1ra-631/2014 — Art. 152 alin. 2 lit. d,e CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 mai 2012 Baraboi M. și Zastavnițchi I. au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, din motivul săvîrșirii faptei în stare de legitimă apărare.

De către organul de urmărire penală, inculpaților le-a fost înaintată învinuirea pentru faptul că la 04.09.2011, după ce au pescuit ilegal la lacul „Delia” din or. Ungheni, în jurul orei 20:00, aflîndu-se ambii în stare de ebrietate alcoolică, în momentul traversării liniilor de cale ferată a st. Ungheni, au fost stopați de cinegeticianul superior al Societății vînătorilor și pescarilor Ungheni, Balan V., care s-a legitimat și se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Ignorînd cerințele lui Balan V. de a se opri și a da explicație referitor la plasele de pescuit și a sacului cu pește depistat asupra lor, Baraboi M. și Zastavnițchi I. intenționat, printr-o obrăznicie deosebită, i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele în cap și diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. l86 D din 23.09.2011 vătămări corporale medii. 2.1 Instanța a concluzionat că fapta inculpaților nu constituie o infracțiune deoarece din probele examinate este evident faptul că inculpații au acționat în limitele legitimei apărări, dat fiind faptul că în circumstanțele create, ei au respins o violență generată de partea vătămată, violență care amenința sănătatea și drepturile lor, de aceea acțiunile lor nu pot constitui o infracțiune. De asemenea, în hotărîrea adoptată instanța susține că inculpații nu au intenționat de a provoca careva leziuni corporale victimei, dar s-au apărat de acțiunile acesteia, concluzionînd astfel, că Baraboi M. și Zastavnițchi I. urmează a fi achitați din motivul săvârșirii faptei în stare de legitimă apărare.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către procuror care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Baraboi M. și Zastavnițchi I. să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani pentru fiecare și conform art. 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani pentru fiecare. În susținerea apelului a indicat că instanța de judecată greșit a apreciat probele acumulate la dosar, bazîndu-și soluția doar pe declarațiile inculpaților și a martorilor Nica S., Baraboi V., Baraboi E., care urmau a fi apreciate critic, și fără a respinge probele acuzării și anume declarațiile martorului Cracan V. prin ce se dovedește faptul că ”... dobîrîtă fiind la pămînt, parte vătămată a fost în continuare lovită de inculpați cu pumnii și picioarele ”. Consideră că, la baza sentinței urmau a fi puse declarațiile părții vătămate Balan V., a martorilor Cracan 2 V., Vlas G., Murașco N., Garbuz V., Grinciuc V., și rapoartele de expertiză care coroborează între ele și în ansamblu, din punct de vedere a pertinenței și concludenții, dovedesc comiterea de către inculpații Zastavnițchi I. și Baraboi M. a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. d), e) Cod penal. La fel apelantul consideră că prima instanță a pronunțat hotărîrea contrar prevederilor art. 396 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a indicat în dispozitiv motivul pe care se întemeiază achitarea. 3.1 Sentința a mai fost atacată cu apel de către partea vătămată Balan V. care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare a lui Zastavnițchi I. și Baraboi M. și încasarea prejudiciului cauzat. Apelantul consideră că, la examinarea cauzei instanța de fond a ignorat intenționat declarațiile martorilor oculari, care au declarat că anume inculpații au fost cei care i-au cauzat vătămări corporale părții vătămate, punînd la baza sentinței de achitare numai declarațiile persoanelor cointeresate, mărturiile cărora nu sunt obiective și nu se confirmă prin alte probe ale cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2012 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și partea vătămată cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a conchis că acuzarea nu a prezentat probe care ar înlătura dubiile, că vătămările corporale determinate la Balan V. ar fi putut proveni și de la căderea acestuia pe căile ferate în timp ce a căzut împreună cu Baraboi M. În ședința instanței de apel, de către partea acuzării au fost propuse spre cercetare aceleași probe care au fost cercetate și în cadrul primei instanțe, acestea fiind reproduse. Alte probe care ar pleda în suportul celor susținute de partea vătămată și procuror nu au fost prezentate, fapt ce determină instanța de apel, de a menține concluziile instanței de fond. Totodată în declarațiile martorilor nominalizați de partea acuzării se conțin informații contradictorii.

Recurs ordinar a declarat procurorul în temeiul art. 427 alin.(1) pct. 6), 12 Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În cererea de recurs, procurorul a invocat că instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, a menținut sentința de achitare, dînd prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpaților Baraboi M. și Zastavnițchi I. și ale martorilor apărării, ignorîndu-le pe cele ale acuzării, fiind incorect trasă concluzia că în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal din motiv că aceștia nu au avut intenția de a-i vătăma intenționat integritatea corporală sau sănătatea lui Balan V., inculpații aflându-se în stare de legitimă apărare. 3 A mai indicat că instanța de apel greșit a concluzionat că inculpații se aflau în starea de legitimă apărare în condițiile în care partea vătămată a sunat martorul Cracan V. și pe șeful Inspecției ecologice Ungheni, Vlas Gheorghe, pentru a cere ajutor. Astfel a menționat că ambulanța și poliția a fost solicitată de către martorul Cracan V., dar nu de către inculpați. 5.1 Decizia a fost atacată cu recurs și de către partea vătămată Balan V. care a solicitat casarea sentinței și a deciziei, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri de condamnare a inculpaților. În susținerea recursului a invocat că instanțele de judecată au apreciat unilateral probele acumulate la dosar, au pus la baza hotărârii de achitare declarațiile martorului Baraboi V., care este fiul inculpatului și a martorului Baraboi E., care este soția inculpatului, lăsând fără apreciere declarațiile martorilor Vlas G., Murașco N., Garbuz V., Grinciuc V., precum și leziunile corporale care i- au fost cauzate. La fel a indicat că acțiunile sale au fost licite, fiind exercitate în conformitate cu funcțiile pe care le deținea.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 martie 2013 au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror și partea vătămată, casată decizia și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. 6.1 În motivarea soluției sale instanța de recurs a reținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror, dar s-a limitat doar la preluarea motivării soluției primei instanțe, pe cînd urma să răspundă la argumentele invocate și anume nu a analizat și apreciat declarațiile martorului Cracan V., care a venit primul la locul săvîrșirii faptei. De asemenea instanțele de judecată nu s-au expus asupra argumentelor invocate în apeluri, și anume, că partea vătămată a fost telefonată de către Munteanu Al., că Balan V. a apelat pentru ajutor la Cracan V. și la șeful Inspectoratului ecologic Ungheni, că acțiunile părții vătămate erau îndreptate spre a elucida încălcările stabilite. Colegiul penal a mai invocat că instanța de apel s-a expus subiectiv asupra declarațiilor depuse de către martorii Grinciuc V., Murașco N., Cracan V., neobiectiv s-a bazat doar pe cele ale martorilor apărării, deși sunt în legătură de rudenie cu inculpații, pe cînd cele ale martorilor acuzării le-a respins, ca fiind neveridice, calificându-le ca declarații în suportul intereselor corporative, însă fără a le motiva. Instanța de apel a audiat martorii apărării, fără a-i audia pe cei ai acuzării prin ce a încălcat principiul contradictorialității, lăsînd fără apreciere și raportul de expertiză medico-legală nr. 186 D din 23 septembrie 2011 prin care lui Balan V. i- a fost cauzată vătămare corporală medie. 4

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2013 au fost admise apelurile declarate de procuror și partea vătămată, casată sentința și adoptată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Baraboi M. și Zastavnițchi I. au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal fiindu-le stabilită pedeapsă a cîte 3 (trei) ani închisoare pentru fiecare. În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa aplicată lui Baraboi M. și Zastavnițchi I. a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de cîte 2 (doi) ani pentru fiecare. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Balan V. a fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 7.1 În fapt instanța de apel în baza probelor administrate a constat că la 04.09.2011, după ce au pescuit ilegal la lacul „Delia” din or. Ungheni, în jurul orei 20:00, aflîndu-se ambii în stare de ebrietate alcoolică, în momentul traversării liniilor de cale ferată a st. Ungheni, au fost stopați de cinegeticianul superior al Societății vînătorilor și pescarilor Ungheni, Balan V., care s-a legitimat și se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Ignorînd cerințele lui Balan V. de a se opri și a da explicație referitor la plasele de pescuit și a sacului cu pește depistat asupra lor, Baraboi M. și Zastavnițchi I. intenționat, printr-o obrăznicie deosebită, i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele în cap și diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. l86 D din 23.09.2011 vătămări corporale medii. 7.2 În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că instanța de fond dispunînd achitarea inculpaților Baraboi Mihail și Zastavnițchii Ivan de sub învinuirea înaintată pe art.152 alin. (2) lit. d), e) Cod Penal, a dat o apreciere unilaterală probelor prezentate și cercetate în cadrul ședinței judiciare, ignorînd totalmente un întreg ansamblu probant: declarațiile părții vătămate Bălan V., declarațiile martorilor Cracan V., procesul verbal de cercetare la fața locului (vol.1, f.d. 11-14), procesele-verbale nr. 566-568 de examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și rapoartele toxicologice (vol.1, f.d. 17-21), procesele- verbale de examinare a obiectelor (vol.1, f.d. 49-51), rapoartele de expertiză medico-legală (vol.1, f.d. 72-74), care coroborate între ele dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea faptei prejudiciabile incriminate. Prin urmare, instanța de fond și-a bazat sentința de achitare pe concluzii rupte din ansamblul probant și care sînt total eronate și viciate. 5

În recursurile ordinare declarate de inculpații Baraboi M. și Zastavnițchi I. fiind invocat ca temei de declarare a recursului - art. 427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, se solicită casarea integrală a deciziei, cu menținerea sentinței. În susținerea recursurilor recurenții au invocat că instanța de apel eronat a apreciat declarațiile lui Baraboi V. indicând că ” martorul în cauză descrie acțiunile desfășurate după fapta prejudiciabilă comisă de inculpați” or declarațiile lui Baraboi V., descriu anume în detaliu toată situația de conflict, și respectiv nu se poate aprecia că declarațiile acestuia descriu doar evenimentele după comiterea faptei prejudiciabile. Mai mult ca atît, declarațiile lui nu pot fi puse la îndoială, deoarece nu au fost combătute cu alte probe obiective. Au mai indicat că instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile martorului Nica S., care a confirmat că în ziua respectivă inculpații se scăldau și că au găsit plasa cu pește. Totodată a invocat că din materialele cauzei rezultă că Balan V. la momentul reținerii lor nu era în forma respectivă ceea ce ar indica că ar fi persoană care își exercită atribuțiile de serviciu; nu a prezentat acte care i-ar legitima sau i-ar permite să-i stopeze și să-i îndreptățească acțiunile sale în raport cu anumite persoane suspectate de pescuit ilegal; anterior pe Balan V. nu l-au cunoscut; nu au cunoscut faptul că ultimul activează în funcția respectivă. Astfel, consideră că instanța eronat a apreciat acțiunile lor drept nesupunerea cerințelor legale ale lui Balan V. care ar fi acționat în limitele împuternicirilor de serviciu. Au invocat că au acționat legal, în limitele legitimei apărări, deoarece anume Balan V. nu s-a legitimat, precum rezultă din probele cercetate, ceea ce a și generat situația de conflict, fiind percepută de către inculpați drept atentat real la viața și sănătatea lor. 8.1. În recursul ordinar declarat de avocatul Ciorba I. în numele inculpaților Baraboi M. și Zastavnițchi I. fiind invocat ca temei de declarare a recursului - art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, se solicită casarea integrală a deciziei cu menținerea sentinței. Recurentul în motivarea recursului a indicat că instanța de apel la adoptarea deciziei a reținut probe nepertinente și neconcludente, pronunțînd o hotărîre bazată pe presupuneri, astfel încît, concluzia privind vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, rezultă a fi dovedită doar prin declarațiile părții vătămate Balan V. și raportul de expertiză medico-legală nr. 186 D din 20.09.2011. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Baraboi V. și Nica S., deoarece aceste declarații nu au fost combătute prin alte probe obiective. Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că minorul Baraboi V. fiind scos de sub urmărire penală, prin ordonanța procurorului Procuraturii de Transport din 6 25.10.2011, în explicațiile sale a declarat că anume Balan V. a fost inițiatorul conflictului, lovindu-l primul cu pumnul pe Baraboi M. La fel instanța de apel eronat a dat apreciere conținutului juridic al raportului de expertiză medico-legală nr. 180 D din 22.09.2011 din care rezultă că lui Baraboi M. i s-au cauzat leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată. Mai mult ca atît, instanța de apel nu a indicat vreo probă care să confirme că Balan V. la 04.09.2011 ar fi acționat licit în raport cu Baraboi M. și Zastavnițchi I., că acesta s-ar fi legitimat în ordinea stabilită, că ar fi intervenit în forță în limitele prerogativelor legale, situații în care a considerat că prima instanță incorect a reținut că inculpații au acționat legal, în limitele legitimei apărări de la acțiunile întreprinse în privința lor. Astfel, prin probele expuse se confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, recunoașterea acestor circumstanțe se confirmă și prin modificarea încadrării juridice a acțiunilor inculpaților, astfel urmărirea penală în privința lui Baraboi M. și Zastavnițchi I. fiind pornită în baza art. 349 alin. 11 Cod penal iar învinuirea a fost înaintată în baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Verificînd argumentele invocate în recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Condamnații Baraboi I., Zastavnițchi I. și avocatul Ciorba I. în numele condamnaților Baraboi M., Zastavnițchi I., au invocat, în recursurile ordinare declarate, ca temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Conform pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau cînd instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire. Conform acestei prevederi legale, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procedural penale, ea fiind legală și întemeiată. 7 Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenții, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Baraboi M. și Zastavnițchi I. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) lit. d), e) Cod penal, să fie justă și întemeiată. În susținerea acestora, instanța de apel just a concluzionat asupra faptului că cu toate că inculpații nu au recunoscut vina în cele incriminate, totuși, ansamblul de probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată au dovedit cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, aceasta fiind confirmată prin declarațiile părții vătămate Balan V. (vol.2, f.d. 66), declarațiile martorului Cracan V. (vol.2, f.d. 57), procesul-verbal de cercetare la fața locului (vol.1, f.d. 11-14), procesele verbale nr. 566-568 de examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și rapoartele toxicologice (vol.1, f.d. 17-21), procesele-verbale de examinare a obiectelor (vol.1, f.d.49-51), raportul de expertiză medico-legală nr. 186 D din 23.09.2011 prin care la Balan V. s-a constatat comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi a feței, fractura liniară a peretelui orbitei pe dreapta care a putut fi pricinuite prin acțiunea unui corp contondent dur, posibil la timpul și în circumstanțele indicate ce se referă asociat la categoria leziunilor corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată (vol.1, f.d.74). Argumentul recurentului privind aprecierea greșită a probelor de către instanțele de judecată, nu poate fi reținut de către instanța de recurs din motiv că procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența instanțelor de fond. Prin urmare, argumentele recurenților, precum că nu sunt vinovați de comiterea infracțiunii pentru care au fost condamnați, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției de către aceștia nu echivalează cu achitarea, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lor în săvârșirea infracțiunii imputate. Instanța de apel corect a reținut că declarațiile martorului Nica S. și Baraboi V. nu justifică comportamentul agresiv al inculpaților, care erau obligați să se supună cerințelor legitime ale lui Balan V. care s-a legitimat ca fiind drept cinegeticianul superior al societății vînătorilor și pescarilor a or. Ungheni. Argumentul recurenților privind faptul că acționau în scopul legitimei apărări, de asemenea nu poate fi reținut de instanța de recurs din motiv că 8 conceptul de legitimă apărare presupune întotdeauna existența cumulativă a două elemente inerente: atacul și apărarea. Astfel, în pofida faptului că inculpații și avocatul Ciorba I. susțin în recursurile sale că atacul provocat de partea vătămată a fost unul real, material, direct și imediat, atunci apărarea exercitată de către inculpați depășește limitele legitimei apărări, fiind încălcată proporționalitatea dintre apărare și gravitatea atacului, prin regula enunțată avîndu-se în vedere raportul de forțe între agresor și victimă. Făcînd trimitere la circumstanțele cauzei și materialele administrate la dosar, Colegiul penal constată că inculpații nu au întreprins careva măsuri în scopul evitării atacului, care din declarațiile acestora, ar fi fost provocat de către Balan V. Mai mult de atît, din declarațiile părții vătămate (f.d. 184-185, vol. I) se constată că, Balan V. în timp ce se afla la sol, imobilizat la picioare de către Baraboi M., a fost lovit în regiunea capului cu piciorul de către inculpatul Zastavnițchi I., după care au mai urmat și alte lovituri în regiunea feței. Veridicitatea episodului relatat în declarațiile sale de către Balan V. se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr. 186 D din 20.09.2011 prin care s-a stabilit că Balan V. a suferit comoție cerebrală, multiple echimoze și contuzia țesuturilor moi la față. Așadar, din cele statuate mai sus, Colegiul penal susține că imposibilitatea victimei de a riposta la violența aplicată de către doi agresori, în condițiile și circumstanțele stabilite în cauza penală, înlătură cu certitudine presupusa legitimă apărare invocată de către inculpați în motivarea agresiunii manifestate în adresa lui Balan V. Nu confirmă aflarea în legitimă apărare a inculpaților nici leziunile corporale constatate la Baraboi M. prin raportul de expertiză medico-legală nr. 180 D din 20.09.2011, acestea fiind cauzate drept reacție a părții vătămate la agresiunea manifestată de către Baraboi M., iar acțiunile violente ale martorului Cracan V. asupra lui Baraboi M. au constituit un mijloc de curmare a violenței lui Baraboi M. izbucnite în adresa lui Balan V. Argumentul avocatului Ciorba I. privind faptul că declarațiile martorului Baraboi V. sunt veridice și că ele au constituit temeiul de scoatere a minorului Baraboi V. de sub urmărire penală prin ordonanța din 25.10.2011 (vol.I, f.d. 128) nu poate fi reținut de către instanța de recurs deoarece motivul scoaterii de sub urmărire penală a minorului Baraboi V. a fost de fapt, că ultimul nu l-a maltratat pe Balan V. Instanța de recurs nu poate reține nici argumentul avocatului Ciorba I. precum că acțiunile de reîncadrare juridică a faptei săvîrșite de către inculpați, la faza de urmărire penală, constituie o incertitudine a organului de urmărire penală în 9 privința calității speciale a victimei prevăzute la art. 349 alin (11) Cod penal, iar reieșind din faptul că învinuirea înaintată conform art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal prevede aceeași calitate specială a victimei, în virtutea căreia s-a efectuat recalificarea infracțiunii, situația vizată pune sub îndoială legalitatea și corectitudinea reîncadrării juridice a faptei de către organului de urmărire penală stabilite pe dosarul penal în cauză. La argumentul sus invocat, Colegiul penal susține că punerea sub învinuire în baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal este una legală și fondată, deoarece nu prezența sau absența calității speciale a victimei au constituit temeiul legal pentru calificarea faptei, ci gravitatea vătămărilor corporale provocate părții vătămate, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 186 D din 20.09.2011 au fost constatate cu un grad mediu de vătămare cu dereglarea de lungă durată a sănătății. Prin urmare, din moment ce nicio dispoziție a art. 349 Cod penal nu reține drept urmare prejudiciabilă – vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, dispozițiile art. 152 Cod penal absorb în totalitate atît gradul de vătămare cauzat victimei în speță, precum și alte circumstanțe agravante prin care s-a consumat infracțiunea. De asemenea, nu poate fi luat în considerare drept argument întemeiat, poziția avocatului Ciorba I. privind încălcarea prevederilor procedurale în ce privește pornirea urmării penale în baza art. 349 alin. (11) Cod penal și punerea sub învinuire a inculpaților în baza art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal. Or, la momentul pornirii urmării penale organul de urmărire penală nu avea acumulate toate probele, care în ansamblu ar stabili componența concretă sub incidența căreia se incriminează acțiunile inculpaților. Astfel, la materialele dosarului, este anexat raportul cu privire la încadrarea juridică a faptei, întocmit de către ofițerul de urmărire penală (f.d. 123-124, vol. I), unde acesta din urmă propune procurorului recalificarea faptei cercetate, indicînd expres motivul reîncadrării faptei, care îl constituie lipsa expertizei medico-legale de constatare a gradului de vătămare a părții vătămate, la momentul pornirii urmăririi penale. Totodată, Colegiul penal atenționează că conform art. 281 Cod de procedură penală punerea sub învinuire se materializează prin ordonanța de punere sub învinuire unde sînt indicate toate datele și circumstanțele cauzei colectate și constatate de către organul de urmărire penală, act care este adus la cunoștință învinuitului în scopul pregătirii unei apărări eficiente. Iar, conform art. 325 Cod de procedură penală este reglementat limitele judecării cauzei în privința persoanei puse sub învinuire, care sînt stabilite nemijlocit în rechizitoriu. 10 În concluzie, Colegiul penal reține că conform prevederilor sus-menționate, învinuirea înaintată în privința inculpaților coincide cu cele incriminate în ambele acte procedurale de bază prin care se exercită funcția de acuzare în procesul penal, iar componența de infracțiune prevăzută la art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal a fost reținută atît în ordonanța de punere sub învinuire, cît și în rechizitoriul transmis instanței de fond spre examinarea cauzei penale în privința inculpaților. La stabilirea pedepsei lui Baraboi M. și Zastavnițchi I. , instanța de apel a ținut cont pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute de art. art. 61 Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei conform prevederilor art. 75 Cod penal. Corect a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care în temeiul art.16 alin. (3) Cod Penal face partea din categoria infracțiunilor mai puțin grave. Iar circumstanțele atenuante precum: urmările prejudiciabile, persoana celor vinovați, care ambii se caracterizează pozitiv ( vol. I, f.d.93, 94, 101), lipsa antecedentelor penale, întreținerea a cîte un copil minor, au contribuit la stabilirea unei pedepse echitabile, adecvată personalității lor, faptei comise, dar și circumstanțelor cauzei. Concluzia instanței de apel privind admiterea în principiu a acțiunii civile urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile este corectă, deoarece partea vătămată Balan V. nu și-a argumentat prejudiciul cauzat atît de ordin material cît și moral. În asemenea condiții recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. În conformitate cu prevederile pct. 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Mihail Baraboi, Ivan Zastavnițchi și avocatul acestora, Ion Ciorba împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2013 în cauza penală în privința lui Baraboi Mihail Stelian, Zastavnițchi Ivan Ivan, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 23 aprilie 2014. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș 11