1ra-168/2015 — Art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 31 martie 2014: - Stoian O.B. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 3 ani; - Malai M.V. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4 ani.

Potrivit sentinței, Stoian O.B. și Malai M.V., acționînd cu intenție și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, de comun acord, la 05 noiembrie 2013, în jurul orei 03.00, aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, lîngă oprirea centrală cu deplasare spre regiunea Dacia, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aplicînd violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, i-a atacat pe cet. Gavriliuc S.V. și Cazac M.T. Inițial Stoian O.B. aplicîndu-le acestora cîte o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după ce de ei s-a apropiat și Malai M.V., ambii concomitent aplicîndu-le lui Gavriliuc S.V. și Cazac M.T. lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și corpului, iar cînd aceștia au căzut la pămînt, continuînd să-i lovească, 1 din buzunarul scurtei lui Gavriliuc S.V. în mod deschis au sustras un telefon mobil de model Sony Ericson la prețul de 150 lei și un portmoneu la prețul de 50 lei, în care se aflau 11 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu total în sumă de 211 lei și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.347D din 20.11.2013 au fost calificate ca leziuni corporale ușoare, iar din buzunarul cet. Cazac M.T. în mod deschis au sustras un telefon mobil de model Nokia la prețul de 700 lei, în care se afla cartela sim la prețul de 50 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 750 lei și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico- legală nr.348D din 20.11.2013 au fost calificate ca leziuni corporale ușoare. Astfel, acțiunile lui Stoian O.B. și Malai M.V., au fost recalificate din art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal în art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod Penal, jaful, adică, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei în proporții considerabile.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în procuratura mun. Bălți, Tataru Rodica, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Stoian O.B. și Malai M.V. să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 8 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Apelantul în motivarea apelului a invocat că, deși, părților vătămate nu le-au fost cauzate vătămări corporale medii sau grave, însă ele au creat la momentul aplicării lor un pericol real pentru viața și sănătatea acestora, fapt ce duce la recalificarea acțiunilor inculpaților din art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod Penal în art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Stoian O.B. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 3 ani; - Malai M.V. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4 ani. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări. Instanța de apel în motivarea soluției adoptate a menționat că instanța de fond nu a respectat normele procesuale ce țin de întocmirea sentinței prevăzute de art.394 alin.(l) p.5) CPP, art.395 alin.(l) p.2) CPP, deoarece partea descriptivă și dispozitivul sentinței se contrazic. Potrivit învinuirii formulate, acțiunile inculpaților au fost calificate în baza art.188 alin.(2) CP. Instanța de fond, constatînd fapta incriminată inculpaților a concluzionat că vina lor este stabilită prin ansamblul de probe administrate, însă a conchis de a recalifica 2 acțiunile inculpaților din prevederile art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal în baza art.187 alin.(2) lit.b),e),f) CP. Astfel, instanța de fond în motivarea concluziei de recalificare a acțiunilor inculpaților din tîlhărie în jaf a reținut Recomandarea nr.51 al Curții Supreme de Justiție. Instanța de apel a considerat că probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 CPP, adică sînt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrînd deplin vinovăția inculpaților în cele stabilite privind comiterea jafului în deplină măsură, vinovăție care de altfel nici nu se contestă. La caz, instanța de apel a reținut că motivarea soluției instanței de fond și anume constatarea faptei conform învinuirii aduse inculpaților, contrazice dispozitivul sentinței emise, situație care necesită a fi corectată de instanța de apel prin reținerea în acțiunile inculpaților a faptei prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b),e),f) CP. Astfel, instanța de apel a constatat că Stoian O.B. și Malai M.V., acționînd cu intenție și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, de comun acord, la 05 noiembrie 2013, în jurul orei 03.00, aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, lîngă oprirea centrală cu deplasare spre regiunea Dacia, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aplicînd violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, i-a atacat pe cet. Gavriliuc S.V. și Cazac M.T. Inițial Stoian O.B. aplicîndu-le acestora cîte o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după ce de ei s-a apropiat și Malai M.V., ambii concomitent aplicîndu-le lui Gavriliuc S.V. și Cazac M.T. lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și corpului, iar cînd aceștea au căzut la pămînt, continuînd să-i lovească, din buzunarul scurtei lui Gavriliuc S.V. în mod deschis au sustras un telefon mobil de model Sony Ericson la prețul de 150 lei și un portmoneu la prețul de 50 lei, în care se aflau 11 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu total în sumă de 211 lei și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.347D din 20.11.2013 au fost calificate ca leziuni corporale ușoare, iar din buzunarul cet. Cazac M.T. în mod deschis au sustras un telefon mobil de model Nokia la prețul de 700 lei, în care se afla cartela sim la prețul de 50 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 750 lei și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.348D din 20.11.2013 au fost calificate ca leziuni corporale ușoare. Instanța de apel a considerat că și-a găsit confirmare calificarea acțiunilor inculpaților anume ca jaf cu semnele agravante menționate mai sus, astfel cum potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală nr.347 D și nr.348 D din 20.11.2013, părților vătămate le-au fost cauzate anume leziuni corporale care după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată nu mai puțin de 6 zile dar nu mai mult de 21 zile, se clasează la leziuni corporale ușoare. Considerentele enunțate au determinat concluzia instanței de apel în latura dată, de a admite apelul declarat, cu casarea parțială a sentinței instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărîri noi, privind constatarea vinovăției lui Stoian O.B. și Malai 3 M.V., în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b),e),f) CP, sub formă de jaf, soluție care este în corespundere cu împrejurările stabilite și cu normele legale. Instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 CP, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 CP. Totodată, ținînd cont de faptul că inculpații nu lucrează și nu au surse de venit, precum și de influența pedepsei asupra corectării vinovaților, instanța de apel a considerat necesar a nu aplica în privința inculpaților pedeapsa complementară sub formă de amendă, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvîrșită.

Împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal, declară recurs ordinar, procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Bobu Natalia, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd temei pentru declararea recursului prevăzut în art.427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) CPP, criticînd-o ca nelegală și netemeinică. În dezvoltarea motivelor de recurs, se susține: - ilegalitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților din tîlhărie în jaf, de către instanța de apel; - aplicarea eronată a prevederilor art. 90 Cod penal, ca rezultat a ignorării circumstanței că, inculpații au comis infracțiune gravă de către două persoane, în timp de noapte, în loc public, ca urmare, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate este contrară prevederilor art. 61 și 75 Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din textul recursului declarat se constată că recurentul invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În argumentarea acestor temeiuri, s-a menționat considerentul care a fost invocat și în instanța de apel: ilegalitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților din tîlhărie în jaf. La acest aspect, Colegiul consideră necesar de specificat că, conform actului de învinuire înaintat de acuzatorul de stat, fapta lui Stoian O.B. și Malai M.V., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tîlhărie, adică, atacul săvîrșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea 4 persoanei agresate, săvîrșită de două persoane, cu cauzarea de daune considerabile, prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpaților din art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal în art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod Penal, jaful, adică, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei în proporții considerabile, concluzie menținută de către instanța de apel. Reieșind din materialele cauzei, și anume potrivit raporturilor de expertiză medico-legală nr. 347D și 348D din 20.11.2013 întocmite în privința lui Cazac M.T. și Gavriliuc S.V., ambilor le-au fost cauzate leziuni corporale ușoare. Instanța de fond în motivarea concluziei de recalificare a acțiunilor inculpaților din tîlhărie în jaf a reținut Recomandarea nr.51 al Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia: „În cazul cînd, în rezultatul acțiunilor făptuitorului care, în scopul acaparării bunurilor, a aplicat violență fizică urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată ori lungă durată, asemenea violență nu se consideră periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel că acțiunile urmează a fi calificate ca jaf”. Raportînd recomandarea menționată la cazul supus judecării, instanța de fond a conchis că, fapta inculpaților urmează a fi încadrată în baza art.187 alin.(2) lit. b), e), f), Cod penal, concluzie ce în opinia instanței de apel a fost considerată întemeiată și legală. Colegiul atenționează asupra faptului că, deși, la 22 decembrie 2014, Recomandarea nr.51 al Curții Supreme de Justiție „Cu privire la aplicarea semnului calificativ al art.188 alin.(1) CP - tîlhăria însoțită de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” a fost abrogată, urmare a adoptării Hotărîrii Plenului Curții Supreme nr. 12, în consecință fiind schimbată și practica judiciară pe astfel de cazuri, însă soluțiile instanțelor de fond și de apel au fost adoptate pînă la data abrogării recomandării în cauză, adică pînă la schimbarea practicii judiciare. Astfel, instanțele de judecată erau în drept să pronunțe o astfel de soluție la acel moment care corespundea practicii unitare de interpretare a prevederilor legale respective. În asemenea condiții, analizînd soluțiile instanțelor de fond și de apel în acest aspect, Colegiul le consideră justificate, bine argumentate și, ca urmare, fiind îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere penală a inculpaților sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), e), f), Cod penal, fapt ce duce la neincidența la caz a argumentului recurentului privind ilegalitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților. Astfel, Colegiul atestă corectitudinea concluziei instanței de apel: „Argumentele acuzării precum că acțiunile inculpaților au fost corect calificate de către organul de urmărire penală în temeiul art.188 alin. (2) lit. b),f,) CP, cu semnele calificative de tîlhărie, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvîrșită de două persoane cu cauzarea de daune considerabile, și inculpații urmează a fi recunoscuți vinovați anume de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b),f,) Cod penal, nu au fost reținute de instanța de apel astfel 5 cum din probele administrate și cercetate în ședința de judecată nu a fost confirmată cu certitudine aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate”. Colegiul constată că este nefondată și cea de-a doua critică formulată de recurent în sensul că, instanțele de judecată au aplicat eronat prevederile art. 90 Cod penal. Referitor la această critică, Colegiul apreciază că instanțele de judecată în mod just au reținut ca circumstanțe atenuante în privința inculpatului Stoian O.B., săvîrșirea pentru prima dată a infracțiunii, iar în privința ambilor inculpați recuperarea integrală a prejudiciului cauzat părților vătămate și exprimarea regretului față de cele comise, ca circumstanțe agravante, comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele de judecată au ținut cont de personalitatea inculpaților, de vîrsta acestora, precum și de faptul că însăși părțile vătămate au declarat recuperarea în întregime a prejudiciului de către inculpați, astfel inculpații conștientizînd fapta pe care au comis-o. În opinia instanței de recurs, instanța de apel ținînd cont de circumstanțele stabilite, a conchis justificat că scopul corectării și reeducării inculpaților se va atinge fără izolarea lor de societate, fiind posibil de a stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art.90 Cod penal, în privința lui Stoian O.B. pe un termen de probă de 3 ani, și în privința lui Malai M.V. luînd în considerație că ultimul a fost anterior judecat, pe un termen de probă de 4 ani, dînd posibilitate reală inculpaților să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvîrșind o nouă infracțiune. Mai mult ca atît, Colegiul atenționează asupra faptului că careva interdicții de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal nu au fost constatate, iar recurentul nu a specificat în recursul declarat care sunt circumstanțele ce ar interzice aplicarea art. 90 Cod penal în cazul supus examinării. Astfel, instanța de recurs apreciază că la stabilirea modalității de executare a pedepsei, instanțele de judecată au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatînd că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind justificată solicitarea recurentului privind excluderea art. 90 Cod penal. Colegiul reiterează că, recurentul a criticat decizia instanței de apel, invocînd, cazurile de casare prevăzute în pct. 6), 10) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs atestă că temeiurile de casare „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, prevăzute de pct. 6) al normei vizate, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, deoarece instanța de apel în hotărârea adoptată s-a 6 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind admisă careva eroare gravă de fapt. Mai mul ca atît, analizînd conținutul recursului, Colegiul observă că recurentul doar a menționat temeiul admiterii unei erori gravă de fapt, însă nu arătat în ce constă eroarea dată, fapt ce a dus la imposibilitatea analizei acestui temei. În privința temeiului „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale” prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul evidențiază că în cazul supus examinării nu persistă temeiul de casare invocat, pedeapsa stabilită de către instanțele de judecată este în limitele legii, avînd în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute în art. 75 Cod penal, precum și întemeiat fiind aplicate prevederile art. 90 Cod penal, stabilind inculpaților o pedeapsă echitabilă, în termeni în care se poate obține corectarea și reeducarea acestora, luînd în considerație scopul pedepsei penale prevăzut în art. 61 Cod penal. Ultimul temei de casare invocat de recurent este pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, ce prevede „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, în viziunea Colegiului de asemenea nu și-a găsit confirmare, acesta fiind supus analizei în punctul 6 al prezentei decizii. În urma celor supra indicate, Colegiul conchide că temeiurile invocate de recurent, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Bobu Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2014, în cauza penală în privința lui Stoian Oleg Boris și Malai Maxim Victor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată, pronunțată integral la 25 februarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 7