe, necunoscute de către organul de urmărire penală (declarațiile
suplimentare ale martorilor Glodeanu N.F. și Croitor V.D., care o învinovățesc pe
Slimovschi E.T. de comiterea infracțiunii prevăzute de art.335 Cod penal).
La analiza argumentului privind dezacordul cu neîncetarea procesului penal pe
acest capăt de acuzare, Colegiul consideră necesar de invocat următoarele prevederi
legale:
Art. 22 Cod de procedură penală, prevede că: (2) Scoaterea de sub urmărire
penală sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub învinuire a
aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor cînd fapte noi ori recent
descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat
hotărîrea respectivă. (3) Hotărîrea organului de urmărire penală de scoatere a
persoanei de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, precum și
hotărîrea judecătorească definitivă, împiedică reluarea urmăririi penale, punerea sub
o învinuire mai gravă sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeași persoană
pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor cînd fapte noi ori recent descoperite sau
un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea
pronunțată”.
8
Art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, prevede că: „În cazurile în care
ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a
persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate
avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental
în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărîrea respectivă. În cazul descoperirii
unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de
la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau
scoatere a persoanei de sub urmărire”.
Pct. 6 al Hotărîrii Curții Constituționale nr.26 din 23 noiembrie 2010, asupra
excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art. 63 din Codul de
procedură penală, prevede că: „Pentru a nu transforma dreptul de a nu fi urmărit
sau judecat de mai multe ori pentru aceeași faptă într-un drept absolut, ceea ce ar
împiedica descoperirea infracțiunilor și criminalilor, sistemele de drept, inclusiv
Convenția, au reglementat expres derogările admisibile. Aceste derogări oferă
organelor de urmărire penală posibilitatea de a relua urmărirea și sînt formulate, în
termeni aproape identici, în art.22 și art.287 CPP, precum și în art.4 al Protocolului
nr.7 la Convenție. Conform acestor norme, reluarea urmăririi penale se admite
numai dacă “fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente sînt de natură să afecteze hotărîrea pronunțată”.
Art. 4 alin. (1) și (2) al Protocolului adițional nr. 7 la Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prevede că: „Nimeni nu poate fi
urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvîrșirea
infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărîre definitivă
conform legii și procedurii penale ale acestui stat. Dispozițiile paragrafului
precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale
a statului respectiv, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărîrea pronunțată”.
Verificînd legalitatea și temeinicia ordonanței procurorului din 03 martie 2011,
prin care s-a dispus anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, prin
prisma prevederilor legale naționale și internaționale menționate, Colegiul statuează
că, temeiul pus la baza acestei ordonanțe „stabilirii unor noi circumstanțe, necunoscute
de către organul de urmărire penală (declarațiile suplimentare ale martorilor Glodeanu N.F.
și Croitor V.D.)”, constituie unul din temeiurile exclusive, legale și unice, expres
prevăzute pentru repunerea sub urmărire penală, deducîndu-se just oportunitatea
unei atare soluții. Ca urmare instanța de apel, analizînd argumentul recurentului
privind încetarea procesului penal pe acest capăt de învinuire, în viziunea
Colegiului, întemeiat l-a respins.
Cu referire la capătul de învinuire prevăzut de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal
Reieșind din actele și lucrările dosarului, Slimovschi E.T., de către organul de
urmărire penală a fost învinuită, de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.
(2) lit. d) Cod penal, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care
acordă drepturi și eliberează de obligații, acțiuni soldate cu daune în proporții mari
intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau
9
juridice. Acțiunile lui Slimovschi E.T. de către instanța de fond au fost încadrate în
baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel pe acest capăt de învinuire a
încetat procesul penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul
art. 275 pct. 4) și art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală.
Analizînd conținutul recursului declarat, Colegiul atenționează asupra faptului
că partea apărării nu contestă vinovăția inculpatei de săvîrșire a infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, ci doar solicită clasarea procesului
penal pe acest capăt de învinuire.
Raportînd solicitarea de clasare a procesului penal la decizia instanței de apel,
Colegiul evidențiază că cerința dată fiind invocată și în instanța de apel, a format
obiect de discuție. Mai mult ca atît, această solicitare a fost admisă de către instanța
de apel. Ca urmare, instanța de apel constatînd incidente la caz temeiurile prevăzute
de art.53 pct. g), art.60 alin. (l) lit. b) Cod penal, art.275 pct. 4), art.332 alin. (l), art. 391
alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, a încetat procesul penal în privința lui
Slimovschi E.T. pe capătul de învinuire în baza art.361 alin. (2) lit. d) Cod penal, din
motivul intervenirii termenului de prescriptive, argumentînd desfășurat soluția sa în
decizia adoptată. Astfel, Colegiul atestă lipsită de logică invocarea în recurs a unui
argument, deja acceptat și admis de către instanța de apel.
Cu referire la admiterea acțiunii civile înaintate de către BC „Energbank" SA
Din materialele cauzei penale rezultă, că BC „Energbanc" SA a înaintat acțiune
civilă la 05.04.2011, prin care a solicitat încasarea pagubei materiale în valoare de 547
711,04 lei de la inculpată (f.d.213-216, v. 3).
Ulterior, la 09.01.2012 BC „Energbank" SA a înaintat o cerere privind majorarea
pretențiilor din acțiunea civilă, în vederea încasării pagubei materiale cauzate,
solicitînd încasarea sumei de 595 255,85 lei (f.d.3-5 v. 4).
Instanța de fond a decis lăsarea acțiunii civile înaintate spre examinare în
ordine generală. Instanța de apel a pronunțat o hotărîre nouă prin care, a fost admisă
acțiunea civilă înaintată, cu încasarea de la Slimovschi E.T., a prejudiciului material
în sumă de 595 255.85 lei.
Analizînd aspectul soluționării acțiunii civile de către instanțele de judecată,
Colegiul menționează prevederile art.387 alin.(l) Cod de procedură penală, potrivit
cărora, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt
dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea
civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.
Raportînd norma dată la speța supusă judecării, Colegiul în acord cu instanța
de apel constată că instanța de fond în partea descriptivă a sentinței a descris fapta
criminală, considerată ca fiind dovedită, a indicat modul săvîrșirii și consecințele
infracțiunii și a stabilit valoarea prejudiciului cauzat, care ulterior a fost majorată și
constituie 595 255,85 lei, astfel fiind stabilit temeiul și mărimea prejudiciului material
cerut de partea vătămată, ca urmare instanța de apel a dedus întemeiat, că nu este
necesară stabilirea cuantumului prejudiciului cuvenit în ordinea procedurii civile.
Mai mult ca atît, instanța de apel a ținut cont și de faptul, că pînă la moment
prejudiciul cauzat nu a fost restituit, BC „Energbank" SA în continuare suportă
10
daune și cheltuieli în legătură cu nerambursarea mijloacelor de creditare de către
inculpata pe cauză.
Astfel, Colegiul constată corectitudinea pronunțării de către instanța de apel a
unei noi hotărîri în latura civilă, prin care s-a admis acțiunea civilă și s-a dispus
încasarea de la Slimovschi E.T. în beneficiul BC „Energbank" SA a prejudiciului
material în sumă de 595 255,85 lei.
Reieșind din cele antemenționate, Colegiul penal, consideră că este lipsit de
relevanță în speța supusă examinării, temeiul pentru recurs, prevăzut de pct. 12)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, cu privire la încadrarea juridică greșită a
faptei incriminate inculpatei, întrucât este corectă determinarea și constatarea
juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de
inculpată și semnele componenței de infracțiuni prevăzute art. 190 alin. (5), 361 alin.
(2) lit. d), 335 alin. (11) Cod penal.
Prin urmare, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar
afecta hotărîrile atacate sub aspectele invocate, astfel se ajunge la concluzia că
recursul este inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul, Guzun Vasile, în
numele inculpatei, Slimovschi Ella Trofim, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni
din 05 septembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08
octombrie 2014, în cauza penală privindu-o pe Slimovschi Ella Trofim, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la data de 18 martie 2015.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
11