1ra-24/2015 — art. 287 al.3, 152 al.2 lit.e CP

1ra-24/2015 — art. 287 al.3, 152 al.2 lit.e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-24/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

judecînd în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de avocații Olga Lozovanu și Constantin Grigoraș, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2014, în

privința inculpaților

Manjelei Veaceslav Victor, născut la

17 martie 1981, originar și locuitor al mun. Chișinău, s.

Ghidighici, str. M. Viteazul 13, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale;

Manjelei Vitalie Victor, născut la 09

ianuarie 1984, originar și locuitor al mun. Chișinău, s.

Ghidighici, str. M. Viteazul 13, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale;

Manjelei Alexandrina Victor, născută

la 06 ianuarie 1990, originară și locuitoare a mun.

Chișinău, s. Ghidighici, str. Vălicica Omului 23,

cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale;

Manjelei Igor Victor, născut la 16

ianuarie 1986, originar și locuitor al mun. Chișinău, s.

Ghidighici, str. Vălicica Omului 1, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Vieri Anatolie Andrei, născut la 14

martie 1986, originar și locuitor al mun. Chișinău, str.

Ion Pelivan, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

1

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 06 iulie 2011 – 04 aprilie 2014,

în instanța de apel: 05 mai – 10 septembrie 2014,

în instanța de recurs: 29 octombrie 2014 – 03 februarie 2015;

C O N S T A T Ă :

Manjelei Veaceslav a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani

închisoare și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 5 ani.

Manjelei Vitalie a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2), 90 Cod penal la

2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 3 ani.

Manjelei Igor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani

închisoare, în baza art. 287 alin. (2) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 152

alin. (2) lit. e) Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 5 ani.

Manjelei Alexandrina a fost condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal

la 3 ani închisoare și în baza art. 287 alin. (2) Cod penal la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 5 ani.

Vieri Anatolie a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani

închisoare și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 5 ani.

De la Manjelei Veaceslav, Manjelei Igor, Manjelei Alexandrina și Vieri

Anatolie s-a încasat în mod solidar în beneficiul lui Veaceslav Stratulat prejudiciul

material - 6465 lei, prejudiciul moral - 2000 lei și cheltuieli de judecată - 2000 lei,

în beneficiul Tatianei Stratulat prejudiciul material - 2795,28 lei și prejudiciul

moral - 2000 lei, în beneficiul Olgăi Stratulat prejudiciul material - 1235,81 lei,

prejudiciul moral - 2000 lei și cheltuieli de judecată - 2000 lei.

2

Manjelei Veaceslav, de comun acord cu Manjelei Igor, Manjelei Alexandrina și

Vieri Anatolie, aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare și Sfînt, com. Ghidighidci, mun.

Chișinău, urmărind scopul încălcării ordinii publice, acționînd din intenții

huliganice și cu o deosebită obrăznicie, au iscat un conflict cu Vitalie Stratulat,

Tatiana Stratulat și Olga Stratulat. Apoi, încălcînd grosolan ordinea publică, fără

careva motive, utilizînd bîte din lemn și sticle de la șampanie pe care le aveau la

sine, fiind pregătite din timp, au deteriorat automobilul de model ,,VAZ 2103”,

număr de înmatriculare CEF 025, ce-i aparține lui Vitalie Stratulat. Totodată, i-au

aplicat lui Vitalie Stratulat, Tatiana Stratulat și Olga Stratulat multiple lovituri

peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-le vătămări corporale.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 523/D din 21 martie 2011

la Olga Stratulat s-au stabilit leziuni corporale sub formă de echimoze în regiunea

zigomatică stînga, aripa iliacă din stînga, care au fost cauzate cu un obiect dur

contondent și se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 6423/D din 04 aprilie

2011 la Vitalie Stratulat s-au stabilit leziuni corporale sub formă de fractura închisă

în 1/3 medie al ulnei distale cu deplasarea antebrațului stîng, entorsă ligamentară

grad II al articulației gleznei stînga, hemotroză, plăgi contuză antebrațului stîng,

excoriații multiple și edem, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor

obiecte contondente dure, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în

comun se califică ca vătămare corporală medie.

Tot el, la 15 noiembrie 2010, ora 01.30, aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare,

com. Ghidighici, mun. Chișinău, a iscat un conflict cu Tatiana Stratulat, apoi,

urmărind scopul cauzării leziunilor corporale, cu bîta din lemn pe care o avea la

sine, fiind pregătită din timp, i-a aplicat ultimei o lovitură peste corp, cauzîndu-i

vătămări corporale.

Potrivit raportului de expertiză nr. 1953/D din 13 septembrie 2011, cet.

Tatiana Stratulat i-au fost cauzate următoarele leziuni corporale: fractura osului

zigomatic stîng fără deplasare, fractura oaselor nazale și a cartilagiului nazal fără

deplasare, hemoragia subconjunctivală difuzată la ochiul stîng, echimozele

periorbital din stînga, în regiunea din stînga pe umărul stîng posterior, pe protecția

omoplatului drept, pe ambele brațe anterior, treimile medii, pe coapsa dreaptă

posterior, treimea superioară, excoriațiile pe obrazul stîng, pe linia medio-

claviculară din dreapta posterior, treimea superioară 2-3, pe brațul și antebrațul

stîng, treimea medie anterior și lateral, pe ambele coapse, anterior și posterior, care

au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, cu suprafața

de interacțiune limitat, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează o

dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun se califică

ca vătămare corporală medie.

La 01.01.2011, ora 04.10, aflîndu-se în incinta clubului de noapte „Sahara”

din mun. Chișinău, s. Vatra, str. Victoriei 18, Manjelei Igor, Manjelei Veaceslav,

Manjelei Vitalie și Manjelei Alexandrina, prin înțelegere prealabilă, avînd intenția

3

încălcării grosolane a ordinii publice, cu aplicarea violenței asupra persoanelor, cu

opunere de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, cu o

obrăznicie deosebită, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale

și a sănătății, au comis un act de huliganism în următoarele circumstanțe.

La cerința lui Manjelei Alexandrina, care inițiase un conflict la al doilea etaj

al clubului de noapte „Sahara”, unde se odihnea Marin Patrașcu împreună cu

prietenii săi, Manjelei Veaceslav și Manjelei Vitalie s-au îndreptat spre locul

indicat pentru a „clarifica situația”. Apropiindu-se de masa unde se odihnea Marin

Patrașcu, intenționat, fără vreun motiv, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în

regiunea feței. În vederea curmării acțiunilor huliganice ale lui Manjelei Veaceslav

și Manjelei Vitalii s-a implicat Valeriu Helbet, căruia Manjelei Veaceslav și

Manjelei Vitalie i-au rupt cămașa și intenționat i-au aplicat 3 lovituri cu pumnii

peste ceafa.

Fiind deja la primul etaj, Manjelei Veaceslav și Manjelei Vitalie,

continuîndu-și acțiunile criminale, manifestînd obrăznicie deosebită exprimată prin

aplicarea violenței asupra mai multor persoane și încălcare insistentă și

demonstrativă a ordinii publice, au inițiat o bătaie cu Eugeniu Graur, care este

proprietarul clubului de noapte și care a venit pentru a curma acțiunile huliganice

ale acestora, dar a fost lovit în spate de 4 ori cu un cuțit de către Manjelei

Veaceslav și a căzut pe podea, fiindu-i cauzate plăgi tăiate nepenetrante ale

ambelor hemitorace, excoriații a țesuturilor moi a capului, care duc la o dereglare a

sănătății de scurtă durată și care conform raportului de expertiză medico-legală nr.

194/D din 10.02.2011 se califică ca vătămare corporală ușoară.

În acel moment a venit la fața locului Vladimir Morari care, încercînd să

curme acțiunile huliganice ale lui Manjelei Veaceslav, l-a îmbrîncit pe acesta, dar a

fost lovit de ultimul cu cuțitul în umăr, fiindu-i cauzată plagă contuză a umărului

stîng, condiționînd o dereglare a sănătății de scurtă durată a sănătății și care,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 193/D, se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Observînd cele întîmplate, Valeriu Helbet a coborît și el jos, dar s-a întîlnit

cu Manjelei Igor care, în vederea realizării intenției sale criminale, i-a aplicat o

lovitură cu pumnul peste față, iar Manjelei Veaceslav i-a aplicat o lovitură cu

cuțitul în spate, în rezultatul căreia Valeriu Helbet a căzut jos.Continuînd acțiunile

huliganice, Manjelei Igor și Manjelei Veaceslav i-au aplicat lui Valeriu Helbet

lovituri cu picioarele peste corp. Apropriindu-se, Manjelei Alexandrina de

asemenea i-a aplicat mai multe lovituri cu picioarele în spate și a îmbrîncit-o pe

soția lui Valeriu Helbet, Viorica Helbet, în rezultatul cărui fapt ultima a căzut jos,

fiindu-i cauzate dureri fizice.

La scurt timp Manjelei Igor și Manjelei Vitalii au ieșit afară din club, unde i-

au aplicat lovituri lui Marin Patrașcu peste diferite părți ale corpului. În vederea

curmării acțiunilor huliganice ale lui Manjelei Igor și Manjelei Vitalii s-a implicat

Vasilii Patrașcu, dar a fost lovit de către Manjelei Veaceslav cu cuțitul în regiunea

urechii, gîtului, palmei mînii stîngi și sprinceana ochiului drept, fiindu-i cauzate

plăgi tăiate care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, și care

4

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 196/D se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Instanța a reținut că inculpații nu au recunoscut vina, însă aceasta a fost

demonstrată prin probele administrate și a calificat acțiunile inculpatului Manjelei

Veaceslav în temeiul art. 287 alin. (3) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, acțiunile

inculpatului Manjelei Igor în temeiul art. 287 alin. (3), 152 alin. (2) lit. e) și 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, inculpatului Manjelei Vitalie în temeiul art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, inculpatei Manjelei Alexandrina în temeiul art. 287 alin. (3) și

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, acțiunile inculpatului Vieri Anatolie în temeiul art.

287 alin. (3) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Instanța a statuat că declarațiile inculpaților de nerecunoaștere a vinovăției,

sunt combătute total prin declarațiile părților vătămate T. Stratulat, V. Stratulat, O.

Stratulat, E. Graur și V. Helbet, martorii I. Sidlețchii, V. Cebotari, I. Onos, I.

Graur, D. Cebotari, D. Magu, D. Pînzari, S. Ciobanu, T. Covali și I. Beșelea, de

probele scrise, cercetate în ședința instanței de judecată.

Martorul D. Petic a explicat că la 31 decembrie 2010, Manjelei Igor a venit

și i-a ajutat la scoaterea automobilului din chiuvetă, procedură care a durat

aproximativ 40 min.

Instanța nu a admis aceste declarații, deoarece ele au ca referință o altă

perioadă de timp decît cel indicat actul de învinuire. Or, în ședința instanței de

judecată s-a constatat că actul de huliganism s/a produs pe 01 ianuarie 2011, pe la

ora 04.10 min., conform declarațiilor părților vătămate V. Helbet și E. Graur, a

martorilor I. Graur, I. Onos, D. Magu și D. Pînzari, a rapoartelor de expertiză

medico-legală.

Martorii I. Sidlețchii și D. Cebotari au confirmat că inculpații Manjelei

Veaceslav, Manjelei Igor și Manjelei Vitalie l-au bătut pe M. Patrașcu și pe V.

Helbet. Ultimul, fiind însîngerat la spate, cu o mașină de ocazie a fost dus la spital.

Martorul D. Magu a declarat că în seara de 31 decembrie 2010 se afla în

discoteca „Sahara” din s. Ghidighici. Ieșind afară a observat că E. Graur avea o

rană de cuțit pe spate, care sîngera.

Martorul D. Pînzari a declarat că activează în calitate de barman în clubul de

noapte „Sahara” din s. Ghidighici și a văzut cum la 31.12.2010, inculpații Manjelei

Veaceslav, Manjelei Igor și Manjelei Vitalie l-au lovit pe E. Graur care încerca să-i

liniștească, ultimul sîngerînd s-a apropiat de tejghea.

Acțiunile inculpaților sunt caracterizate prin atentarea la ordinea publică,

liniștea cetățenilor, care au dus la comiterea infracțiunii de vătămare corporală

medie a T. Stratulat și V. Stratulat, fapt confirmat prin rapoartele de expertiză

medico-legală.

Faptul încălcării de către inculpați a ordinii publice este dovedit prin

declarațiile părților vătămate O. Stratulat, T. Stratulat și V. Stratulat, a martorilor

V. Cebotari și I. Beșelea, care au menționat că se auzeau zgomote. Cînd s-au

apropiat au văzut automobilul deteriorat, iar V. Stratulat era la pămînt, însîngerat și

inconștient.

5

Încălcarea grosolană a ordinii publice s-a exprimat și printr-o vădită lipsă de

respect față de regulile sociale și morale de conviețuire, inviolabilității persoanei și

a integrității patrimoniului, fiind manifestată și prin acțiuni concrete de aplicarea

de lovituri cu bîtele și alte obiecte din timp pregătite, demonstrativ, prin

comportare necuviincioasă, cu neobrăzare.

Același comportament a fost manifestat de către inculpații Manjelei Igor,

Manjelei Veaceslav, Manjelei Vitalie și Manjelei Alexandrina în noaptea de

31.12.2010 spre 01.01.2011 în localul clubului de noapte „Sahara” din com.

Ghidighici, mun. Chișinău, fapt confirmat prin declarațiile părților vătămate E.

Graur și V. Helbet, a martorilor I. Onos și I. Sidlețchii.

Potrivit pct. 10 din Hotărîrea Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism, actele de huliganism însoțite de vătămarea

corporală medie a victimei, urmează a fi calificate prin concurs de infracțiuni, pe

art. 287 Cod penal și art. 152 din Cod penal, reieșind din circumstanțele stabilite și

potrivit semnelor calificative respective, în cazul concret.

Astfel, potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală, părților vătămate V.

Stratulat și T. Stratulat le-au fost cauzate vătămare corporală medii.

La stabilirea pedepsei inculpaților instanța a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii comise, care este gravă, de personalitatea inculpaților

care sunt caracterizați suficient, au o vîrstă tînără, au săvîrșit pentru prima dată o

infracțiune, prejudiciul material nu a fost recuperat,

și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie condamnați:

Manjelei Veaceslav în baza art. 287 alin. (3), 152 alin. (2), 84 Cod penal, la

11 ani închisoare;

Manjelei Vitalie în baza art. 287 alin. (2) lit. b), 90 Cod penal la 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 5 ani;

Manjelei Igor în baza art. 287 alin. (3), 152 alin. (2) lit. e), 152 alin. (1), 84

Cod penal la 12 ani închisoare;

Manjelei Alexandrina în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 7 ani închisoare.

Vieri Anatolie în baza art. 287 alin. (3), 152 alin. (2) lit. e), 84 Cod penal la

9 ani închisoare.

Apelantul a invocat că instanța de judecată incorect a calificat acțiunile

inculpaților Manjelei Igor și Manjelei Alexandrina conform prevederilor art. 287

alin. (3) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindcă în cazul în care o persoană a

săvîrșit în perioade diferite două sau mai multe infracțiuni, pentru care

responsabilitatea este prevăzută de diferite alineate ale articolului 287 CP, faptele

săvîrșite de făptuitor urmează a fi calificate definitiv în baza alineatului ce prevede

o pedeapsă mai gravă, indicîndu-se toate semnele constitutive ale huliganismului.

Deci, acțiunile acestor inculpați urmau a fi calificate doar conform prevederilor art.

287 alin. (3) Cod penal, indicîndu-se toate semnele constitutive ale huliganismului.

Incorect au fost încadrate și acțiunile inculpatului Manjelei Igor doar

conform prevederilor art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, fără a fi tras ultimul la

6

răspundere și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal

în privința părții vătămate Tatiana Stratulat, faptă care i-a fost incriminată încă de

la faza urmăririi penale.

Totodată, instanța incorect a considerat posibilă corectarea și reeducare

inculpaților în condiții neprivative de libertate, fiindcă corectarea și reeducarea

inculpaților Manjelei Veaceslav, Manjelei Igor, Manjelei Alexandrina și Vieri

Anatolie este posibilă doar prin izolarea lor de societate, fiindcă au comis

infracțiuni care, conform prevederilor art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria

infracțiunilor mai puțin grave și grave, cu aplicarea violenței și a obiectelor pentru

vătămarea integrității corporale și sănătății, fiind caracterizate prin sfidarea de către

inculpați a comportamentului civic normal, neglijarea bunului simț și acostarea

jignitoare a părților vătămate, cît și a altor persoane aflate în preajmă.

La aplicarea pedepsei instanța nu a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al faptelor comise de către inculpați și că ei nu au recuperat

prejudiciul material și moral cauzat părților vătămate.

3.1 Avocatul Anatolie Hotineanu la fel a declarat apel, în numele părții

vătămate Vitalie Stratulat, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie anulată suspendarea condiționată a

executării pedepselor stabilite inculpaților.

Apelantul a indicat că instanța nu a stabilit circumstanțe atenuante și a

aplicat inculpaților pedepse prea blînde.

În conformitate cu revendicarea F 246, Manjelei Veaceslav a fost anterior

atras la răspunderea penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 182 alin 4 Cod

Penal și condamnat de către Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, deci are

antecedente.

Față de inculpații a fost aplicată măsura preventivă de nepărăsire a

teritoriului țării. Totuși, în pofida interdicției aplicate, inculpații Manjelei

Alexandrina și Manjelei Vitalie au plecat peste hotarele țării la odihnă pe litoral.

Acest lucru este reflectat în postările foto ale nominalizaților pe rețeaua de

socializare Facebook.

Reeducarea inculpaților în libertate nu este posibilă, iar caracterul

infracțiunilor comise nu permite aplicarea față de ei a suspendării condiționate a

executării pedepsei aplicate.

3.2 Au declarat apel și inculpații, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul penal în

privința lor.

Apelanții au relevat că instanța nu a stabilit cu certitudine dacă a fost

săvîrșită infracțiunea și cine sunt culpabili de comiterea acestei infracțiuni. A

condamnat persoane nevinovate, iar pentru aplicarea pedepsei celor culpabili de

comiterea infracțiunii a aplicat eronat legea penală.

Deși a stabilit că pedeapsa nu urmează a fi executată condiționat, instanța, în

consecință, le-a limitat inculpaților dreptul de a se deplasa liber în timp și spațiu,

limitîndu-i mișcarea după ora 22.00. Acest impediment face și mai vulnerabili

inculpații, deoarece nu se cunoaște ce surpriză ar putea să aducă timpul.

7

O calificare corectă a infracțiunii este atunci cînd elementele invocate se

suprapun, coincid și se regăsesc unul în altul. Semnele faptei prejudiciabile coincid

componenței de infracțiune prevăzută de norma juridico-penală. Pe departe nu sunt

întrunite cele invocate, prin urmare și sentința este pronunțată ilegal, cu

condamnarea persoanelor nevinovate.

Instanța, la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont nici de faptul care a fost

motivul acțiunilor inadecvate ale celor învinuiți de comiterea infracțiunii de

huliganism. Desigur, comiterea infracțiunii este sancționată de legea penală, însă

factorul uman este mult mai important, iar omul și libertate sunt superioare în

toate.

Instanța nu a ținut cont de starea familială a inculpaților și genul de activitate

ale lor. Cei învinuiți de comiterea infracțiunii lucrează la pămînt, cresc fructe și

legume, iar interdicția de a apărea în public lipsește inculpații de posibilitate de a

lucra și a întreține familiile lor. Anumite procedee tehnologice se fac în timp de

noapte, anume prelucrarea împotriva insectelor, împotriva bolilor și nu mai puțin

important paza culturilor de furt.

Din partea apărării a participat un singur apărător, ceea ce a făcut imposibil

de a studia și constata toate circumstanțele importante pentru constatarea vinovăției

și nevinovăția persoanelor. A fost încălcat dreptul la apărare.

Inculpații în anumite circumstanțe au avut poziții diferite care urmau a fi

luate în vedere la individualizarea pedepsei și condamnarea lor.

3.3 Avocatul Constantin Grigoraș, a declarat apel suplimentar, solicitînd

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri prin care

inculpaților Manjelei Veaceslav, Manjelei Alexandrina și Vieri Anatolie să le fie

stabilite pedepse mai blînde.

Apelantul a invocat că nu a fost demonstrată vinovăția deplină a fiecărui

inculpat prin probe concludente și pertinente în cele incriminate lor, nu au fost

audiați martorii apărării solicitați, în consecință instanța a aplicat acestora o

pedeapsă aspră neechitabilă.

Inculpații au contribuit activ la descoperirea infracțiunii și nu s-au eschivat

de la urmărirea penală, sunt caracterizați pozitiv, au loc permanent de trai și lucru.

Frații Manjelei, au dat declarații unul împotriva altuia fără ca cineva să le explice

că au dreptul de a nu da declarații și nu vor fi pedepsiți, fiindu-le încălcat dreptul la

apărare. Totodată, instanța nu a explicat inculpaților drepturile, că ei pot recunoaște

vina și beneficia de prevederile art. 3641 alin. (8) CPP, astfel a avut loc o încălcare

gravă de drept procedural.

La fel instanța de judecată, la stabilirea și individualizarea pedepsei, urma să

recunoască ca violare a domiciliului inculpatului Manjelei Veaceslav și aplicarea

violenței împotriva lor din partea celor vătămați, ce i-a provocat pe inculpați să se

apere și să se răzbune. Această circumstanță urmează a fi calificată ca atenuantă.

Inculpații nu sunt la evidența psihiatrică și narcologică, lipsesc

circumstanțele agravante.

Inculpatul Manjelei Veacelsav după comiterea infracțiunii a conștientizat

despre cele întîmplate și s-a corectat, întreținere soția care îngrijește doi copii

8

minori, se căiește sincer de cele întîmplate și este disponibil să achite integral

paguba cauzată părților vătămate.

Manjelei Alexandrina se căiește de cele întîmplate și regretă faptul că nu a

reușit să evite acest conflict. Este disponibilă să achite integral paguba cauzată

părților vătămate.

Inculpata a conștientizat deplin cele întîmplate, promite un comportament

exemplar și despăgubirea integrală a părților vătămate. Manjelei Alexandrina este

însărcinată de 5 luni.

Inculpatul Vieri Anatolie recunoaște comportamentul său inadecvat,

recunoaște că a încălcat ordinea public și a avut un comportament grosolan. Se

căiește sincer de cele întîmplate și necondiționat dorește să despăgubească părțile

vătămate conform sentinței de condamnare de prima instanță.

În perioada de examinare a cauzei penale timp de 3 ani în instanța de fond

inculpații au dat dovadă de corectitudine și comportament exemplar, nu au lipsit de

la ședințele de judecată și nu au avut alte încălcări de disciplină. Acest fapt

dovedește că inculpații au mers pe calea de corectare și privarea în continuare de

libertate sau aplicarea restricțiilor de circulație nu este echitabilă inculpaților.

3.4 Avocatul Olga Lozovanu, la fel a declarat apel suplimentar, solicitînd

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri prin care

inculpatul Manjelei Igor să fie achitat, iar inculpatului Manjelei Vitalie să-i fie

stabilită o pedeapsă sub formă de amendă.

Apelanta a indicat că faptele comise de Manjelei Igor nu întrunesc în sine

elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) CP, deoarece

pe de 15.08.2010 nu a participat la bătaie și la acțiunile huliganice care s-au produs

în com. Ghidighici, mun. Chișinău, str. Ștefan cel Mare.

La fel Manjelei Igor nu a aplicat lovituri care ar putea cauza leziunii

corporale prevăzute de art. 152 alin. (2), din motiv că dînsul era la domiciliul său.

Din declarațiile martorilor care au văzut bătaia din seara de 15 august 2010

nu reiese că anume Manjelei Igor a fost participant la comiterea infracțiunii.

Totodată nu a fost efectuată procedura de recunoaștere a persoanei bănuite de

comiterea infracțiunii, iar alte probe directe ce ar demonstra că inculpatul a

participat nu sunt, decît declarațiile părții vătămate care sunt părți interesate în

cauza penală.

Din declarațiile martorului V. Nedoruban, rezultă că inculpatul Manjelei

Igor nu era la locul svîrșirii infracțiunii. Implicarea inculpatului Manjelei Igor nu a

fost constatată și demonstrată și el urmează să fie scos de sub urmărire penală și

achitat.

Instanța nu a constatat care anume acțiunii au fost întreprinse de Manjelei

Igor în seara de 01.01.2011 în clubul de noapte „Sahara”. Inculpatul a venit la locul

săvîrșirii infracțiunii, dar nu a participat la acțiunile huliganice. Din declarațiile

martorilor și părților vătămate nu reiese că el a participat împreună cu ceilalți frați

la acțiunile huliganice și nu a cauzat leziuni corporale părților vătămate. Iar pentru

infracțiunea comisă urmează să-i fie aplicată o pedeapsă mai echitabilă.

9

Manjelei Vitalie a declarat despre cele comise de el, însă nu a recunoscut

deplin cele imputate lor. La stabilirea și individualizarea pedepsei instanța nu a

ținut cont de pericolul social, genul de activitate, circumstanțele atenuante și a

stabilit inculpatului o pedeapsă prea aspră și inechitabilă.

Instanța nemotivat și neîntemeiat i-a numit cea mai aspră pedeapsă prevăzută

de art. 287 alin. (2) lit. b) CP. O pedeapsă mai aspră din cele prevăzute poate fi

aplicată de instanță doar cînd este dovedit că o pedeapsă mai blîndă nu își va

produce efectele.

Corectarea inculpatului este posibilă fără aplicarea unei pedepse sub formă

de închisoare. Ținînd cont că inculpatul are loc de lucru, are loc permanent de trai,

se caracterizează pozitiv, toate aceste circumstanțe pot fi considerate ca

circumstanțe atenuante și joacă un rol important la stabilirea pedepsii.

La fel urmează a se ține cont și de alte circumstanțe atenuante, cum ar fi

lipsa antecedentelor penale, faptul contribuirii la descoperirea infracțiunii,

conlucrarea cu organul de urmărire penală, neeschivarea de la urmărirea penală și

prezentarea ori de cîte ori a fost citat la instanța de judecată.

septembrie 2014, apelurile inculpaților Manjelei Veaceslav, Manjelei Vitalie și

Vieri Anatolie, apelul suplimentar al avocatului Constantin Grigoraș, în numele

inculpaților Manjelei Veaceslav și Vieri Anatolie, au fost respinse, ca nefondate.

Apelurile procurorului, avocatului Anatolie Hotineanu, în numele părții

vătămate Vitalie Stratulat, inculpaților Manjelei Igor și Manjelei Alexandrina,

apelul suplimentar al avocatului Constantin Grigoraș, în numele inculpatei

Manjelei Alexandrina, au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărîre.

Manjelei Veaceslav a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la

5 ani închisoare și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Manjelei Igor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani

închisoare și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Manjelei Alexandrina a fost condamnată în baza art. 287 alin. (3), 90 Cod

penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate pe un termen de probă de 5 ani.

Vieri Anatolie a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani

închisoare și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

În rest sentința a fost menținută.

10

Instanța de apel a reținut că, reieșind din probele analizate și apreciate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat cu certitudine

comiterea de către Manjelei Veaceslav, Manjelei Vitalie, Manjelei Alexandrina,

Manjelei Igor și Vieri Anatolie a infracțiunilor imputate.

Nu poate fi reținut argumentul avocatului Constantin Grigoraș privind

omisiunea instanței de a-i informa pe inculpați despre posibilitatea examinării

cauzei în procedură simplificată, potrivit art. 3641 Cod de procedură penală.

Or, potrivit art. 3641 alin. (3) Cod de procedură penală, introdus prin Legea

nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, în cadrul ședinței preliminare sau

pînă la începerea cercetării judecătorești, instanța îl întreabă pe inculpat dacă

solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, apoi acordă cuvîntul

procurorului, părții vătămate și celorlalte părți asupra cererii formulate.

Potrivit materialelor cauzei, cercetarea judecătorească a început la

16.06.2011, respectiv la data începerii cercetării judecătorești legea procesual

penală nu prevedea o asemenea procedură de examinare a cauzei. Conform

prevederilor art. 3 Cod de procedură penală, legea procesual penală nu are caracter

retroactiv, adică la desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în

vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.

Astfel, instanța de fond corect a constatat toate faptele infracționale comise

de către inculpații Manjelei Veaceslav, Manjelei Igor, Manjelei Alexandrina, Vieri

Anatolie și Manjelei Vitalie, însă incorect a calificat acțiunile inculpaților Manjelei

Igor și Manjelei Alexandrina conform prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) și alin.

(3) Cod penal.

Deci, este necesar de a admite parțial, în baza art. 409 alin. (2) Cod penal,

apelurile inculpaților Manjelei Igor, Manjelei Alexandrina, apelul suplimentar al

avocatului Constantin Grigoraș, în numele inculpatei Manjelei Alexandrina, și de

calificat acțiunile acestor inculpați doar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Or,

potrivit pct. 7 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 „Cu privire la practica

judiciară în cauzele penale despre huliganism”, în cazul în care o persoană a

săvîrșit în perioade diferite două sau mai multe infracțiuni, pentru care

responsabilitatea este prevăzută de diferite alineate ale articolului 287 CP, faptele

săvîrșite de făptuitor se vor considera huliganism repetat, însă calificarea definitivă

se va efectua în baza alineatului ce prevede o pedeapsă mai gravă, indicîndu-se

toate semnele constitutive ale huliganismului.

De aceea, acțiunile inculpatului Manjelei Igor urmează a fi corect încadrate

în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 152 alin. (2), lit. e) Cod Penal, iar

acțiunile inculpatei Manjelei Alexandrina în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

casarea hotărîrilor nominalizate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpaților Manjelei Veaceslav, Manjelei Alexandrina și Vieri

Anatolie să le fie stabilite pedepse echitabile și mai blînde, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a citat părțile și martorii în

11

proces, respingînd nejustificat cererea apărării în acest sens, fapt ce nu i-a permis

să stabilească adevărul în cauză, pronunțînd o decizie ilegală.

Instanța nu a examinat toate apelurile declarate, a admis integral apelurile

acuzatorului de stat și a părții vătămate fără a cerceta probele acuzării în instanța

de apel, nu s-a expus asupra tuturor motivelor expuse în cererea de apel a

apărătorului și asupra pretinselor încălcări, a examinat superficial apelurile

inculpaților.

Hotărîrea judecătorească nu poate fi întemeiată pe o probă la care nu a avut

acces o parte, din motivul că nu a fost cercetată. Este inadmisibil ca instanța de

apel să constate starea de fapt și de drept în cauză în baza acelorași probe, ce a

determinat-o pe prima instanță să pronunțe o altă hotărîre, fără ca probele puse la

baza condamnării ori achitării, invocate în apel, să fie cercetate în ședința de

judecată în apel conform prevederilor ce reglementează cercetarea judecătorească.

Instanțele au omis să constate care anume din inculpați au comis infracțiunea

incriminată lor, participația și contribuția fiecăruia din ei la săvîrșirea infracțiunii,

care anume din inculpați a folosit armă sau alte unelte pentru (și dacă în principiu a

fost folosită armă) a fi calificată acțiunile tuturor inculpaților conform prevederilor

art. 287 alin. (3) CP.

Instanța nu a ținut cont de faptul provocării inculpaților de către părțile

vătămate, ceea ce diminuează considerabil vinovăția inculpaților și în consecință

le-a aplicat o pedeapsă inechitabil de aspră.

Instanțele nu a ținut cont de comportamentul provocator al părților vătămate

(familia Stratulat), prin pătrunderea în locuință fără permisiunea proprietarului

Manjelei Veaceslav și provocarea leziunilor corporale de grad mediu lui Vieri

Anatolie de către Stratulat Valeriu, Olga și Tatiana.

La fel și partea vătămată M. Patrașcu, în clubul de noapte „Sahara”, a

provocat un conflict prin vorbe și acțiuni ofensatorii în adresa inculpatei Manjelei

Alexandrina.

Instanțele nu s-au expus asupra acestor circumstanțe necătînd la faptul că au

fost invocate atît în prima instanță, cît și în instanța de apel.

Instanța de apel a constatat eronat că inculpații nu doresc să despăgubească

partea vătămată V. Stratulat, chiar și în instanța de apel inculpații au dorit să-l

despăgubească pe V. Stratulat, acesta a refuzat și a spus că nu este gata să

primească despăgubirea, intenționat, pentru a agrava starea inculpaților.

În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală.

5.1 Avocatul Olga Lozovanu la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită

casarea hotărîrilor nominalizate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpaților Manjelei Igor și Manjelei Vitalie să le fie stabilite

pedepse echitabile și mai blînde, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei.

Recurenta a specificat că în instanța de apel nu a fost demonstrată vinovăția

deplină a inculpaților Manjelei Igor și Manjelei Vitalie și nu au fost cercetate toate

circumstanțele cauzei.

12

Apar divergențe în declarațiile părților vătămate Stratulat, întrucît indică că

au fost bătuți de frații Manjelei, dar de cine anume Igor, Veceslav sau Vitalie nu se

știe și nici instanța de apel nu a dorit să concretizeze cine a fost la acea bătaie.

Din declarațiile martorului V. Nedoruban, rezultă că inculpatul Manjelei

Igor nu era la locul săvîrșirii infracțiunii. Implicarea lui nu a fost constatată și

demonstrată și instanța de apel a acceptat aceste ilegalității.

Instanța de apel, la individualizarea și stabilirea pedepsei, urma să țină cont

de toate circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea. Totodată, instanța nu a

ținut cont de starea familiară a acestuia și depozițiile martorilor, nu a constatat care

anume acțiunii au fost întreprinse de Manjelei Igor în seara de 01.01.2011, în

clubul de noapte „Sahara”. Inculpatul a venit la locul infracțiunii, dar nu a

participat la acțiunile huliganice. Din declarațiile martorilor și părților vătămate nu

reiese că inculpatul Manjelei Igor a participat împreună cu ceilalți frați la acțiunile

huliganice și a cauzat leziuni corporale părților vătămate.

Corectarea inculpaților este posibilă fără aplicarea unei pedepse sub formă

de închisoare. Ținînd cont că inculpatul Manjelei Igor are loc de lucru, are loc

permanent de trai, se caracterizează pozitiv, toate aceste circumstanțe pot fi

considerate ca circumstanțe atenuante și joacă un rol important la stabilirea

pedepsii.

Instanța de apel nu a examinat toate apelurile declarate împotriva sentinței

instanței de fond, a admis integral apelurile acuzatorului de stat și a părții vătămate

fără a cerceta probele acuzării în instanța de apel, nu s-a expus asupra tuturor

motivelor expuse în cererea de apel, inclusiv asupra apelului depus de avocatul

Olga Lozovanu și asupra pretinselor încălcări, a examinat superficial apelurile

inculpaților.

În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în

acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea

în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

În această consecutivitate se atestă că recursul avocatului Constantin

Grigoraș este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, care prevăd următoarele temeiuri de drept pentru un recurs

ordinar - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

13

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării

juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Însă, în pofida prescripțiilor enunțate, recurentul nu a specificat asupra căror

motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile

concrete de drept și esența circumstanțelor că cauza a fost judecată în primă

instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1)

Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o

altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

Astfel, recursul ordinar al avocatului Constantin Grigoraș nu întrunește

condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul avocatului

Constantin Grigoraș, în care nici nu sunt indicate concrete și clar definite erori de

drept, privitor la pedeapsa aplicată respectivilor inculpați (pct. 5 din decizie), se reține

că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, denotă în mod concludent că instanța de

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea

14

pedepsei inculpaților Manjelei Veaceslav, Manjelei Alexandrina și Vieri Anatolie

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, ținînd cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpaților în corespundere cu prevederile legale.

Mai mult, se observă că recursul declarat este întemeiat doar pe critica

modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei

aplicate acestor inculpați (pct. 5 din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de apel privind doar aprecierea

sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decît

cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427

Cod de procedură și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este

lipsită de orice suport legal.

Rezultă că pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpaților Manjelei Veaceslav, Manjelei Alexandrina și Vieri Anatolie în

corespundere cu prevederile legale.

Pe lîngă aceasta, se observă și netemeinicia argumentului că instanța de apel

nejustificat a respins cererea apărătorului privind citarea și prezentarea părților

vătămate și martorilor în instanța de apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței

instanței de apel, o asemenea cerere nici nu a fost formulată de apărare.

Asupra procesului-verbal al ședinței instanței de apel nu au fost aduse

obiecții, în conformitate cu prescripțiile din art. 336 alin. (6), (7) Cod de procedură

penală și, astfel, informațiile inserate în acest act procedural sunt prezumate a fi

veridice (v. 6, f.d. 53, pct. 5 din decizie).

Împrejurările enunțate invocă în mod concludent că recursul avocatului

Constantin Grigoraș este neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

respinge ca inadmisibil recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

neîntemeiat.

15

Prin urmare, odată ce recursul nominalizat este neîntemeiat, el urmează a fi

respins ca inadmisibil.

În al treilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd ea nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu

rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucît

o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. Decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit părții descriptive și dispozitive a deciziei adoptate, nu s-a

pronunțat în nici un fel asupra apelului declarat de avocatul Olga Lozovanu, inserat

la pct. 3.1 din prezenta decizie, adică nu l-a judecat în genere (pct. 3.1, 4 din decizie).

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului declarat de avocatul Olga Lozovanu, casării

parțiale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aspectul vizat de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

16

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Constantin

Grigoraș împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

septembrie 2014, în privința inculpaților Manjelei Veaceslav Victor, Manjelei

Alexandrina Victor și Vieri Anatolie Andrei.

Admite recursul ordinar declarat avocatul Olga Lozovanu, casează parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2014, în

privința inculpaților Manjelei Vitalie Victor și Manjelei Igor Victor, și dispune

rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În rest, hotărîrea contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 24

februarie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

17