1ra-122/2015 — art. 187 alin. 2 lit. b,d,e,f CP

1ra-122/2015 — art. 187 alin. 2 lit. b,d,e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-122/2015

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare

declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți,

Formusatii Andrei și de inculpatul Negara Gheorghi împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2014, în cauza

penală în privința lui

Negara Gheorghi Nicolai,

născut la 05 martie 1965, originar și domiciliat pînă la

reținere în s. Tarasova, r-ul Rezina,

Melnic Alexandru Nicolaie,

născut la 01 iunie 1975, originar din s. Tarasova, r-ul

Rezina, domiciliat pînă la reținere în s. Ciorna,str. N.

Gribov, r-ul Rezina,

și

Burduja Nicolai Zaharia,

născut la 04 ianuarie 1964, originar și domiciliat în s.

Tarasova, r-ul Rezina.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

1.de la 10 octombrie 2011 - pînă la 28 septembrie 2012;

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă:

1.Prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 28 septembrie 2012, au

fost condamnați:

Negara Gheorghi, în baza art.179 alin. (1) Cod penal, la 1 an și 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

1

Melnic Alexandru, în baza art.179 alin. (1) Cod penal, la 1 an

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Burduja Nicolai, în baza art.179 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite

lui Burduja Nicolai a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de

1 an.

Alexandru, Negara Gheorghi și Burduja Nicolai la 08 iunie 2011,

aproximativ la orele 1630 – 1730, aflîndu-se în s. Tarasova, r-ul Rezina, la

propunerea lui Burduja Nicolai, s-au deplasat cu căruța în s. Socola, r-ul

Șoldănești, la domiciliul cet. Volcova Z. - fosta concubină a lui Burduja N.

Ajungînd la domiciliul părții vătămate, aproximativ la orele 2400 – 24 30

Melnic Alexandru și Negara Gheorghi au pătruns ilegal în casa acesteia, iar

la întrebarea lui Volcov Z. cu ce ocazie au venit, inculpații i-au comunicat

că au venit după un aparat de sudat. La propunerea lui Volcov Z. de a

părăsi locuința Melnic A. și Negara Gh. au refuzat. În timpul discuției A.

Melnic a luat un cuțit de pe masă pe care ștergîndu-l cu un prosop s-a

exprimat „ori în mine, ori în tine” expresie neînțeleasă de partea vătămată

și fiul acesteia. Tot atunci Negara Gh. a luat de pe dulap cartea de telefoane

pe care a pus-o în buzunar.

Peste, aproximativ 30 minute, Burduja N., văzînd că Melnic A. și

Negara Gh. nu vin, a intrat în locuința părții vătămate, unde la fel a

solicitat de la acesta aparatul de sudat. Ulterior, cînd inculpații au părăsit

domiciliul părții vătămate, ultima a văzut cum Burduja N. în timp ce ieșea

din curtea casei a sustras de sub un pat o pereche de șlapi de cauciuc.

Despre lipsa celorlalte bunuri Volcov Z. a aflat după ce acasă a venit

concubinul său în dimineața zilei de 09 iunie 2011.

Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile

art. 188 alin. (2) lit. b),d),e),f) în cele ale art. 179 alin. (1) Cod penal.

Cristina, care au solicitat:

procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie

condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b),d),e),f) Cod penal,

2

- Melnic A. cu aplicarea art. 34 alin. (2) lit. b) și art. 82 alin. (2) Cod

penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis;

- Negara Gh. cu aplicarea art. 34 alin. (2) și art. 82 alin. (2) Cod penal,

la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- Burduja N. la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

În argumentarea apelului procurorul a invocat că instanța

neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpaților, deoarece probele

administrate incontestabil dovedesc vinovăția acestora în comiterea

infracțiunii de tîlhărie.

Instanța de fond nu a luat în considerație că inculpații au amenințat-o

pe victimă cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, cu

utilizarea în calitate de armă a unui cuțit, după care au sustras diferite

bunuri din gospodăria părții vătămate.

La baza sentinței instanța neîntemeiat a pus doar declarațiile

inculpaților și a martorului Popușoi A., care se află în relații ostile cu partea

vătămată și este în relații de rudenie cu inculpatul Burduja N., fără a da

careva apreciere declarațiilor părții vătămate și a martorului Ceban Dan;

Olari Cristina, concubina inculpatului Negara Gh., casarea sentinței

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care ultimului să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blîndă, argumentînd că are la întreținere 2 copii minori, pe

care îi este greu să-i întrețină de una singură fără ajutorul lui Negara Gh.

octombrie 2014, a fost respins ca inadmisibil apelul lui Olari Cristina și

admis apelul acuzatorului de stat, casată parțial sentința contestată cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care:

- Melnic Alexandru și Negara Gheorghi au fost condamnați în baza

art. 187 alin. (2) lit. b),d),e),f) Cod penal, la 4 ani închisoare, fiecare, fără

amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- Burduja Nicolai a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit.

b),d),e),f) Cod penal, la 3 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Burduja

N. a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

3

În rest, sentința a fost menținută.

Nicolai împreună și prin înțelegere prealabilă cu Melnic Alexandru și

Negara Gheorghi în noaptea de 08 spre 09 iunie 2011, aproximativ la orele

2400, fiind în stare de ebrietate, urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, au forțat ușa de la intrare și au pătruns în locuința

cet. Volcov Zinaida din s. Socol, r-ul Șoldănești, unde, au deconectat

telefonul pentru ca partea vătămată să nu poată anunța organele de drept

și au amenințat-o cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și

sănătate, după care deschis au sustras bunuri materiale în valoare de 850

lei și bani în sumă de 320 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 1170 lei.

În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că

concluzia instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților în

baza art. 179 alin. (1) Cod penal este neîntemeiată, deoarece, deși acțiunile

inculpaților au început ca violare de domiciliu, ulterior, ele au trecut în

sustragere, astfel inculpații în prezența lui Volcov Z. și fiului acesteia

deschis au sustras bunurile părții vătămate.

Totodată, Colegiul penal a conchis că este neîntemeiată solicitarea

acuzatorului de stat privind condamnarea inculpaților în baza art. 188 alin.

(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu

a fost confirmat semnul calificativ al infracțiunii de tîlhărie – atacul însoțit

de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate. La fel, nu a fost stabilit cu certitudine, că

inculpații au aplicat cuțitul în calitate de armă, de vreme ce partea

vătămată a declarat că nu cunoaște din care motiv Melnic A. a luat cuțitul

de pe masă, pe care ștergîndu-l s-a exprimat cu cuvintele „ori în tine, ori în

mine”. Or, Volcov Z. nu a înțeles aceste cuvinte ca o amenințare la adresa

sa, iar Melnic A. alte acțiuni cu cuțitul nu a întreprins și nu a amenințat-o

cu acest cuțit. Prin urmare, Colegiul penal a conchis că aceste acțiuni ale lui

Melnic A. nu pot fi considerate ca amenințare periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei, deoarece partea vătămată nu le-a perceput ca

amenințare și nu a înțeles sensul cuvintelor rostite de inculpat. La fel, nici

unul din inculpați nu i-a aplicat nici o lovitură părții vătămate. Mai mult,

4

din declarațiile părții vătămate rezultă că cuțitul aparținea lui Volcov Z., iar

Melnic A. l-a luat cu scopul de a-l sustrage.

Colegiul penal a apreciat critic afirmațiile inculpaților referitor la

faptul că ei nu au avut intenția de sustragere, deoarece inculpații inițial au

cerut să li se dea aparatul de sudat, însă cînd au văzut că nu-l pot lua au

sustras deschis bunurile părții vătămate.

Referitor la apelul declarat de către Olari Cristina - concubina

inculpatului Negara Gh. Colegiul penal a conchis că acesta este inadmisibil

deoarece Olari C. nu face parte din categoria persoanelor indicate în art.

401 Cod de procedură penală, și respectiv nu poate declara apel.

procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6), 10),12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt

complet de judecată, argumentînd următoarele:

- la adoptarea deciziei instanța de apel nu a dat deplină eficiență

prevederilor art. 95 alin. (1), 100 alin. (4) și art. 101 Cod de procedură

penală și neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpaților în baza art. 187

alin. (2) lit. b),d),e),f) Cod penal;

- probele prezentate de partea acuzării și anume declarațiile părții

vătămate și martorului Ceban Dan, confirmă cu certitudine comiterea de

către inculpați a infracțiunii de tîlhărie, adică atacul săvîrșit asupra unei

persoane cu scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu

aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea persoanei agresate,

prin pătrundere în locuință, cu aplicarea cuțitului în calitate de armă;

- instanța de apel nu a ținut cont de explicațiile Hotărîrii Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28.06.2004 „Cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”;

- instanța ierarhic inferioară greșit a individualizat pedeapsa

inculpatului Negara Gh., indicînd că ultimul a comis infracțiunea în stare

de recidivă, pe cînd acesta a comis infracțiunea în stare de recidivă

periculoasă, deci, instanța de apel urma să stabilească acestuia pedeapsa

în baza art. 187 alin. (2) lit. b),d),e),f) Cod penal, cu aplicarea art. 82 alin. (2)

Cod penal de cel puțin 4 ani și 6 luni;

5

inculpatul Negara Gheorghi, care fără a invoca careva temei de

drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei contestate, argumentînd că nu a comis infracțiunea pentru care a

fost condamnat și venind la domiciliul părții vătămate nu a avut scopul de

a sustrage de la aceasta careva bunuri.

declarate, în raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea recursurilor din următoarele considerente.

7.1. Cu referire la recursul acuzatorului de stat

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel pct. 6), 10) și 12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal constată, că temeiurile invocate de recurent nu sunt

aplicabile din punctul de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

După cum rezultă din conținutul recursului, acuzatorul de stat nu

este de acord cu reîncadrarea acțiunilor inculpaților în baza art. 187 alin. (2)

lit. b),d),e),f) Cod penal, considerînd că acțiunile acestora corect urmau a fi

încadrate în baza art.188 alin.(2) lit. b),d),e),f) Cod penal, tîlhăria, adică

atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit

de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, săvîrșită de două sau mai multe persoane, prin

6

pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La acest capitol, Colegiul atestă că instanța de apel, conform

prevederilor art.414-419 Cod de procedură penală, judecînd apelul, a

cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, pe care

le-a apreciat în mod obiectiv, probe, care în cumul au format convingerea

instanței de apel că vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii

incriminate prin rechizitoriu nu a fost dovedită, iar acțiunile lui Negara

Gh., Melnic A. și Burduja N. urmează corect a fi reîncadrate în prevederile

art. 187 alin. (2) lit. b),d),e),f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvîrșit de două sau mai multe persoane, prin

pătrunderea în locuință, cu amenințarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

La baza acestei concluzii instanța de apel a pus declarațiile:

- părții vătămate Volcov Zinaida, din care rezultă că inculpații au

pătruns în locuința sa, iar la întrebarea pentru ce au venit aceștia i-au

comunicat că au venit să ia un aparat de sudat. Totodată, din declarațiile

părții vătămate reiese că aceasta nu cunoaște care este motivul pentru care

Melnic A. a luat cuțitul de pe masă, iar dînsa nu a perceput cuvintele lui

Melnic A. “ori în mine, ori în tine” ca o amenințare asupra sa. Alte acțiuni

față de partea vătămată, acesta nu a întreprins și nu a amenințat-o cu acest

cuțit. (f.d.244- verso, vol. I, 253, vol. II);

- declarațiile martorului minor Ceban Dan, care la fel a confirmat că

în noaptea cînd inculpații au intrat în casa lor Melnic A. a luat de pe masă

cuțitul și l-a șters cu un prosop spunînd cuvintele “ori în mine, ori în tine”,

însă acesta nu a înțeles ce a avut primul în vedere (f.d. 265-267, vol. II);

Analizînd materialele dosarului, Colegiul penal constată că, instanța

de apel corect a conchis că acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe

care ar demonstra faptul că inculpații ar fi amenințat-o pe Volcov Zinaida

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei.

Sub acest aspect instanța de recurs ține să menționeze că prin

amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate se înțelege săvîrșirea unui act asupra victimei de natură să-i inspire

teamă că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase pentru

7

viața sau sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resursele

psihice necesare pentru a rezista constrîngerii.

Deși la calificarea infracțiunii ca tîlhărie nu are importanță forma

exteriorizării amenințării, este important ca amenințarea expusă într-o

formă evident clară victimei, să fie percepută de aceasta ca fiind reală și

imediată. Mai mult, amenințarea trebuie să creeze convingerea că, în caz

dacă făptuitorul, în timpul săvîrșirii infracțiunii va întîmpina împotrivire

din partea victimei amenințarea va fi realizată de îndată.

În speță atît din declarațiile părții vătămate cît și din declarațiile

martorului minor Ceban D. rezultă că inculpatul Melnic A. a luat un cuțit

de pe masă (pe care ulterior l-a sustras) și în timp ce îl ștergea de un prosop

a rostit careva cuvinte, însă, ultimii nu au înțeles sensul acestor cuvinte,

precum și nu au înțeles cu ce scop inculpatul a luat cuțitul de pe masă. Prin

urmare, Colegiul conchide că din acțiunile lui Melnic A. nu rezultă că

ultimul ar fi amenințat victima cu aplicarea violenței periculoase pentru

viața și sănătatea persoanei, iar partea vătămată nu a perceput acțiunile

acestuia ca o amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe.

Prin urmare, Colegiul constată că prevederile pct. 6), 12) alin.(1) al

art.427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului declarat de procuror, dat fiind faptul că acestea pot fi aplicate

numai în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, pe

cînd instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 - 419 Cod de procedură

penală, a examinat cauza penală fără careva abateri de la normele materiale

și procedurale, corect apreciind circumstanțele de fapt și de drept sub toate

aspectele, argumentîndu-și hotărîrea, care cuprinde motivele ce au stat la

baza soluției adoptate, încadrînd corect acțiunile inculpaților în baza art. 187

alin. (2) lit. b),d),e),f) Cod penal.

În opinia instanței de recurs, nu sînt întemeiate nici motivele de critică

referitor la prezența în speță a temeiurilor prevăzute în pct. 10) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, prin care se tinde la faptul că: „s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, pe motiv că instanța

nu a ținut cont de faptul că Negara Gheorghi a comis infracțiunea în stare

8

de recidivă periculoasă și greșit i-a individualizat acestuia pedeapsa

stabilită.

La acest capitol, Colegiul penal ține să menționeze că, în conformitate

cu prevederile art. 82 alin. (2) Cod penal, mărimea pedepsei pentru recidivă

periculoasă este de cel puțin două treimi din maximul celei mai aspre

pedepse prevăzute la articolul corespunzător din partea specială a

prezentului cod.

Instanța de recurs remarcă că, sancțiunea normei penale în baza

căreia Negara Gh. a fost condamnat la momentul comiterii infracțiunii

prevedea pedeapsa închisorii de la 3 la 6 ani. În speță, două treimi din

maximul celei mai aspre pedepse constituie 4 ani.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel ținînd cont

de prevederile art. 34 alin. (2) lit. a) și art. 82 alin. (2) Cod penal, corect i-a

stabilit inculpatului Negara Gh. pedeapsa închisorii pe un termen de 4 ani.

În consecință, Colegiul reține că, temeiurile invocate de recurent

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, nu

și-au găsit confirmare la examinarea recursului.

Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

7.2 Cu referire la recursul inculpatului Negara Gheorghi

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului

cu argumentarea ilegalității hotărîrlor atacate și solicitările recurentului, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță

generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de

procedură penală.

Deși cerințele nominalizate, sunt obligatorii, acestea nu au fost

respectate de către recurent.

În continuare, instanța de recurs ține să menționeze că dispoziția art.

427 alin.(1) Cod de procedură penală cuprinde 16 puncte cu referire la

9

temeiurile de drept care urmează să fie reflectate (unul sau mai multe) în

recursul declarat.

Inculpatul Negara Gheorghi nu este de acord cu aprecierea probelor

date de către instanța de apel, însă, acesta era obligat prin lege să invoce

vreunul din temeiurile pentru recurs stipulate în art. 427 alin.(1) Cod de

procedură penală, însă nu s-a conformat legii.

Astfel, recurentul n-a invocat nici unul din temeiurile obligatorii

recursului ordinar prevăzute în art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune

inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de

conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Negara Gheorghi, declarînd recurs, n-a invocat nici unul din

temeiurile obligatorii recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, și în situația dată, se impune inadmisibilitatea

recursului, pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2014, în cauza

penală în privința lui Negara Gheorghi Nicolai, Melnic Alexandru Nicolaie

și Burduja Nicolai Zaharia, de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Bălți, Formusatii Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat, iar cel declarat

de inculpatul Negara Gheorghi, deoarece nu corespunde cerințelor de

conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 05 martie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

10