1ra-13/2015 — art.190 alin.5 Cod penal

1ra-13/2015 — art.190 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-13/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

10 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Nadejda Toma, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii și de părțile

vătămate Cazanețchii Vladimir, Țurcan Nicolae și Saulea Elena, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2014, în cauza

penală în privința lui

Ungureanu Ivan Vasile,

născut la 06 februarie 1962, originar din s. Cucuieții

Vechi, r-nul Rîșcani, domiciliat în or. Bălți, str. Ștefan

cel Mare 6/1, ap. 35 A.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Ivan a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin.(5) Cod penal, din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive ale

infracțiunii.

că, urmărind scopul însușirii bunurilor în proporții deosebit de mari, în perioada

anului 2004-2005 prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la un grup de

persoane mijloace bănești în sumă de 367 885 lei, în următoarele împrejurări:

Sub pretextul de organizare a lucrărilor de construcție a grupului de

gherete din piața V. Alexandri, 4, mun. Bălți, cu suprafața totală de 223,8 m2,

Ungureanu I., abuzînd de încrederea cet. Țurcan N., Cazanețchii Vl., Saulea El.,

1

Gavriliuc L., Moruz L.,Botezatu V., Iucicovschi N., Cocostîrco Vl., Zara A., Mîrza

V., Turculeț V. și Postnaia A., înșelîndu-i privitor la prețul real la construcția

unui m2 al grupului de gherete din piața V. Alexandri, 4, mun. Bălți, a cerut de la

fiecare, mijloace bănești reieșind din costul unui m2 de 350 dolari SUA,

echivalentul a 4 329 lei, pe cînd conform raportului de expertiză nr. 002653/1625

din 26 septembrie 2006, prețul real la construcția unui m2 al grupului de gherete

din piața V. Alexandru, 4, mun. Bălți, constituie 2,420 lei, sau cu 1 909 lei pentru

1 m2 mai mult.

Prin urmare, persoanele nominalizate, nefiindu-le cunoscute intențiile

criminale ale lui Ungureanu Iv., în perioada anilor 2004-2005 i-au transmis

mijloace bănești și anume:

- Țurcan Nicolae i-a transmis lui Ungureanu I. la 15.06.2004 suma de 1 204

dolari SUA, echivalentul a 14 458 lei; la 30.07.2004 suma de 2500 dolari SUA,

echivalentul a 29 903 lei; la 16.06.2005 suma de 1 204 dolari SUA, echivalentul a

15 159 lei; la 18.06.2005 suma de 2 688 lei; în iunie 2004 suma de 120 dolari SUA,

echivalentul a 1 438 lei și tot în această perioadă a anului suma de 600 lei, în total

bani în suma de 64 246 lei, pe cînd potrivit raportului de expertiză, valoarea reală

a gheretei cu suprafața de 13,1 m2 constituia 31702 lei, adică cu 32 544 lei mai

mult, bani care se impută că au fost însușiți de către Ungureanu I .

- Cazanețchi Vladimir i-a transmis lui Ungureanu I. la 30.07.2004 suma de

28 000 lei, la 11.10.2004 suma de 12 400 lei, în perioada an.2004 i-a transmis suma

de 120 dolari SUA, echivalentul a 1 438 lei, în total bani în mărime de 41 838 lei,

care se impută că au fost însușiți de către Ungureanu I.

- Gavriliuc Larisa i-a transmis lui Ungureanu I. în perioada an.2004-2005 4050

dolari SUA, echivalentul a 50 088 lei și 2000 lei. Astfel, suma totală pentru

construcția unei gherete cu suprafața de 3,8 m2 constituia 52 088 lei, iar potrivit

raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituia 9 196 lei, adică cu

42 896 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de către Ungureanu I.

- Saulea Elena i-a transmis lui Ungureanu I. la 30.07.2004 suma de 13 390 lei și

320 dolari SUA, echivalentul a 3 828 lei, în perioada anului 2004-2005 suma de

1 130 dolari SUA, echivalentul a 13 975 lei, precum și suma de 1240 lei. Astfel,

suma totală pentru construcția unei gherete cu suprafața de 6,6 m 2 constituia

32 433 lei, pe cînd conform raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia

constituia 15 972 lei, adică cu 16 461 lei mai mult, bani care se impută că au fost

însușiți de către Ungureanu I.

- Postnaia Alla i-a transmis lui Ungureanu I. la sfîrșitul anului 2004 suma de

24 000 lei, iar la 18 iulie 2005 suma de 24 000 lei. Astfel, suma totală pentru

construcția unei gherete cu suprafața de 9.6 m2 constituia 48 000 lei, pe cînd

conform raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituie 23 232 lei,

2

adică cu 24 768 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de către

Ungureanu I.

- Zara Aurel i-a transmis lui Ungureanu I. la 30 iulie 2004 suma de 9 744 dolari

SUA, echivalentul a 116 550 lei și la 01 iulie 2005 suma de 5 568 lei, astfel, suma

totală pentru construcția unei gherete cu suprafața de 27,6 m 2 constituia 122 118

lei, pe cînd potrivit raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituie

66 792 lei, adică cu 55 326 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de

către Ungureanu I.

- Mîrza Valentina i-a transmis lui Ungureanu I. în perioada anului 2004-2005

suma totală de 5000 dolari SUA, echivalentul a 61 837 lei, astfel, pentru

construcția unei gherete cu suprafața de 13,2 m 2 suma totală constituia 61837 lei,

pe cînd potrivit raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituie 31

944 lei, adică cu 29 893 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de

către Ungureanu I.

- Cocostîrco Vladislav i-a transmis lui Ungureanu I. în perioada anului 2004-

2005 suma totală de 4700 dolari SUA, echivalentul a 58 127 lei, astfel pentru

construcția unei gherete cu suprafața de 13,3 m2 suma totală a constituit 58 127

lei, iar potrivit raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituie 32 186

lei, adică cu 25 941 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de către

Ungureanu I.

- Iucicovschi Natalia i-a transmis lui Ungureanu I. în perioada anului 2004-2005

suma totală de 5000 dolari SUA, echivalentul a 61 837 lei, astfel pentru

construcția unei gherete cu suprafața de 13,2 m2 suma totală a constituit 61 837

lei, iar potrivit raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituie 31 944

lei, adică cu 29 893 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de către

Ungureanu I.

- Botezatu Victor i-a transmis lui Ungureanu I. la 30 iulie 2004 suma totală de

4900 dolari SUA, echivalentul a 58 610 lei, astfel, pentru construcția unei gherete

cu suprafața de 14 m 2 suma totală constituia 58 610 lei, pe cînd potrivit

raportului de expertiză, valoarea reală a acesteia constituie 33 880 lei, adică cu 24

730 lei mai mult, bani care se impută că au fost însușiți de către Ungureanu I.

- Moruz Larisa i-a transmis lui Ungureanu I. la 30 aprilie 2004 suma de 25000

lei, în luna octombrie 2004 – 21 210 lei și tot în aceiași perioadă suma de 2800 lei,

astfel, pentru construcția unei gherete cu suprafața de 10,7 m 2 suma totală

constituia 49 010 lei, pe cînd potrivit raportului de expertiză, valoarea reală a

acesteia constituie 21 894 lei, adică cu 23 116 lei mai mult, bani care se impută că

au fost însușiți de către Ungureanu I.

- Turculeț Valentina i-a transmis lui Ungureanu I. la 30 iulie 2004 suma de

22 015 lei, la 24 septembrie 2004 – 24 000 lei, precum și în aceiași perioadă a

3

an.2004 suma de 600 lei. Astfel, suma totală pentru construcția unei gherete cu

suprafața de 10,8 m2 constituia 46 615 lei, pe cînd conform raportului de

expertiză, valoarea reală a acesteia constituie 23 136 lei, adică cu 20 479 lei mai

mult, bani care se impută că au fost însușiți de către Ungureanu I.

Cazanețchi V., Țurcan N., Saulea E. și avocatul acestora Durnea A., și partea

vătămată Gavriliuc L., care au solicitat:

- procurorul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri de condamnare a lui Ungureanu I. în baza art. 190 alin.(5) Cod penal la

10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen

de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, totodată să fie admise

acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Țurcan N., Saulea E., Cazanețchi Vl.

și Gavriliuc L.

Consideră că instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia că

învinuirea adusă lui Ungureanu I. nu și-a găsit confirmare, menționînd că între

părțile vătămate Țurcan N., Saulea E., Gavriliuc L. și inculpat există raporturi

civile, ce constau în împuternicirea ultimului prin procură de a-i reprezenta în

toate instanțele privind soluționarea alocării terenului și constucției unui

complex de chioșcuri comerciale, să semneze pentru ei și să efectuieze toate

acțiunile și formalitățile, ce decurg din împuternicirea dată, procuri autentificate

notarial. La fel, în motivarea soluției sale instanța s-a bazat pe declarațiile părților

vătămate Țurcan N., Saulea E. și Gavriliuc L. din care nu rezultă că la momentul

transmiterii mijloacelor bănești inculpatul avea intenția de a le însuși pentru sine

personal, de fapt acestea fiind transmiși pentru efectuarea construcției și

întocmirea setului de documente corespunzătoare.

Astfel, inculpatul a manifestat o înșelăciune față de părțile vătămate, prin

faptul că la începutul reconstrucției chioșcurilor, dar și la finalizarea lor, darea în

exploatare a trecut sub tăcere prețul real al construcției unui m2 al grupului de

gherete din piața V. Alexandri, 4, mun. Bălți, care, ulterior prin raportul de

expertiză nr. 002653/1625 din 26.09.2006 efectuat de experții din cadrul CNEJ al

Ministerului Justiției, s-a dovedit a fi de 2420 lei, față de cel cerut și primit de la

fiecare investitor în anumă de 4329 lei, precum și modul cum a acționat,

demonstrează intenția lui de a comite escrocheria în scopul însușirii banilor.

Scop, care s-a constatat că în realitate a fost atins de către inculpat, prin faptul că

în cadrul grupului dat de gherete lui i-a revenit 3 gherete comerciale, cu

suprafețe destul de mari față de cel al părților vătămate, deși nu a prezentat și

demonstrat organului de urmărire penală și nici instanței mărimea aportului său

financiar alături de părțile vătămate și alți investitori ai construcției în litigiu.

Prin urmare, consideră că vinovăția lui Ungureanu Iv. în comiterea infracțiunii

4

incriminate este dovedită integral prin totalitatea de probe administrate în cadrul

urmăririi penale și examinate în ședința de judecată.

- părțile vătămate și avocatul lor Durnea A., casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărîri de condamnare, cu admiterea integrală a acțiunilor

civile înaintate, argumentînd că instanța neîntemeiat a constatat că învinuirea nu

a prezentat probe care ar confirma că Ungureanu I. la momentul primirii banilor

a avut intenția de a-i însuși, deoarece el s-a eschivat chiar de la momentul

primirii banilor de a-și asuma obligațiunea privind prezentarea dării de seamă

despre folosirea lor, precum și prezentarea informației privind cheltuielile

mijloacelor bănești. Prin raportul de expertiză este determinat volumul lucrărilor

de construcție la ziua efectuării expertizei, unde este reflectat costul lucrărilor

date, mărimea cărora este mai mică, decît cea cerută de inculpat și primită de la

deținătorii chioșcurilor.

Din momentul efectuării expertizei și pînă la darea obiectului în exploatare

nu este reflectată efectuarea cărorva lucrări, care nu sunt incluse în actul

expertizei.

- partea vătămată Gavriliuc L., casarea sentinței cu pronunțarea unei

noi hotărîri de condamnare și admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate,

invocînd că instanța de fond a dat o apreciere greșită probelor prezentate, iar

concluziile instanței contravin materialelor cauzei, care nu a soluționat cerințele

privind recuperarea prejudiciului cauzat prin oferirea ei a unui spațiu comercial

mai mic.

au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de procuror, părțile vătămate

Țurcan N., Saulea E., Cazanețchii V. și apărătorul lor Durnea A., și partea

vătămată Gavriliuc L., cu menținerea sentinței contestate.

conformitate cu cerințele legii și propriei convingeri bazate pe cercetarea sub

toate aspectele, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, corect a ajuns la concluzia

că fapta lui Ungureanu I. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

La fel, instanța de fond corect a reținut că persoanelor Moruz L., Botezatu

V., Iucicovschi N., Cocostîrco Vl., Zara A., Mîrza V., Turculeț V. și Postnaia A. nu

le-au fost cauzate careva pagube, deoarece ei neagă că li s-ar fi cauzat daune, în

cauză lipsesc cereri depuse de către aceștia, ce ar confirma prejudiciul material,

mai mult că lor nu li s-a atribuit calitatea de părți vătămate potrivit art. 59 Cod de

procedură penală.

Instanța a conchis că învinuirea adusă lui Ungureanu I. este bazată pe

raportul de expertiză nr. 002653/1625 din 26.09.2006, care a fost efectuată cu

5

încălcarea normelor Codului de procedură penală și Legii nr. 1086-XIV din

23.07.2000 „Cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-

legale”. Numirea expertizei în construcții a fost efectuată cu încălcarea gravă a

art. 145 Cod de procedură penală, fără a fi respectată procedura prealabilă

numirii expertizei. La momentul numirii expertizei cauza penală era deja

intentată în privința lui Ungureanu I., însă acestuia nu i-a fost adusă la

cunoștință ordonanța privind numirea expertizei, ultimul fiind lipsit de dreptul

de a prezenta întrebări expertului. Ordonanța privind numirea expertizei i-a fost

adusă la cunoștință odată cu concluziile expertului. Mai mult că, la efectuarea

expertizei nu s-a luat în considerație faptul că construirea gheretelor a fost

efectuată din investițiile persoanelor fizice, cu finanțarea lor personală, în lipsa

antreprenorului general și contractului de antrepriză generală.

Din conținutul raportului de expertiză reiese, că la întocmirea devizului de

către expert a fost utilizată metoda de resurse, fără utilizarea noilor norme de

deviz pentru lucrările de construcții-montaj și reparații la construcții, ceea ce este

o încălcare a Hotărîrii Guvernului nr.1570 din 09 decembrie 2002 „Cu privire la

măsurile urgente de trecere la noua bază normativă în construcții”.

Pînă la efectuarea construcției gheretelor au fost îndeplinite lucrări de

proiectare, fiind obținută documentele de proiectare, efectuat controlul tehnic a

documentelor de proiectare, coordonată documentarea cu organele abilitate,

pentru care au fost achitate taxele necesare, fiind obținute condițiile tehnice și

autorizațiile necesare, certificatul de urbanism și autorizarea de construcție.

Pentru obținerea acestor documente și coordonarea lor au fost achitate plățile

necesare organelor competente, precum și taxele locale necesare, plăți ce nu au

fost luate în calcul la efectuarea expertizei. Ulterior, a fost ales antreprenorul

Russu Iv., care urma să efectueze construcția gheretelor, cu care la 13.07.2004 a

fost încheiat contract de antrepriză, în conformitate cu legislația RM care

reglementează relațiile de antrepriză.

Părțile contractante și-au executat obligațiunile contractuale, gheretele

comerciale au fost construite, iar pentru procurarea materialelor de construcție și

plata pentru lucrul efectuat au fost efectuate plățile corespunzătoare, unele

materiale de construcții au fost procurate personal de către Ungureanu I.. După

efectuarea construcției chioșcurilor comerciale, acestea au fost date în exploatare,

fiind înregistrate la OCT Bălți.

Persoanele care au participat financiar la construcția gheretelor comerciale

l-au împuternicit pe Ungureanu I. să fie reprezentantul acestora în sfera

construcțiilor gheretelor, iar careva indicații din partea acestora Ungureanu I. nu

a primit, lui i-au fost dați bani pentru primirea documentelor necesare la

construcție și efectuarea acesteia. După darea în exploatare a gheretelor,

6

persoanele participante la construcție, nu au avut pretenții față de construcția,

calitatea acesteia și preț, fapt confirmat printr-o recipisă anexată la dosar (f.d.303,

vol.I).

Mai mult, la efectuarea expertizei, expertul Babițchi N. și stagiarul

Evtodiev V. au încălcat normele procesual-penale, art. 151 Cod de procedură

penală, care reglementează procedura întocmirii și prezentării concluziei.

Totodată, Evtodiev V. nu corespundea cerințelor legale înaintate față de expert,

nu a fost atestat în calitate de expert într-un anumit domeniu și nu a fost inclus în

Registrul de stat al experților judiciari atestați, mai mult că în raportul de

expertiză este indicat că Evtodiev V. este stagiar. Prin urmare, contrar

prevederilor art. 31 al Legii „Cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-

științifice și medico-legale”, raportul de expertiză a fost semnat de stagiarul

Evtodiev V., care s-a semnat în rubrica „Experți”, deși era stagiar și nu deținea

funcția de expert.

Astfel, instanța a conchis că nu s-a confirmat intenția inculpatului de a

dobîndi prin înșelăciune bunurile pătimiților în proporții deosebit de mari,

deoarece toate acțiunile îndreptate spre reconstrucția gheretelor s-au efectuat de

inculpat în mod deschis, cu comunicarea tuturor datelor necesare și înscrisurile

prezentate. Toți pătimiții au confirmat, că inculpatul a petrecut mai multe

adunări a investitorilor, aceștia i-au încredințat să-i reprezinte și să se ocupe de

construcția gheretelor, precum și oformarea documentelor necesare.

Prin urmare, instanța de fond corect a statuat că relațiile între inculpat și

părțile vătămate în construcția gheretelor comerciale se referă la relațiile civile și

în acțiunile lui Ungureanu Iv., lipsesc elementele infracțiuniii prevăzute de art.

190 alin.(5) Cod penal.

stat și părțile vătămate Cazanețchii Vladimir, Țurcan Nicolae, Saulea Elena, care

au solicitat:

- procurorul, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1)

pct.6) CPP, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată, argumentînd că instanța nu a

făcut analiza tuturor probelor prezentate și nu a dat aprecierea multilaterală și

obiectivă acestora, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui Ungureanu Iv.

Manifestarea din partea inculpatului a unei înșelăciuni pasive față de

părțile vătămate a fost stabilit prin faptul că reconstrucția grupului de gherete

din piața V. Alecsandri 4, mun. Bălți a fost organizată și efectuată de către

inculpat fără întocmirea vre-unui deviz de cheltuieli total pe construcția de către

o instituție specializată în acest sens și fără a exista un contract de antrepriză

capitală în construcție, care ar fi supus coordonării și discuției cu investitorii în

7

acest sens. Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că anume prin procurile

eliberate de către părțile vătămate pe numele lui Ungureanu Iv., a fost creată

aparența legală a acțiunilor inculpatului, care a dobîndit de la victime mijloace

bănești sub pretextul de organizare a lucrărilor de reconstrucție a grupului de

gherete din piața V. Alecsandri 4, mun. Bălți, cu suprafața totală de 223,8 m2.

Astfel, instanța de apel nu a clarificat obiectiv circumstanțele cauzei, adoptînd o

decizie ilegală.

- părțile vătămate, care, făcînd trimitere la prevederile art. 420-430 Cod

de procedură penală, solicită, casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei hotărîri de condamnare, totodată să fie admise acțiunile

civile înaintate. Consideră că au fost prezentate suficiente probe care confirmă

cauzarea prejudiciului material părților vătămate, care au investit mijloace

bănești la construcția complexului comercial. Inculpatul a acționat cu intenție

directă și cu acest scop a întreprins toate măsurile ca mijloacele bănești ale

investitorilor să fie utilizate fără control. Pînă la momentul de față inculpatul se

folosește de încăperile comerciale construite cu mijloacele lui Cazanețchii V.,

obține venituri din folosirea lor. Toate aceste acțiuni ale inculpatului confirmă în

totalitate că Ungureanu Iv. din momentul primirii procurii de la părțile vătămate

și a mijloacelor bănești a acționat intenționat însușind în favoarea sa mijloace

considerabile la construcția complexului comercial, ceea ce confirmă prezența în

acțiunile lui a laturii subiective a infracțiunii de escrocherie.

procedură penală, inculpatul Ungureanu Ivan a depus referință privind opinia sa

asupra recursurilor ordinare declarate de procuror și părțile vătămate, care a

solicitat respingerea recursurilor declarate, cu menținerea deciziei contestate,

deoarece sentința de achitare a instanței de fond, menținută prin decizia instanței

de apel sunt legale și întemeiate, pronunțate ca urmare a cercetării obiective și

multilaterale ale tuturor probelor prezentate de către părți, care au demonstrat

nevinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal.

7.1. Împotriva recursului ordinar declarat de acuzatorul de stat a fost

depusă referință de părțile vătămate Țurcan N., Cazanețchii Vl., Saulea El.,

Gavriliuc L. care au menționat că acesta urmează a fi admis, considerîndu-l

întemeiat, deoarece vinovăția inculpatului a fost demonstrată pe deplin prin

probele administrate.

invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi respinse ca

inadmisibile din următoarele considerente.

8

8.1. Cu referire la recursul procurorului.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Conform art.414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel și este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Fiecare probă, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Aceste cerințe obligatorii ale legii procesuale penale au fost respectate la

judecarea apelurilor.

Instanța de apel, examinînd apelurile procurorului, părților vătămate

Țurcan N., Cazanețchii Vl., Saulea El., Gavriliuc L. cît și a avocatului Durnea A.

în numele părților vătămate, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase

toate probele administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-verbal al

ședinței de judecată, a audiat suplimentar părțile vătămate Țurcan N.,

Cazanețchii V., Saulea E., Gavriliuc L., a martorului Slivinschi L., a verificat și

cercetat actele cauzei, cum sunt: plîngerea părții vătămate Cazanețchii Vl., a

martorului Slivinschi L, copiile actelor cu privire la recepția finală a construcției

de pe piața V. Alecsandri 4, mun. Bălți, răspunsul medicului-șef sanitar de stat,

răspunsul adresat șefului Direcției Generale Teritoriale Bălți a CCCEC, răspunsul

eliberat de la OCT Bălți, răspunsul primarului mun. Bălți, V. Panciuc cu anexe,

actul de constatare nr.12/19 din 31.03.2006 cu anexe, răspunsul directorului

Agenției de Imobil și Consulting „Naxin” cu anexe, copiile contractelor de

arendă, procuri, copia contractului de vînzare-cumpărare cu anexe, raportul de

expertiză în comisie nr. 002653 seria IE din 26.09.2006, certificate de urbanism,

autorizație de construire, raportul de expertiză nr. 794 din 16.12.2010, originalele

actelor ridicate privind lucrările efectuate pe str. V. Alecsandri 4, mun. Bălți,

precum și alte materiale, respectînd prevederile art.100 alin.(4) Cod de procedură

penală, dîndu-le o apreciere justă, potrivit art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, și corect a ajuns la concluzia că învinuirea adusă inculpatului

Ungureanu I. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal,

9

nu și-a găsit confirmare, menținînd sentința de achitare, soluție expusă detaliat în

textul deciziei instanței de apel (f.d.92-101, vol.VII), cît și în textul sentinței (f.d.

90-101, vol.VI).

Instanțele ierarhic inferioare și-au motivat soluția prin faptul că nici în

cadrul urmăririi penale, cît și în ședința de judecată acuzarea nu a prezentat

probe, care ar demonstra că inculpatul la momentul primirii mijloacelor bănești

de la părțile vătămate a avut intenția de a le însuși ilegal. Banii i-au fost transmiși

lui Ungureanu I. la etapa inițierii construcției, precum și în baza unei înțelegeri

amiabile. Mai mult că, toate părțile vătămate au confirmat că inculpatul a

petrecut mai multe adunări a investitorilor, aceștia i-au încredințat să îi

reprezinte și să se ocupe de construcția gheretelor, precum și oformarea

documentelor necesare.

Totodată, atît prima instanță, cît și instanța de apel, au constatat că nu a

fost demonstrată intenția lui Ungureanu Iv. de a dobîndi prin înșelăciune

bunurile pătimiților în proporții deosebit de mari, deoarece toate acțiunile

îndreptate spre reconstrucția gheretelor s-au efectuat de inculpat în mod deschis,

cu comunicarea tuturor datelor necesare și înscrisurile prezentate.

Cheltuielile legate de întocmirea documentelor necesare, precum și plățile

locale și cele pentru dobîndirea autorizațiilor de la organele competente nu au

fost luate în considerație de către partea acuzării la înaintarea învinuirii

inculpatului, care pune la îndoială veridicitatea sumei presupuse ca fiind

dobîndită ilicit.

Din textul deciziei rezultă că instanța de apel și-a motivat soluția adoptată

în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelurilor declarate de procuror,

părțile vătămate și avocatul în interesele părților vătămate. Autorii recursurilor

nu aduc careva argumente noi, care ar combate concluzia instanțelor de judecată,

dimpotrivă, temeiurile invocate în recursuri repetă conținutul celor expuse

anterior în apel și, instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 și 417 Cod de

procedură penală, s-a pronunțat motivat asupra acestora.

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că primirea bunurilor cu condiția

îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în

care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri,

urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția de a-și onora angajamentul

asumat.

Astfel, nu au fost prezentate probe prin ce anume s-a exprimat

înșelăciunea sau abuzul de încredere în acțiunile lui Ungureanu Iv.

Învinuirea adusă inculpatului se bazează pe raportul de expertiză care a

fost petrecută cu încălcarea gravă a normelor Codului de procedură penală și

Legii nr. 1086-XIV din 23.07.2000 „Cu privire la expertiza judiciară, constatările

10

tehnico-științifice și medico-legale”.

Numirea expertizei în construcții a fost efectuată cu încălcarea art. 145

CPP, fără a respecta procedura prealabilă numirii expertizei. La momentul

numirii acesteia cauza penală deja era intentată împotriva lui Ungureanu I., însă

lui nu i s-a adus la cunoștință ordonanța privind numirea expertizei, acesta fiind

lipsit de dreptul de a prezenta întrebările sale expertului.

Ordonanța privind numirea expertizei i-a fost adusă la cunoștință odată cu

concluziile din expertiza efectuată (20.06.2007).

Conform art. 145 Cod de procedură penală, care era în vigoare la

02.06.2006, cînd a fost dispusă efectuarea expertizei, prevedea că organul de

urmărire penală sau instanța de judecată, în cazul în care dispune efectuarea expertizei,

fixează un termen pentru chemarea părților și expertului, dacă acesta a fost desemnat de

organul de urmărire penală sau de instanța de judecată.

Alin.(2) al normei date stipula, că la termenul fixat, părților și expertului li se

aduce la cunoștință obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să dea

răspunsuri, li se lămurește că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și

că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părților li se explică dreptul lor de

a cere numirea a cîte un expert recomandat de fiecare dintre ele pentru a participa la

efectuarea expertizei.

Alin.(3) prevedea, că după examinarea obiecțiilor și cererilor înaintate de părți și

expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată fixează termenul efectuării

expertizei, informîndu-l, totodată, pe expert dacă la efectuarea acesteia urmează să

participe părțile.

Prin urmare, organul de urmărire penală nu a respectat aceste prevederi

legale, numind expertiza cu încălcarea normelor procesuale sus nominalizate.

Expertiza nominalizată a fost efectuată și cu încălcarea documentului

normativ CP L.01.01-2012 „Instrucțiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările

de construcții-montaj prin metoda de resurse”, care potrivit pct.4.2.5. stipula că,

pentru obiectivele finanțate din bugetul de stat sau din bugetul unităților

administrativ-teritoriale borderourile de resurse sau cataloagele de prețuri

unitare și devizele se eliberează în mod obligatoriu ca parte componentă a

documentației de proiect. Pentru obiectivele finanțate din alte surse, borderourile

de resurse, cataloagele de prețuri unitare și devizele se eliberează la cererea

beneficiarului.

Conform pct. 2 al HG nr. 1570 din 09.12.2002 „Cu privire la măsurile urgente

de trecere la noua bază normativă de deviz în construcții”, organele administrației

publice centrale și locale, precum și alte unități-beneficiari ai obiectivelor de

construcții, începînd cu 1 ianuarie 2003, la contractarea lucrărilor de proiect și

deviz vor comanda întocmirea documentației de deviz prin metoda de resurse,

11

cu aplicarea noii baze normative de deviz. Comandatari a construcției gheretelor

nu au fost organele administrației publice centrale sau locale, sau alte organe. În

speță, comandatari a construcției au fost persoanele fizice, care și-au ales ca

reprezentant pe Ungureanu I. pentru ca acesta să le reprezinte în toate întrebările

de construcție a gheretelor și darea lor în exploatare. Dreptul de a reprezenta

persoanele fizice a fost legalizat notarial prin procuri.

Pînă la efectuarea construcției gheretelor au fost îndeplinite lucrări de

proiectare, obținute documentele de proiectare, fiind efectuate controale tehnice

a documentelor de proiectare, efectuată coordonarea documentelor cu organele

abilitate, pentru care au fost achitate taxele necesare, au fost obținute condițiile

tehnice și autorizațiile necesare, certificatul de urbanism și autorizarea de

construcție.

După primirea documentelor pentru construcție, a fost ales antreprenorul

Russu I., care urma să efectueze construcția gheretelor, cu care la 13.07.2004 a

fost încheiat contract de antrepriză. Contractul fiind încheiat în conformitate cu

legislația RM care reglementează relațiile de antrepriză, iar obiect a constituit

construcția gheretelor comerciale pe bul. V. Alecsandri, mun. Bălți, conform

proiectului nr. 5/5-04-AC-B și autorizarea de construcție nr. 159 din 27.07.2004.

Astfel, părțile contractante și-au executat obligațiunile contractuale,

gheretele comerciale au fost construite, iar pentru procurarea materialelor de

construcție și plata pentru lucrul efectuat au fost efectuate plățile

corespunzătoare, unele materiale fiind procurate personal de către Ungureanu I.

După efectuarea construcției chioșcurilor comerciale, acestea au fost date în

exploatare, fiind înregistrate la OCT Bălți.

Persoanele care au participat la construcția gheretelor comerciale i-au

încredințat lui Ungureanu I. să se ocupe de această problemă, inculpatul careva

indicații concrete în formă scrisă nu a primit și lui i-au fost transmiși bani pentru

perfectarea documentelor necesare și efectuarea construcției. Fiecare persoană i-a

achitat suma de bani necesară pentru construcția gheretei sale. După darea în

exploatare a gheretelor, nimeni nu au avut pretenții față de, calitatea și prețul

construcției.

La efectuarea expertizei, experții nu au luat în considerație că construcția

gheretelor a fost comandată de persoane fizice, care a fost finanțată din contul

lor, din acest motiv efectuarea expertizei pentru stabilirea cheltuielilor nu putea

fi efectuată în baza „Instrucțiunii privind întocmirea devizelor pentru lucrările de

construcții-montaj prin metoda de resurse”, precum nici nu putea fi aplicată altă

metodă de calculare a cheltuielilor, deoarece cheltuielile au fost efectuate în baza

legislației civile a R. Moldova.

12

Mai mult ca atît, la efectuarea expertizei, expertul Babițchi N. și stagiarul

Evtodiev V. au încălcat normele procesual-penale prevăzute la art. 151 Cod de

procedură penală, deoarece la 26.09.2006 nu au fost făcute măsurări în natură a

volumului lucrărilor efectuate, experții nu au efectuat nici o măsurare, nu au ieșit

la fața locului, neinvitînd proprietarii gheretelor comerciale pentru a examina

interiorul gheretelor, a le fotografia și efectua măsurările necesare.

Circumstanțele date sunt confirmate prin aceea, că la raportul de expertiză nu

sunt anexate fotografii, scheme sau alte materiale ce ar confirma concluziile

indicate în raportul de expertiză. La fel, în raportul dat fiind indicat că

cheltuielile pentru construcții au fost calculate în baza materialelor cauzei penale,

examinării vizuale, dosarului cadastral și devizului local de cheltuieli, în baza

„Instrucțiunii privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcții-montaj prin

metoda de resurse”.

Raportul de expertiză conține date, care au fost indicate în devizul de

cheltuieli, efectuat în baza contractului de muncă din 23.01.2006, încheiat între

pătimit pe cauza dată și Aculova Sv. Acest deviz de cheltuieli a fost efectuat în

baza ,,Instrucțiunii privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcții- montaj

prin metoda de resurse”, acțiuni ce au fost efectuate în afara prezentului proces

penal, din care motiv acest deviz de cheltuieli nu putea sta la baza raportului de

expertiză în cauza dată. Acesta nu corespunde cerințelor legale și nu poate fi

admisă ca probă în cauza penală din mai multe considerente:

Expertiza a fost efectuată de către comisia de experți în componența lui

Babițchi N. și Evtodiev V.

Potrivit art. 10 al Legii „Cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-

științifice și medico-legale”, expertul judiciar este obligat să efectueze cercetări

complete și în baza lor să prezinte concluzii întemeiate și obiective.

Expertiza a fost efectuată fără a se lua în considerație documentele, ce

confirmă efectuarea întregului complex de lucrări în construcție. Documentele

corespunzătoare le deținea Ungureanu I., care a fost privat de posibilitatea de a

le prezenta. La data cînd a fost efectuată expertiza (26.09.2006), Eftodiev V. nu

îndeplinea cerințele legale înaintate față de expert, acesta nu era expert, nu a fost

atestat în calitate de expert într-un anumit domeniu, nefiind inclus în Registrul

de stat al experților judiciari atestați. În raportul de expertiză Eftodiev V. este

indicat ca stagiar.

Astfel, contrar prevederilor art. 31 al Legii „Cu privire la expertiza judiciară,

constatările tehnico-științifice și medico-legale”, raportul de expertiză a fost semnat

de stagiarul Evtodiev V., care s-a semnat în rubrica „Experți”, deși era stagiar și

nu deținea funcția de expert.

Deasemenea, raportul de expertiză este neîntemeiat și din motiv că

13

cheltuielile pentru construcția gheretelor au fost efectuate pentru luna

septembrie 2006, pe cînd lucrările de construcție au fost efectuate în anul 2004-

2005, iar în luna iulie 2005 obiectul a fost dat în exploatare, fapt confirmat prin

procesul-verbal de primire în exploatare a construcțiilor și concluziile organelor

competente.

În raportul de expertiză nu sunt indicate dispozitivele de măsurare folosite

la efectuarea expertizei și dacă aceste dispozitive au trecut controlul metrologic.

Nu a fost dat răspuns la întrebarea - fiind stabilite cheltuielile la momentul

efectuării expertizei, însă nu au fost stabilite cheltuielile care au avut loc la

momentul construcției gheretelor, unde, în cadrul instanței de fond a fost numită

contra expertiza tehnico-merceologică în construcție, însă aceasta nu a fost

efectuată, din motivul lipsei numărului necesar de specialiști în domeniul dat.

Potrivit concluziei experților din motivul schimbării situației reale a obiectului –

nu poate fi efectuată contraexpertiza cu aprecierea volumului real de cheltuieli la

lucrările de construcție a gheretelor comerciale din str. V. Alecsandri 4, mun. Bălți pe

perioada an. 2006.

Poate fi efectuată expertiza suplimentară cu aprecierea volumului și

costului real a cheltuielilor la procurarea, transportarea materialelor și utilajului

la momentul actual. Din motivul că gheretele comerciale, amplasate în piața V.

Alecsandri, mun. Bălți, prezintă o construcție integră de stabilit prețul separat a

gheretelor prin metoda de resurse (volumul și valoarea reală a cheltuielilor la

procurarea, transportarea materialelor de construcție și montarea utilajelor) nu

este posibil.

Astfel, instanța de fond corect a menționat că, nici raportul de expertiză nr.

794 din 16 decembrie 2010, efectuat de Centrul de expertize independente

„Cexin”, nu poate fi luat ca probă, deoarece centrul, conform informației

Ministerului Justiției din 12 iulie 2011, nu intră în categoria organelor oficiale

statale, specializate în domeniul expertizei judiciare și nici nu poate fi tratată ca

expert particular.

La fel, întemeiat a fost reținut și faptul că toate incertitudinele și

neclaritățile în stabilirea prejudiciului urmează să fie interpretate în folosul

inculpatului, iar partea acuzării nu a prezentat probe care ar reflecta și confirma

prejudiciul cauzat și valoarea acestuia, deoarece în situația în care sunt

prejudiciate interesele legitime ale persoanelor, exprimarea prejudiciului cauzat

în baza unui raport de expertiză, care nu reflectă aceste sume, este inadmisibilă.

Totodată, instanța de apel a considerat justă soluția instanței de fond și pe

episodul în privința lui Cazanețchii Vl. menționînd că, cauza penală a fost

intentată în baza denunțului depus de către Cazanețchii Vl. și Slivinschi L.

Ultimul l-a dus în eroare pe Ungureanu I. și notarul Frecăuțan N., care, s-a

14

prezentat la notar, ca fiind Cazanețchii V., iar la 03.10.2003, la întocmirea procurii

din numele lui Cazanețchii V., a falsificat semnătura acestuia. În baza acestei

procuri falsificate, Cazanețchii V. a fost recunoscut parte vătămată, circumstanțe

ce nu au fost apreciate la faza de urmărire penală. În cadrul ședințelor instanței

de fond și apel acestea au fost confirmate prin declarațiile lui Cazanețchii V.,

potrivit cărora banii lui Ungureanu I. i-a transmis prin intermediul lui Slavinschi

L., și nu cunoaște ce sumă a ajuns la Ungureanu I.. La 03 octombrie 2003 la

notarul Frecăuțan N. nu a fost, ulterior prima procura a fost anulată, în care era

indicată familia sa, însă era semnată de Slivinschi L. Pînă în octombrie 2003, el nu

i-a eliberat lui Slivinschi L. procură pentru a-i reprezenta interesele.

Circumstanțele nominalizate au fost confirmate și prin declarațiile martorului

Slivinschi L., care adăugător a declarat că Ungureanu I. cu ei la notar nu au fost,

iar altă procură pe numele inculpatului nu a fost eliberată. Declarațiile acestor

persoane confirmă că Cazanețchii V. în luna octombrie 2003 nu a întocmit

procura pe Ungureanu I., nu i-a transmis bani pentru construcția chioșcului și

relații contractuale cu Ungureanu I. nu a avut. Mai mult ca atît, partea vătămată

Cazanețchii Vl. a declarat că bani lui Ungureanu I. i-a transmis fratele său,

Cazanețchii A.. Deasemenea, el transmitea banii lui Slivinschi L., iar acesta urma

să transmită banii lui Ungureanu I. El nu a solicitat ca Ungureanu I. să-i restituie

banii.

Prin urmare nici în cadrul urmăririi penale, cît și în instanțele de judecată

nu s-a dovedit faptul că banii de la Țurcan N., Cazanețchii V., Saulea E. și

Gavriliuc L. au fost dobîndiți ilicit de către inculpat.

Banii primiți de la Țurcan N. au fost cheltuiți la construcția gheretei

acestuia în volum deplin, iar în an. 2005 ghereta a fost dată în exploatare pe

numele său.

Saulea El. și Gavriliuc L. nu au prezentat dovezi că i-ar fi transmis lui

Ungureanu I. bani în suma indicată în învinuirea înaintată.

Astfel, prin procurile eliberate de către părțile vătămate pe numele lui

Ungureanu Ivan, au fost legalizate relațiile între inculpat și părțile vătămate,

perfectarea acestor procuri nu poate fi considerată ca o legiferare a unor

ilegalități, sau între părți au existat raporturi civile, care au avut început,

realizare și sfîrșit, gheretele fiind construite și părțile vătămate devenind

proprietari ai acestora.

Colegiul penal lărgit constată ca întemeiate concluziile instanței de fond și

apel referitor la achitarea inculpatului de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii de escrocherie, săvîrșită în proporții deosebit de mari, concluzii care,

cum s-a menționat mai sus, detaliat sînt motivate și se bazează pe aprecierea

obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate.

15

Dezacordul autorului recursului cu aprecierea probelor de către instanța

de apel, nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel corect a

conchis asupra necesității menținerii sentinței privind achitarea inculpatului de

sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii imputate, din lipsa în acțiunile acestuia

a elementelor constitutive ale infracțiunii, nefiind prezentate probe certe care ar

dovedi vinovăția acesteia.

Astfel, Colegiul conchide că instanțele de judecată corect au reținut în acest

sens prevederile art.8 și 389 Cod de procedură penală, sub aspectul că o sentință

de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu de probe cercetate de

către instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri. Colegiul reține că ambele instanțe de judecată au ținut seama de

aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate dubiile apărute și care

nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și au adoptat soluții

întemeiate.

Conform legislației în vigoare, vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate,

iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului

și în urma unei proceduri legale, a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute în

art.385 Cod de procedură penală.

În consecință, se apreciază că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea recursului declarat de

procuror ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

8.2. Cu referire la recursul părților vătămate Cazanețchii Vl.,

Țurcan N., Saulea El.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurenți

și este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală invocate în

recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în

16

cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

Din textul recursului declarat de părțile vătămate Cazanețchii V., Țurcan

N., Saulea E. reiese că prevederile legii procesual penale nu au fost respectate de

către recurenți, care n-au invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului

ordinar prevăzute în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Totodată, Cazanețchii Vl., Țurcan N., Saulea El., solicită reaprecierea stării

de fapt a cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, de condamnare a lui

Ungureanu Ivan în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, însă, critica referitor la

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care este de

competența instanțelor de fond și apel. La etapa recursului ordinar instanța de

recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea

corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de

instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se

efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs.

Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ stipulate

în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la acestea, cu

indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel recurenții nu au

respectat aceste cerințe obligatorii.

Reieșind din cele nominalizate, Colegiul penal conchide, că recursul

ordinar declarat de părțile vătămate urmează a fi respins ca inadmisibil, pe

motiv că nu corespunde cerințelor de conținut, prevăzute în art. 430 pct.5) CPP.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii și de părțile

vătămate Cazanețchii Vladimir, Țurcan Nicolae și Saulea Elena, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2014, în cauza

penală în privința lui Ungureanu Ivan Vasile, cu menținerea hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 05 martie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

Petru Moraru

17