3ra-1538/13 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1538/13

prima instanță: I.Dutca

instanța de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu

Î N C H E I E R E

03 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Veronica

Scurtu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Victor

Topol, Veronica Scurtu și Valentin Scurtu împotriva Consiliului com. Cruzești și

Primăriei com. Cruzești, intervenienți accesorii Agenția Relații Funciare și Cadastru

și întreprinderea de stat Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului, cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21.05.2013, prin care a fost

respins apelul declarat de către Veronica Scurtu și menținută hotărîrea Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 19 februarie 2013, de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă

La data de12.03.2012, Victor Topol, Veronica Scurtu și Valentin Scurtu au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Cruzești și

Primăriei com. Cruzești, intervenienți accesorii Agenția Relații Funciare și Cadastru

și întreprinderea de stat Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului, cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, la data de 22.12.2011, în

rezultatul examinării recursului procurorului sect. Ciocana, mun. Chișinău nr. 4417

din 24.05.2011, Consiliul comunal Cruzești prin decizia nr. 7/11 din 22.12.2011 a

anulat decizia nr. 4/3 din 28.05.2010 cu privire la prezentarea propunerilor de

schimbare a destinației terenurilor agricole din com. Cruzești, pînă la formarea

bunului cu nr. cadastrale 0144103014, 103015, 0144103016, 0144103018,

0144103019, 0144103020, 0144103021 cu suprafața totală de 6,8411 ha sau după

formarea bunurilor cu nr. cadastral 0144103097 cu suprafața de 2,951 ha și cu nr.

cadastral 0144103098 cu suprafața de 3,8921 ha, ca fiind ilegală.

Decizia Consiliului comunal Cruzești le-a fost comunicată reclamanților la

data de 05.01.2012.

Consideră reclamanții, că procurorul nu a efectuat controlul în vederea

respectării stricte a legislației după cum se indică în recurs, nu a studiat materialele

în baza cărora s-a adoptat decizia, ci a solicitat doar copia deciziei respective, fără a

cere setul de materiale care a stat la baza emiterii deciziei nr. 4/3 din 28.05.2010.

Mai mult ca atît, menționează reclamanții că procurorul în recursul său a

invocat că Topol Victor, Racicovscaia Natalia, Scurtu Veronica și Scurtu Valentin

au prezentat cereri pentru schimbarea destinației terenurilor, contrar prevederilor

Regulamentului cu privire la modul de atribuire, de modificare a destinației și

schimbul terenurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007.

Susțin reclamanții, că cele afirmate nu corespund realității, adică la cereri au

fost anexate toate actele necesare pentru inițierea procedurii de schimbare a

destinației terenurilor agricole.

De asemenea, menționează reclamanții că, procurorul în recursul său de

asemenea argumentează precum că reclamanții nu s-au încadrat în prevederile pct.

32 al aceluiași Regulament, odată ce „demersurile ce țin de modificarea destinației

terenurilor agricole (silvice) din extravilanul localităților, pentru edificarea

construcțiilor, se restituie solicitanților fără a fi examinate”, însă nu ia în calcul

specificarea că norma e valabilă „în cazul propunerii de amplasare a obiectului pe

terenurile de calitate superioară”, condiție care nu se aplică în cazul dat, deoarece

conform legislației funciare și anume art. 83 alin.(l) Cod Funciar prevede că, din

categoria terenurilor agricole de calitate superioară fac parte terenurile cu gradul de

evaluare a fertilității naturale de peste 60”, iar în cazul reclamanților, conform

expertizei pedologice efectuate pe terenurile în cauză gradul de bonitate este de 55

puncte.

Astfel, în rezultatul examinării recursului Procuraturii sect. Ciocana nr.4417

din 24.05.2011, Consiliul comunal Cruzești la data de 22.12.2011, a adoptat decizia

nr. 7/11 prin care s-a anulat decizia nr. 4/3 din 28.05.2010, ca fiind ilegală. Cu

decizia dată reclamanții nu au fost de acord și la data de 12.01.2012, s-au adresat cu

o cerere prealabilă către Consiliul Comunal Cruzești, însă răspuns la cererea

prealabilă în termenul stabilit nu au primit.

Consideră reclamanții, că prin acțiunile sale Consiliul comunal Cruzești

creează impedimente în realizarea dreptului de a dispune de terenurile sale și le

cauzează prejudicii reclamanților.

Cer reclamanții, Topol Victor, Scurtu Veronica și Scurtu Valentin, anularea

deciziei Consiliului comunei Cruzești nr.7/11 din 22.12.2011, prin care a fost

anulată decizia nr. 4/13 din 28.05.2010, ca fiind ilegală, cu menținerea în vigoare a

deciziei nr. 4/13 din 28.05.2010 cu privire la prezentarea propunerilor de schimbare

a destinației terenurilor agricole din com. Cruzești deținute cu drept de proprietate

de către reclamanți și repararea prejudiciului cauzat în mărime de 150 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 19.02.2013, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Topol, Veronica Scurtu și

Valentin Scurtu împotriva Consiliului com. Cruzești și Primăriei com. Cruzești,

intervenienți accesorii Agenția Relații Funciare și Cadastru și întreprinderea de stat

Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului, cu privire la contestarea

actului administrativ.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, apelul declarat de către

Veronica Scurtu a fost respins și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 02 august 2013, Veronica Scurtu a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 21 mai 2013 și a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

19.02.2013, solicitînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei Curții de Apel

din 21.02.2013 și a hotărîrii judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de

19.02.2013, precum și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să se dispună

admiterea integrală a acțiunii.

Invocă recurenta că prima instanță și instanța de apel la adoptarea deciziilor

recurate nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat eronat legea.

În special, invocă recurenta, că argumentul instanței de apel precum că nu au

fost prezentate probe pertinente pentru argumentarea circumstanțelor invocate în

cererea de apel, acestea mai mult decît atît avînd caracter declarativ, este combătut

de înscrisurile prezentate în instanța de apel cît și de materialele cauzei.

La fel susține recurenta, că instanța de fond, contrar circumstanțelor de drept

și de fapt expuse în cererea de chemare în judecată, a considerat necesar de a

respinge acțiunea reclamanților ca fiind neîntemeiată, aducînd în partea motivatoare

a hotărîrii drept argumente aceleași norme la care a făcut referire procurorul în

recursul său și anume, nerespectarea prevederilor art. 31 și 32 ale Regulamentului

cu privire la modul de atribuire, de modificare a destinației și schimbul terenurilor.

De asemenea, consideră recurenta că instanța de fond a aplicat eronat normele

de drept material, referindu-se la faptul că Consiliul com. Cruzești legal și întemeiat,

prin decizia nr. 7/11 din 22.12.2011, a anulat decizia nr. 4/13 din 28.05.2010.

Concomitent, instanța de apel la examinarea cerinței de reparare a

prejudiciului material cauzat, nu a ținut cont de prevederile art. 385 CPC și anume,

nu a dat apreciere înscrisurilor prezentate cu titlul de probe.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) și (4) CPC, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel și relatarea situației, în

viziunea recurentei, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) și (4)

CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432

alin.(2), (3) și (4) CPC și nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul

exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate și avînd în vedere faptul că, argumentele

recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4) din

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Veronica Scurtu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

Dispune

Recursul declarat de către Veronica Scurtu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru