1ra-130/15 — art. 324 alin. 2 lit.c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin. 2 lit.c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-130/15 — art. 324 alin. 2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr.1ra-130/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 februarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
președinte – Ion Guzun,
judecătorii – Petru Moraru și Dumitru Mardari,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2014,
declarat de avocatul Galina Balaban în numele inculpatului
Costiuc Mihail Vasile, născut la 20 noiembrie
1979, originar și locuitor r-nul Basarabeasca, s.
Sadaclia, str. Fîntînilor 6.
Termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond: 17.11.2010 - 01.07.2011;
Instanța de apel: 15.08.2011- 10.05.2012;
Instanța de recurs: 18.10.2012- 15.01.2013;
Instanța de apel: 20.02. - 11.06.2013;
Instanța de recurs: 08.10.2013- 11.02.2014;
Instanța de apel: 04.03. - 17.09.2014;
Instanța de recurs: 17.12.2014- 18.02.2015.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din 01 iulie 2011, procesul penal în
privința lui Costiuc Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit.
c) Cod penal, a fost încetat din motivul existenței altor circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Instanța de fond a constatat că, de către organul de urmărire penală, i-a fost
înaintată învinuirea lui Costiuc Mihail pentru faptul că acesta, activînd în funcția de
șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia a IP
Basarabeasca, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în baza ordinului nr. 145ef
din 04 aprilie 2008, fiind o persoană cu funcție de răspundere căreia, într-o instituție
de stat i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, anumite
drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind abilitat în
baza pct. 3) și 8) ale Fișei postului, aprobată prin Ordinul Inspectoratului de Poliție
Basarabeasca din 25 mai 2009, cu dreptul de a primi, înregistra și examina în limitele
competenței sale cererile și comunicările cetățenilor despre infracțiuni, cu
înregistrarea lor ulterioară în registrele inspectoratului de poliție, fiind abilitat cu
dreptul de a întocmi procese-verbale pe contravenții în limita competenței sale, de a le
examina și aplica sancțiuni contravenționale și alte măsuri de constrîngere, în
conformitate cu prevederile Codului contravențional, a comis corupere pasivă în
următoarele circumstanțe:
La 16 august 2010, aproximativ la ora 08.15, aflîndu-se în biroul său de
serviciu din incinta Primăriei s. Sadaclia, r-nul Basarabeasca, a primit de la cet. Jalbu
Vasile suma de 1.500 lei pentru ca ultimul să nu fie tras la răspundere în legătură cu
1
comiterea unor presupuse fapte legate de agresare a cet. Răcila Igor, care au avut loc
la data de 08 august 2010, în s. Sadaclia, r-nul Basarabeasca.
Sentința a fost contestată cu apel de procuror, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie
condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu amendă în
mărime de 2.500 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de
colaborator al Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 4 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2012, a
fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată
o nouă hotărîre prin care:
- Costiuc Mihail a fost condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la
5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1.000 unități convenționale și cu privarea
de dreptul de a ocupa sau de a exercita funcții în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova pe un termen de 3 ani.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a invocat faptul că, vina
inculpatului Costiuc Mihail în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit.
c) Cod penal, a fost dovedită prin materialele cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției de
către acesta nu echivalează cu achitarea odată ce există circumstanțe care confirmă cu
certitudine comiterea de către acesta a faptei incriminate.
Avocatul Galina Balaban în numele inculpatului, în temeiul pct. 6) alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitînd, casarea
acesteia cu menținerea sentinței de achitare.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel eronat a interpretat
prevederile legislației cu privire la legalitatea probelor, care le-a admis la materialele
cauzei ca fiind legale și obținute fără încălcări de procedură, acestea fiind:
- ordonanța de fixare a termenului urmăririi penale din august 2010, care nu a
fost datată conform art. 255 alin. (2) Cod de procedură penală;
- procesul-verbal de înzestrare cu tehnică specială a cet. Jalbu Vasile, care
contrar prevederilor art. 136 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost întocmit de către
inspectorul principal al SI a DISI a MAI Piterschi Eugen, care nu a fost împuternicit
să efectueze careva acțiuni procesuale pe cauza dată deoarece nu făcea parte din
grupul de urmărire penală;
- procesul-verbal privind înzestrarea lui Jalbu Vasile cu tehnică specială din 16
august 2010, semnătura acestuia fiind diferită celei din plîngere și explicațiile lui;
- ordonanța de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte din 16
august 2010, conform căreia, au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte 11
bancnote dar nu 14, care au fost anexate la o altă cauză penală;
- la etapa luării cunoștinței cu materialele cauzei inculpatul și apărătorul său nu
i-au fost prezentate toate materialele cauzei și anume f.d. 41a – 41g, astfel, instanța de
apel la baza soluției de condamnare a pus probele la cercetarea cărora nu au avut
acces inculpatul și apărătorul, fapt ce contravine prevederilor art.101 alin. (4) Cod de
procedură penală.
La fel, recurentul a menționat că, decizia instanței de apel este ilegală și din
motiv că lipsește partea descriptivă a acesteia.
Consideră că, din motivul nulității tuturor actelor procedurale dobîndite cu
încălcarea legislației procedurale penale, trebuie menținută sentința de încetare în
2
privința lui Costiuc Mihail, deoarece există circumstanțe care exclud tragerea la
răspundere penală.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15
ianuarie 2013, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Balaban Galina în
numele inculpatului Costiuc Mihail, casată decizia instanței de apel și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată.
6.1. Instanța de recurs a conchis că, instanța de apel, rejudecînd cauza și
pronunțînd o nouă hotărîre de condamnare a lui Costiuc Mihail nu a descris fapta
infracțională, considerată ca fiind dovedită, dar ilegal a reținut fapta incriminată
condamnatului de către organul de urmărire penală, precum și în decizia sa a
menționat repetat probele din rechizitoriu, fără a face o analiză completă a acestora,
prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2013, a
fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței.
7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că organul de
urmărire penală desfășurînd urmărirea penală a comis derogări de la prevederile legale
care nu pot fi înlăturate în nici un mod și, astfel, concluzia instanței de fond de
încetare a procesului penal, în privința lui Costiuc Mihail este întemeiată.
Din materialele cauzei rezultă că, în temeiul plîngerii lui Jalbu Vasile, la data
de 14.08.2010, a fost emisă de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Popenco
Adrian, ordonanță de începere a urmăririi penale pe faptul coruperii pasive comise de
către șeful de post, ofițerul operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia al
IP Basarabeasca, Costiuc Mihail.
Prin ordonanța din august 2010, în care lipsește data (f.d.2, vol.I), încălcându-se
prevederile art. 255 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a dispus fixarea termenului
efectuării urmăririi penale pe cauza penală nr. 2010978201 pînă la data de 15.09.2010
de către procurorul-interimar Anticorupție, Tumuruc Marcel.
La 14 august 2010, prin ordonanța privind efectuarea acțiunilor de urmărire
penală s-a dispus efectuarea înregistrării video a imaginilor ce țin de transmiterea
sumelor nominalizate, înregistrarea audio a convorbirilor dintre Jalbu Vasile cu
ofițerul operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia al IP Basarabeasca,
Costiuc Mihail, efectuarea examinării corporale, efectuarea percheziției la locul
transmiterii banilor după transmiterea acestora, inclusiv în birourile de serviciu a
ofițerului, precum și percheziția corporală a lui Costiuc Mihail.
La 14 august 2010, ora 13.40, procurorul în procuratura Anticorupție, Popenco
Adrian s-a adresat cu demers judecătorului de instrucție privind autorizarea efectuării
acțiunilor de urmărire penală și măsurilor operative de investigații pe un termen de 30
zile din data eliberării autorizației, și anume: înregistrarea audio a convorbirilor dintre
Jalbu Vasile cu ofițerul operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia al IP
Basarabeasca, Costiuc Mihail, efectuarea examinării corporale a ofițerului
nominalizat, efectuarea percheziției la locul transmiterii banilor după transmiterea
acestora inclusiv în birourile de serviciu precum, și percheziția corporală a lui Costiuc
Mihail.
Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 14.08.2010 s-a dispus autorizarea pe un termen de 30 zile din data
eliberării autorizației, a înregistrării audio, celelalte măsuri operative fiind puse în
sarcina colaboratorilor CNA.
Instanța de apel a constatat că, la 14 august 2010, aproximativ la ora 09.00, de
către colaboratorii SI a DISI MAI a fost efectuată interceptarea convorbirilor dintre
3
Costiuc Mihail, Jalbă Vasile și Răcila Igor, însă nu a fost întocmit nici un proces-
verbal privind înzestrarea cu tehnică specială cu care a fost înzestrat Jalbu Vasile.
Reieșind din faptul că înregistrarea audio efectuată la 14.08.2010, aproximativ
la ora 09.00, a fost efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucție, procurorul nu
a emis o ordonanță motivată privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și
ulterior nu s-a autorizat acțiunea procesuală, datele obținute prin acest mijloc de probă
nu pot fi admise ca probe.
De asemenea, actele procedurale anexate la f.d.51-54, vol.I, au fost întocmite
într-o formă liberă cu denumirea „Discuția din data de 14.08.2010 avută loc între
Jalbu Vasile, cet. Igor și colaboratorul OAI, Costiuc Mihail”, care sunt
necorespunzătoare după formă și conținut cerințelor stipulate la art.art. 136, 260 Cod
de procedură penală, nefiind clar cine le-a întocmit, în temeiul cărui act, la ce dată,
oră, numărul casetei pe care s-a efectuat înregistrarea.
Instanța de apel a reținut că, prin procesul-verbal privind înzestrarea cu tehnică
specială din 16.08.2010 (f.d.11, vol.I), Jalbu Vasile a fost înzestrat cu tehnică specială
video-audio recorder „Nasture”, dictofon „Edic mini”, audioemițător „RMK-124”,
însă, la rubrica „participanți” la pct. 2 cu pix de culoare mai întunecată este indicat
numele Jalbu Vasile, observându-se cu ochiul liber că semnătura este diferită de cea
din plîngerea și explicația lui Jalbu Vasile (f.d.5-6, vol.I), semnătură diferită de cea
din plîngerea și explicația lui Jalbu Vasile este efectuată și în procesul-verbal privind
marcarea-examinarea bancnotelor din 16.08.2010 (f.d.12-15, vol.I), excluzîndu-se
astfel, participarea declarantului la acțiunea procesuală.
Potrivit ordonanței de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte din
16.08.2010, s-a dispus recunoașterea a patru bancnote, cu nominalul de 500 lei și 100
lei, cu atașarea lor la cauza penală.
Din materialele cauzei rezultă, că au fost recunoscute de fapt în calitate de
corpuri delicte nu 14 bancnote, dar 11 bancnote, iar reieșind din ordonanța menționată
acestea au fost anexate la o altă cauză cu nr. 2010036490 și nu la cauza penală de
învinuirea lui Costiuc Mihail.
Potrivit procesului-verbal de percheziție și examinare corporală din 16.08.2010,
în cadrul percheziției au fost utilizate mijloace tehnico-științifice: camera video ,,Sony
DCEHC-23”, caseta ,,DTK Mini DV 60 mm”, lampa ultravioletă ,,Energizer”, însă
aceste acțiuni au fost efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucție și fără a
exista ordonanța motivată a procurorului, cu înștiințarea judecătorului de instrucție
potrivit art. 135 alin. (2) Cod de procedură penală.
Instanța de apel a reținut că, nu este clar cine a întocmit actul procedural
„Discuția din data de 16.08.2010 avută loc între Jalbu Vasile și Costiuc Mihail”, care
a fost înregistrată video, fiindcă aceasta nu corespunde atît după formă, cît și nici după
conținut cerințelor art.art. 136, 260 Cod de procedură penală, nefiind clar cine l-a
întocmit, în baza cărui act, data, ora, numărul casetei pe care a fost efectuată
înregistrarea, precum nici nu a fost semnat.
La 03 septembrie 2010, de către judecătorul de instrucție al Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău, conform art. 109 alin. (3) Cod de procedură penală, a fost
audiat martorul Jalbu Vasile, însă nu este clar dacă a participat sau nu inculpatul
Costiuc Mihail la audierea martorului, or în declarațiile anexate, nu s-a făcut
mențiunea că inculpatul nu ar fi avut careva întrebări față de martor, ultimul
răspunzând la întrebările procurorului și avocatului.
Acest drept al apărării nu a fost exercitat nici în instanța de fond și nici în cea
de apel, deoarece acuzarea nu a asigurat prezența martorului nominalizat în ședința de
4
judecată pentru audiere și înlăturarea divergențelor.
La 10 septembrie 2010, învinuitului Costiuc Mihail și apărătorului său i-au fost
prezentate materialele cauzei pentru cunoștință, unde au fost cusute și numerotate în
număr de 79 file în I volum. Însă, în ședința de judecată s-a constatat, că inculpatului
și apărătorului său la luarea cunoștinței cu materialele cauzei, nu i-au fost prezentate
toate materialele cauzei și anume - nu i-au fost aduse la cunoștință f.d. 41a – procesul-
verbal privind efectuarea interceptării convorbirilor și de confirmare a acestora, f.d.
41b - ordonanța de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte, f.d. 41c –
procesul-verbal de cercetare a obiectelor, f.d. 41d – proces-verbal de cercetare a
obiectelor, f.d. 41e - ordonanță de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte,
f.d. 41f – proces-verbal privind efectuarea interceptării convorbitorilor și de
confirmare a acestora, f.d. 41g – procesul-verbal de apreciere a importanței probelor.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a
contestat cu recurs decizia solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la
rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului procurorul a invocat că, soluția instanței de apel în care
aceasta a invocat că organul de urmărire penală desfășurînd urmărirea penală a comis
derogări de la prevederile legale care nu pot fi înlăturate în nici un mod, menținînd
concluzia instanței de fond privind încetarea procesului penal, este una neîntemeiată,
din următoarele motive:
- referitor la data fixării termenului de urmărire penală, precum și întocmirea
proceselor-verbale de examinare a înregistrărilor audio și anexelor, în ședința de
judecată au fost prezentate procese-verbale de corectare a erorilor și omisiunilor
admise de ofițerul de urmărire penală și procuror, motivîndu-se prin circumstanțe
verosimile admiterea acestor erori.
Procesele-verbale au fost considerate motivate și admise de instanță, respectiv
erorile nominalizate fiind înlăturate.
Totodată, a menționat că erorile invocate nu au lezat în nici un fel calitatea
acuzării aduse, esența probatoriului acumulat și a circumstanțelor de fapt care
confirmă probele, prin urmare nu a fost încălcat dreptul la apărare a lui Costiuc
Mihail, omisiunile fiind corectate la constatarea acestora, indiferent de etapa la care se
afla procesul penal, circumstanțe ce nu atrag nulitatea acestor probe;
- cît privește argumentul cu privire la numerotarea filelor în cauza penală, cu
numere arabe sau litere, a menționat că însăși inculpatul în instanța de judecată a
afirmat că materialele cauzei penale erau cusute și numerotate, cu excepția a cîtorva
documente.
Astfel, atît inculpatul, cît și apărătorul său nu au înaintat nici o obiecție privind
numerotarea materialelor în așa modalitate.
Prin această numerotare nu a fost încălcată în nici un fel dreptul la apărare a
inculpatului, necătînd la faptul că ultimul și-a schimbat apărătorul în instanța de
judecată, iar noul apărător, a făcut cunoștință cu toate materialele cauzei.
La fel, pe acest fapt a fost prezentată o explicație de către ofițerul de urmărire
penală care a menționat că materialele cauzei au fost cusute și numerotate suplimentar
imediat după trimiterea cauzei penale către procuror, la solicitarea verbală a ultimului,
înainte ca Costiuc Mihail să facă cunoștință cu materialele cauzei, explicație admisă
de către instanță în cadrul cercetării judecătorești;
- prin procesul-verbal de percheziție și examinare corporală și procesul-verbal
de percheziție, aceste acte procesuale au fost întocmite în conformitate cu legislația în
vigoare, iar înregistrarea care a fost îndeplinită în cadrul acțiunii procesual-penale, a
5
fost efectuată în conformitate cu prevederile art.art. 131, 260 alin. (2) pct. 6) Cod de
procedură penală, precum și nu era o măsură operativă de investigație pentru a
necesita autorizarea judecătorului de instrucție;
- ordonanța de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte, a casetelor
și CDR-lor cu înregistrările video și audio, acestea corespund cerințelor art.art. 136,
159, 255 Cod de procedură penală.
Totodată, procesele-verbale de interceptare a convorbirilor și apreciere a
importanței probelor audio au fost întocmite la urmărirea penală în conformitate cu
prevederile art.art. 136, 260 Cod de procedură penală, probe care dovedesc direct vina
lui Costiuc Mihail în fapta comisă;
- privind audierea martorului Jalbu Vasile în fața judecătorului de instrucție,
fără participarea învinuitului Costiuc Mihail a menționat, că martorul respectiv a fost
audiat de judecătorul de instrucție în condițiile prevăzute la art. 109 alin. (3) Cod de
procedură penală, la audierea căruia a fost prezent atît învinuitul, cît și apărătorul său,
iar martorului fiindu-i adresate întrebări de către ambii, fapte confirmate în procesul-
verbal de audiere a martorului la judecătorul de instrucție, probă care nu a fost
apreciată la justa valoare de către instanță.
Atît apărătorul, cît și inculpatul nu au solicitat audierea suplimentară a
martorului, precum și a circumstanțelor suplimentare care ar fi dorit să constate în
rezultatul audierii martorului Jalbu Vasile;
- cu referire la procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din
20.08.2010, a indicat că în procesul-verbal respectiv este indicat numărul cauzei
penale și figuranții procesuali cărora li se aduc la cunoștință aceste expertize –
apărătorul și învinuitul. La momentul prezentării rezultatelor expertizei apărător în
procesul-verbal a fost Bosîi Ion, iar învinuit Costiuc Mihail, circumstanțe constatate și
în alte acte procedurale întocmite în cadrul acestei cauze penale.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11
februarie 2014 a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2013 și dispusă rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.
9.1. Instanța de recurs a conchis că, instanța de apel, nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel și a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate
în ordinea procedurii de recurs ordinar.
Instanța de recurs a menționat că, concluzia instanțelor de fond de a nu fi
admise ca probe procesul-verbal privind marcarea-examinarea bancnotelor din 16
august 2010 (f.d.12, vol.I); procesul-verbal de percheziție și examinare corporală din
16 august 2010 (f.d.17, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 16 august 2010
(f.d.18-19, vol.I); pe motiv că nu au fost autorizate de către judecătorul de instrucție
este una greșită, deoarece la dosar este anexat demersul procurorului în Procuratura
Anticorupție, Popenco Adrian, adresat judecătorului de instrucție privind autorizarea
efectuării acțiunilor de urmărire penală din 14.08.2010 (f.d.8, vol.I), cît și încheierea
judecătorului de instrucție a Judecătoriei Buiucani, mun Chișinău din 14.08.2010
(f.d.9-10, vol.I), prin care s-a dispus autorizarea pe un termen de 30 zile, și anume: ,,a
înregistra audio convorbirile dintre cet. Jalbu V. cu Costiuc M., - efectuarea
examinării corporale a lui Costiuc M., efectuarea percheziției la locul transmiterii
banilor după transmiterea acestora inclusiv a birourilor de serviciu a lui Costiuc M.,
precum și percheziția corporală a lui Costiuc M.”, din care rezultă clar, că acțiunile
de urmărire penală enunțate, au fost efectuate în perioada stabilită de către judecătorul
de instrucție.
6
La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind ilegală înregistrarea audio din
14.08.2010 dintre inculpat și martorul Jalbu Vasile, pe motiv că a fost efectuată fără
autorizarea judecătorului de instrucție, argumentînd că această măsură de investigație
a fost efectuată la ora 09.00 în ziua de 14.08.2010, iar încheierea judecătorului de
instrucție, a fost adoptată în aceiași zi, însă după orele 13.40 (f.d.8, vol.I).
Instanța de recurs a menționat, că concluzia instanțelor de fond a fost făcută
reieșind din depozițiile martorului Jalbu Vasile din 14 august 2010 (f.d.60, vol.I), din
care rezultă că, potrivit conversației avute cu Costiuc Mihail la data de 13.08.2010,
ultimul i-a dat termen pînă luni (14.08.2010) la ora 08.00, să-i aducă banii.
Astfel, s-a dedus că înregistrarea audio a avut loc în dimineața zilei de
14.08.2010.
Cît privește a doua înregistrare a convorbirilor telefonice între inculpat și
martorul Jalbu Vasile din 16.08.2010 (f.d.55, vol.I), această măsură specială de
investigație a fost efectuată cu autorizarea judecătorului de instrucție (încheierea din
14.08.2010 (f.d.9-10, vol.I).
Instanța de recurs a apreciat concluzia instanței de apel cu referire la audierea
martorului Jalbu Vasile la data de 03.09.2010, în baza art. 109 alin. (3) Cod de
procedură penală, motivînd că nu este clar dacă inculpatul a participat sau nu, la
audierea martorului, deoarece în procesul-verbal nu este făcută mențiunea că
inculpatul ar fi avut careva întrebări față de martor, ca fiind una pripită.
Această argumentare nu este convingătoare, or simplul fapt că procesul-verbal
de interogare a martorului nu conține nici o întrebare din partea inculpatului adresată
martorului, nu poate justifica concluzia făcută de instanță că Costiuc Mihail nu a fost
prezent, la interogare.
Mai mult ca atît, la audierea martorului a participat avocatul inculpatului, care
a oferit întrebări acestuia, iar declarațiile au fost depuse sub jurămînt și cu respectarea
prevederilor art. 312 Cod penal.
Totodată, instanța de recurs a conchis referitor la faptul că inculpatului Costiuc
Mihail și apărătorului său la luarea cunoștinței cu materialele cauzei nu i-au fost
prezentate toate materialele cauzei penale din care motiv instanțele inferioare nici nu
le-au luat în considerație ca probe, or, potrivit procesului-verbal de informare a
învinuitului despre terminarea urmăririi penale, Costiuc Mihail a solicitat invitarea
avocatului său Bosîi Ion pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, iar la 10
septembrie 2010, în prezența apărătorului Bosîi Ion, după luarea de cunoștință cu ele,
careva cereri sau demersuri nu au înaintat.
Mai mult, atît inculpatul, cît și avocatul nu au fost lipsiți de dreptul de a face
cunoștință cu materialele cauzei și în instanța de judecată, solicitînd pentru aceasta un
anumit termen.
În cazul în care inculpatul Costiuc Mihail pune la îndoială legalitatea mai
multor acțiuni ale organului de urmărire penală, acesta a avut posibilitatea la etapa
urmăririi penale să le conteste judecătorului de instrucție în termenul prevăzut de
lege, conform prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, însă nu a realizat acest
drept.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie
2014, a fost admis apelul declarat de acuzatorul de stat, casată sentința, rejudecată
cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
potrivit căreia Costiuc Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni
prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 1.000 unități
7
convenționale, ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa sau exercita
funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe un termen
de 3 ani.
În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un
termen de probă de 2 ani.
10.1. În fapt, instanța de apel a constatat că, Costiuc Mihail, având funcția de
șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia a IP
Basarabeasca din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în baza ordinului nr. 145ef
din 04.04.2008, adică fiind o persoană cu funcție de răspundere căreia într-o instituție
de stat i-a fost acordate permanent prin stipularea legii și prin numire anumite drepturi
și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind abilitat în baza pct.
3 și pct. 8 a Fișei postului aprobată prin Ordinul IP Basarabeasca din 29 mai 2009 cu
dreptul de a primi, înregistra și examina în limitele competenței sale cererile și
comunicările cetățenilor despre infracțiuni, cu înregistrarea lor ulterioară în registrele
inspectoratului de poliție, fiind abilitat cu dreptul de a întocmi procese-verbale pe
contravenții în limita competenței sale, de a le examina și a aplica sancțiuni
contravenționale și alte măsuri de constrângere în conformitate cu prevederile Codului
contravențional, a comis infracțiunea de corupere pasivă în următoarele circumstanțe:
la 16.08.2010, aproximativ la ora 08.15, șeful de post, ofițerul operativ superior de
sector al postului de poliție Sadaclia a IP Basarabeasca, Mihail Costiuc, aflându-se în
biroul său de serviciu amplasat în incinta Primăriei s. Sadaclia, r-nul Basarabeasca, a
primit de la cet. Jalbu Vasile suma de 1.500 lei pentru ca ultimul să nu fie tras la
răspundere în legătură cu comiterea unor presupuse fapte legate de agresarea cet.
Răcila Igor, care au avut loc la data de 08 august 2010 în s. Sadaclia, r-nul
Basarabeasca.
Instanța de apel, analizând probele administrate în cadrul urmăririi penale și în
cadrul cercetării judecătorești, și anume: declarațiile inculpatului Costiuc Mihail
(f.d.117-134, Vol. I); declarațiile martorului Vasile Jalbu (f.d.78-79, vol.I, f.d. 183-
184, vol.II); plîngerea cet. Vasile Jalbu din 13 august 2010 (f.d.5, vol.I); procesul-
verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din 16 august 2010 (f.d.11, vol. I);
procesul-verbal privind marcarea-examinarea bancnotelor din 16 august 2010
(f.d.12-15, vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte
din 16 august 2010 (f.d.16, vol.I); procesul-verbal cu privire la percheziție din 16
august 2010 (f.d.18-19, vol.I); raportul de expertiză nr. 2002 din 18 august 2010
(f.d.24-25, vol.I); raportul de expertiză nr. 2003 din 19 august 2010 (f.d.27-28, vol.I);
ordonanța de recunoaștere și anexare la dosar a corpurilor delicte din 16 august
2010 (f.d.40, vol.I); procesul-verbal de cercetare a obiectelor din 16 august 2010
(f.d.41, vol.I); procesul-verbal privind efectuarea interceptării convorbirilor și de
confirmare a acestora din 14 august 2010 (f.d.41a, vol.I); ordonanța de recunoaștere
și anexare la dosar a corpurilor delicte din 16 august 2010 (f.d.41b, vol.I); procesul-
verbal de cercetare a obiectelor din 16 august 2010 (f.d.41c, vol.I), stabilind situația
de fapt, a reținut în sarcina inculpatului Costiuc Mihail întrunirea elementelor
constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod
penal.
Instanța de apel a constatat întrunirea în acțiunile inculpatului Costiuc Mihail a
elementelor constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă realizată prin acțiunea
inculpatului care, fiind șeful de post, ofițer operativ superior de sector al postului de
poliție Sadaclia a IP Basarabeasca în gestiunea căruia se afla spre examinare plîngerea
cet. Răcila Igor pentru presupusul fapt de agresare a ultimului de către cet. Jalbu
8
Vasile înregistrată în Registrul de evidență a altor comunicări despre comiterea
infracțiunilor a IP Basarabeasca cu nr. 862 la data de 08 august 2010, a estorcat de la
cet. Jalbu Vasile suma de 2000 lei pentru ca ultimul să nu fie tras la răspunderea
prevăzută de legislația în vigoare.
Prin procesul-verbal cu privire la contravenție anexat la materialele cauzei
(f.d.49, vol.I) se atestă că, cet. Jalbu Vasile nu a comis contravenția imputată acestuia,
fapt care denotă intenția inculpatului Costiuc Mihail de a estorca mijloace bănești de
la cet. Jalbu Vasile, pentru a nu întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție.
Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel,
fiind cercetate înregistrările audio s-a constatat cu certitudine că, înregistrarea audio a
convorbirilor telefonice între inculpatul Costiuc Mihal și Jalbu Vasile din 14.08.2010
și 16.08.2014 au fost efectuate cu autorizarea judecătorului de instrucție, iar prin
vizionarea înregistrărilor video se dovedește direct vina lui Costiuc Mihail în fapta
comisă.
Cu referire la pretinsa nulitate a tuturor actelor procedurale dobîndite cu
încălcarea esențială a legislației procesual-penale.
10.2. Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată, în instanța de
fond a fost anexat procesul-verbal privind corectarea erorilor materiale din 10 mai
2011 prin care s-a indicat „se corectează eroarea materială admisă în ordonanța de
fixare a termenului de urmărire penală de la cauza penală nr. 2010978201 care se află
pe rol în instanța de judecată Basarabeasca, și prin urmare, la secțiunea - data
adoptării ordonanței, în loc de fraza „august 2010” urmează a se citi „14 august 2010”
(f.d.137, vol.I).
În acest sens, a fost anexată ordonanța din 14 august 2010 prin care s-a fixat
termenul efectuării urmăririi penale pe cauza penală cu nr. 2010978201 pînă la data
de 15 septembrie 2010 (f.d.139, vol.I).
Totodată, instanța de apel a reținut că, prin fișa infracțiunii constatate se atestă
că, data începerii urmăririi penale pe cauza penală cu nr. 2010978201 este 14.08.2010
(f.d.140, vol.I).
Instanța de apel a considerat că, instanța de fond neîntemeiat nu a reținut
procesul-verbal privind corectarea erorilor materiale din 10 mai 2011, or, în
conformitate cu art. 249 Cod procedură penală, erorile materiale evidente din
cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală, de
judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la
cererea celui interesat ori din oficiu, iar despre corectarea efectuată, organul de
urmărire penală întocmește un proces-verbal.
Totodată, instanța de apel a remarcat că, instanța de fond nu a reținut nici un
temei concludent și pertinent în baza căruia s-a respins procesul-verbal de corectare a
erorilor materiale din 10 mai 2011, invocarea instanței de fond precum că procesele-
verbale de corectare a erorilor materiale provoacă dubii, iar actele procedurale, nici
prin procesul-verbal de corectare a erorilor materiale nu au căpătat forma actului
procedural prevăzut de art.art. 136, 260 Cod de procedură penală, este abstractă și nu
este argumentată juridic, în contextul în care legea procesual-penală prevede
posibilitatea corectării erorilor materiale de către, după caz, organul de urmărire
penală, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată, iar careva temeiuri legale
prevăzute de legea procesual-penală privind imposibilitatea sau interzicerea corectării
erorilor materiale nu sunt reglementate de legea procesual-penală.
În acest context, instanța de apel a reținut că, procesul-verbal privind corectarea
erorilor materiale din 10 mai 2011 fiind întocmit în corespundere cu art. 249 Cod de
9
procedură penală, constatând că, neindicarea datei privind începerea urmăririi penale
constituie o eroarea materială, care poate fi corectată de către procuror, care nu
afectează în esență, legalitatea desfășurării urmăririi penale, mai mult ca atât prin fișa
infracțiunii constatate se atestă că, urmărirea penală a fost începută la data de 14
august 2014.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 august 2010 s-a
autorizat pe un termen de 30 zile din data eliberării autorizației, efectuarea acțiunilor
de urmărire penală și măsurilor operative de investigații, și anume: înregistrarea audio
a convorbirilor dintre cet. Jalbu Vasile cu ofițerul operativ superior de sector al
postului de poliție Sadaclia al IP Basarabeasca, Costiuc Mihail, efectuarea examinării
corporale a ofițerului operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia al IP
Basarabeasca, Costiuc Mihail, efectuarea percheziției la locul transmiterii banilor
după transmiterea acestora inclusiv în birourile de serviciu a ofițerului operativ
superior de sector al postului de poliție Sadaclia al IP Basarabeasca, Costiuc Mihail
precum și, percheziția corporală a ofițerului operativ superior de sector al postului de
poliție Sadaclia al IP Basarabeasca Costiuc Mihail (f.d.9-10, vol.I).
Instanța de apel a menționat că concluzia instanței de fond referitor la faptul că,
interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate la data de 14 august 2010 nu au
fost reflectate într-un proces-verbal, fapt ce derogă de la prevederile art. 260 Cod de
procedură penală este neîntemeiată or, la materialele cauzei penale este anexat
demersul procurorului în procuratura Anticorupție Popenco Adrian privind
autorizarea efectuării acțiunilor de urmărire penală din 14 august 2010 (f.d.8, vol.I),
precum și prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 august 2010
s-a autorizat pe un termen de 30 zile din data eliberării autorizației, efectuarea
acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor operative de investigații (f.d. 9-10, vol.I).
Cu referire la cea de a doua înregistrare a convorbirilor telefonice dintre cet.
Jalbu Vasile și cet. Costiuc Mihail din 16.08.2010 (f.d.55, vol.I), instanța de apel a
reținut că, și această măsură operativă de investigație, a fost efectuată cu autorizarea
judecătorului de instrucție, fapt confirmat prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 14 august 2010 (f.d.9-10, vol.I).
Instanța de apel a menționat că, prin procesul-verbal de corectare a erorilor
materiale din 10 mai 2011 s-a dispus corectarea erorii materiale, comise în cadrul
urmăririi penale la întocmirea stenogramelor din data de 14.08.2010 și 16.08.2010 în
ce privește persoana care a întocmit aceste stenograme conform anexei la procesul-
verbal în care nu a fost indicată persoana care a întocmit stenogramele convorbirilor
din 14.08.2010 și 16.08.2010 (f.d.141-146, vol.I).
Instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată constatarea instanței de fond,
privitor la faptul că în rubrica participanți la pct.2 cu pix de culoare mai întunecată se
indică numele Jalbu Vasile și semnătura care este diferită de cea din plângerea și
explicația lui Vasile Jalbu (f.d.11, vol.I), or, se reține că, în rubrica „participanți”, la
pct. 2 este indicat numele și prenumele cet. Jalbu Vasile, iar în dreptul acestuia este
aplicată semnătura „Jalbu”. La o primă analiză comparativă a semnăturii „Jalbu” din
procesul privind înzestrarea cu tehnică specială și din plângerea semnată de Jalbu
Vasile, anexată la fila dosarului 5, vol. I (în care, la fel, se poate constata faptul că,
plângerea este scrisă de o altă persoană, cu un alt scris cu o altă cerneală, decât cea
cu care a scris cet. Vasile Jalbu mențiunea că, plângerea de către dînsul citită, scrisă
corect pentru ceea ce și semnează) nu au putut fi constatate careva deosebiri
semnificative de natură să creeze dubii instanței de judecată, iar simplul fapt că, a fost
semnat cu un pix de altă culoare mai întunecată, după cum a constatat instanța de
10
fond, nu poate atrage și nici nu constituie temei privind invocarea nulității acestei
acțiuni procesuale.
Instanța de apel a menționat că, în textul ordonanței de recunoaștere și anexare
la dosar a corpurilor delicte din 16.08.2010 (f.d.16, vol.I), este menționată fabula
cazului respectiv, fiind totodată indicat numărul dosarului penal 2010978201 și data
pornirii acestuia, ba chiar și seriile și numerele bancnotelor transmise sub controlul
CCCEC lui Mihail Costiuc, fiind doar eronat indicat în dispozitivul ordonanței de
către ofițer un alt număr de dosar penal, ceea ce însă nu înlătură caracterul probant al
documentului respectiv și valabilitatea acestuia.
Tot în acest context, instanța de apel a reținut că, prin procesul-verbal de
corectare a erorilor materiale din 10 mai 2011 s-a dispus „corectarea erorii materiale,
comise în cadrul urmăririi penale la întocmirea ordonanței de recunoaștere și anexare
la dosar a corpurilor delicte și procesul-verbal de cercetare a obiectelor, ambele din
16.08.2010 și a modifica fraza „CD-ul de model Memorex”, care este amplasat într-o
husă de hârtie. Pe CD sunt prezente inscripțiile ,,1. Nr. 442 și inscripția CCCEC:
Direcția asigurare operativă intrare 442, pe care este înregistrată livrarea sumei de
1500 lei cetățeanului Costiuc Mihail, tot pe acest CD sunt înregistrate convorbirile din
14-16.08.2010 între Costiuc Mihail și Jalbu Vasile urmând ca aceasta să aibă
următorul conținut „CD-ul de model Memorex, care este amplasat într-o husă de
hârtie. Pe CD sunt prezente inscripțiile „1. Nr. 442 și inscripția CCCEC: Direcția
asigurare operativă intrare 442, pe care este înregistrată livrarea sumei de 1500 lei
cetățeanului Costiuc Mihail la data de 16.08.2010 între Costiuc M. și Jalbu Vasile, și
CD-ul de model EXTREME cu inscripția CCCEC Direcția asigurare operativă
inventar nr. 638 pe care sunt înregistrate convorbirile din 14.08.2010 între Costiuc
M. și Jalbu Vasile și o persoană pe nume Igor” (f.d.147-148, vol.I).
Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate constatările instanței de fond,
privitor la faptul că, procesul-verbal de percheziție și examinare corporală din
16.08.2010 (f.d.17, vol.I), procesul-verbal de percheziție din 16.08.2010 (f.d.18-19,
vol.I) precum și înregistrarea video s-a efectuat, fără a fi autorizată de judecătorul de
instrucție, fără a exista ordonanța motivată a procurorului și fără înștiințarea
judecătorului de instrucție, potrivit art. 135 alin. (2) Cod de procedură penală, or, prin
încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 august 2010, s-a autorizat pe
un termen de 30 zile din data eliberării autorizației, efectuarea acțiunilor de urmărire
penală și măsurilor operative de investigații, inclusiv - efectuarea percheziției la locul
transmiterii banilor după transmiterea acestora inclusiv în birourile de serviciu a
ofițerului operativ superior de sector al postului de poliție Sadaclia al IP
Basarabeasca, Costiuc Mihail precum și, percheziția corporală a ofițerului operativ
superior de sector al postului de poliție Sadaclia al IP Basarabeasca, Costiuc Mihail
(f.d.9-10, vol.I).
În acest context, instanța de apel a constatat că, acțiunea de percheziție
efectuată de către organul de urmărire penală și fixată prin procesul-verbal de
percheziție și examinare corporală din 16.08.2010 și procesul-verbal de percheziție
din 16.08.2010 constituie acțiuni de urmărire penală și nu pot fi concepute ca măsuri
operative de investigație, după cum a invocat instanța de fond, prin prisma art. 135
alin. (2) Cod de procedură penală.
Instanța de fond neîntemeiat a constatat că, potrivit procesului-verbal de
comunicare a raportului de expertiză din 20.08.2010 nu este clar căror părți le-a fost
aduse la cunoștință raportul de expertiză, lipsesc numele participanților și calitatea
procedurală, nu este clar cine a semnat acest proces-verbal, or prin procesul-verbal de
11
comunicare a raportului de expertiză din 20.08.2010 se atestă că, acesta a fost
comunicat învinuitului Costiuc Mihail și apărătorului acestuia Bosîi Ion, fapt reținut
prin semnăturile acestora, care pot fi constatate și prin alte acte procedurale.
Instanța de apel analizînd declarațiile martorului Vasile Jalbu, audiat în
conformitate cu art. 109 alin. (3) Cod de procedură penală a constatat că, la audierea
acestuia a participat avocatul inculpatului, la întrebarea căruia, martorul Vasile Jalbu a
declarat că „nu, eu nu i-am propus, nu l-am rugat pe Costiuc Mihail de a lua bani
pentru a ameliora, a rezolva întrebarea”.
Instanța de apel a reținut că, prin procesul-verbal de informare a învinuitului
despre terminarea urmăririi penale din 10.09.2010 se atestă că, procurorul în
Procuratura Anticorupție, Compan Dorin a informat învinuitul Costiuc Mihail despre
faptul că, urmărirea penală a fost finisată și că are dreptul de a face cunoștință cu
materialele acumulate pe cauză, pentru ce este necesar să se prezinte pe data de
10.09.2010 la orele 14:00 în Procuratura Anticorupție. Tot prin acest proces-verbal se
atestă că, învinuitul a solicitat pentru a face cunoștință cu materialele dosarului și
avocatul acestuia, Bosîi Ion.
Prin procesul-verbal de prezentare a materialelor cauzei învinuitului și
apărătorului din 10.09.2010 se atestă că, procurorul în Procuratura Anticorupție,
Compan Dorin a prezentat învinuitului Costiuc Mihail și apărătorului acestuia Bosîi
Ion toate materialele cauzei cusute și numerotate în număr de 79 file, I volum.
Luând cunoștință cu materialele cauzei și fiind întrebați dacă cer sau nu
completarea urmăririi penale învinuitul Mihail Costiuc și apărătorul Bosîi Ion nu au
declarat nimic.
În acest context, instanța de apel a reținut poziția acuzării de stat care a
menționat că, dreptul la apărare în cazul probelor enumerate apărării nu i-a fost lezat,
or probele respective au fost cusute la materialele cauzei la prezentarea materialelor
învinuitului și apărătorului acestuia, aceasta fiind totodată numerotată și borderoul
întocmit, partea apărării neavând nici o obiecție sau cerere la acest capitol, nu s-a
indicat nici un act normativ care să interzică numerotarea cauzelor penale cu cifre și
litere. În instanța de fond, inculpatul Costiuc Mihail și-a înlocuit apărătorul, acesta a
făcut xerox-copii la toate materialele cauzei și având la dispoziție peste o lună de zile
pentru a pregăti apărarea clientului său în baza tuturor probelor care erau cusute și
numerotate la dosar.
Instanța de apel a menționat că, în cazul în care inculpatului Costiuc Mihail i-au
fost lezate drepturile și interesele sale prin acțiunile organului de urmărire penală,
ultimul urma să le conteste la faza de urmărire penală, în ordinea art. 313 Cod
procedură penală, judecătorului de instrucție.
Careva contestări a acțiunilor organului de urmărire penală din partea
inculpatului Costiuc Mihail sau a apărătorului acestuia, instanța de apel nu a reținut,
iar în acest sens, instanța de fond a ignorat prevederile art. 251 alin. (4) Cod procedură
penală, care reglementează procedura și cazurile atragerii nulității actului procedural.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel, a ținut cont de circumstanțele cauzei, că
inculpatului i se impută săvârșirea unei infracțiuni grave că, în privința acestuia, nu
pot fi reținute careva circumstanțe atenuante și agravante că, ultimul se caracterizează
pozitiv la locul de muncă și la locul de trai, are la întreținere doi copiii minori, precum
și de prevederile art.art. 7, 61, 75 Cod penal.
Avocatul Balaban Galina în numele inculpatului, a contestat cu recurs
decizia, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței fără modificări.
12
În motivare, recurentul a invocat că, decizia contravine prevederilor art. 389
Cod de procedură penală. Pronunțînd o sentință de condamnare în privința lui Costiuc
Mihail, instanța de apel era obligată să se asigure, că vinovăția inculpatului în
săvîrșirea infracțiunii este dovedită prin ansamblul de probe cercetate în ședința de
judecată.
Astfel, instanța de apel nu a analizat și nu s-a expus din punct de vedere juridic
asupra declarațiilor martorului Jalbu Vasile, interogat în ședința de judecată, precum
și asupra audierii înregistrărilor audio a convorbirilor telefonice între inculpatul
Costiuc Mihail și Jalbu Vasile din 14.08.2010 și 16.08.2010,
Subsidiar, recurentul a invocat că, procesul-verbal de înzestrare cu tehnică
specială din 16.08.2010 și procesul-verbal privind marcarea-examinarea bancnotelor
din 16.08.2010, nu au fost semnate de către Jalbu Vasile, fapt confirmat de către acest
în declarațiile sale.
Alt argument al ilegalității proceselor-verbale este și faptul, că ele au fost
întocmite de către inspectorul principal al SI a DISI a MAI Pitersghi Eugen, care nu
făcea parte din grupul de urmărire penală.
La audierea înregistrărilor audio a convorbirilor telefonice între inculpatul
Costiuc Mihail și Jalbu Vasile din 14.08.2010 și 16.08.2010, din toată înregistrarea nu
a fost posibil de deslușit nici un cuvînt, motiv din care, audierea a fost oprită.
Astfel, instanța de apel a luat poziția acuzatorului de stat, fără a argumenta
motivele.
Totodată a menționat, că încheierea judecătorului de instrucție privind
autorizarea efectuării înregistrării audio (dar nu și Video) a convorbirilor dintre Jalbu
Vasile și Costiuc Mihail a fost adoptată la 14.08.2010 orele l3.30 min., pe cînd
interceptarea convorbirilor telefonice a avut loc în aceiași zi la orele 09.00 dimineața,
cînd încheierea judecătorului de instrucție nu exista.
Totodată, cu toate că, instanța de apel recunoaște că a fost autorizată doar
interceptarea audio, concluzionează, că „prin vizionarea înregistrărilor video se
dovedește direct vina lui Costiuc în fapta comisă”, necătînd la faptul că la vizionarea
înregistrărilor video, ca și în cazul înregistrărilor audio nu a fost posibil de deslușit
imaginile de pe ecran, care s-au dovedit a fi de o calitate extraordinar de proastă.
Instanța de fond în sentința din 01.07.2011 a constatat mai multe încălcări
procedurale însă instanța de apel prin decizia din 17 septembrie 2014, admite toate
încălcările enumerate supra, motivîndu-și decizia prin faptul anexării la materialele
cauzei penale a proceselor-verbale privind corectarea erorilor materiale din 10 mai
2011, pe care le consideră drept niște erori materiale, prin aceasta protejînd
neprofesionalismul procurorilor anticorupție.
11.1. Pe marginea recursului a prezentat referință procurorul în Procuratura de
nivelul Curții Supreme de Justiție, Suvac Nicolae, care a solicitat respingerea
recursului cu menținerea deciziei.
Verificând argumentele recursului ordinar declarat de avocatul inculpatului
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia,
reieșind din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Avocatul, în recursul declarat invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod
de procedură penală – instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
13
instanței.
Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul constată că acest temei nu-și
găsește confirmare în speța dată, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în
sensul casării hotărîrilor judecătorești.
În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.10.2009 „Cu privire la
judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs
controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța
de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau
procesual.
Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei
în ordine de apel nu a comis careva erori de drept.
Colegiul penal, reține că, instanța de apel, verificînd probele administrate legal
de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de judecată, cu
respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o
apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu
certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu
privire la vinovăția inculpatului Costiuc Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Instanța de apel în motivarea deciziei sale s-a expus asupra declarațiilor
martorului Jalbu Vasile, atît asupra celor din cadrul urmăririi penale, cit și asupra
celor din cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, unde a menționat că ,,Avînd în
vedere afirmațiile avocatului inculpatului Balaban Galina, în cererea de recurs și
lecturînd textul deciziei instanței de recurs în cadrul ședinței de judecată din
18.06.2014 s-a admis demersul acuzatorului de stat privind audierea martorului
Jalbu Vasile, care cu certitudine a confirmat instanței că Costiuc Mihail a estorcat
suma de 1.500 lei de la el (f.d. 183-184, vol.II)”.
Referitor la argumentul recurentului ce ține de faptul că la reproducerea
înregistrărilor audio a convorbirilor telefonice între inculpatul Costiuc Mihail și Jalbu
Vasile din 14.08.2010 și 16.08.2010, din toată înregistrarea nu a fost posibil de desluși
nici un cuvînt, Colegiul penal îl reține ca neîntemeiat, or reproducînd înregistrarea
audio din 14.08.2010 anexată la materialele cauzei, se afirmă cu certitudine că
reproducerea este calitativă și poate fi deslușită, iar conversația de la minutul 39.20
pînă la minutul 42.00 dovedesc faptul că Costiuc Mihail a început să extorcheze bani
de la Jalbu Vasile, imediat după ce Răcila Igor a părăsit biroul inculpatului.
Celelalte critici formulate de recurent, enunțate la pct. 11. al prezentei decizii,
prin care se susține că instanța de apel eronat a pus la baza învinuirii probe care au
fost obținute contrar prevederilor legale, au format obiect de discuție la judecarea
cauzei în instanța de apel și, cărora instanța de apel le-a dat o motivare
corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 10, soluție,
pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune,
avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrile atacate în raport și cu prevederile art.
424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor
motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul
declarat în prezenta cauză este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal menționează că potrivit art. 249 Cod de procedură penală, erorile
materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul
de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a
întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. Despre corectarea efectuată,
14
organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal, iar judecătorul de instrucție
sau instanța de judecată – o încheiere, făcîndu-se mențiune și la sfîrșitul actului
corectat, din care motiv se constată că instanța de apel just a reținut procesele-verbale
privind corectarea erorilor materiale din 10 mai 2011 întocmite în conformitate cu
prevederile supra menționate.
La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului se evidențiază că
recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de
apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile
prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de
recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrilor recurate, ca fiind ilegale.
Totodată, din procesul-verbal al ședinței instanței de apel și, textul deciziei
adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelului, a respectat
prevederile art.art. 415, 417 Cod de procedură penală, întemeindu-și concluziile pe
probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel.
În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432
alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a
hotărîrilor adoptate în prezenta cauză penală și, prin urmare, se impune soluția
inadmisibilității recursului declarat de avocatul Balaban Galina în numele inculpatului
Costiuc Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.
În corespundere cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Galina Balaban în
numele inculpatului Costiuc Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 17 septembrie 2014, în cauza penală în privința lui Costiuc Mihail
Vasile, fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 martie 2015.
Președinte Ion Guzun
Judecătorii Petru Moraru
Dumitru Mardari
15