1ra-8-2015 — Art.264alin.3 lit.a CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 25 noiembrie 2013 Ursachi Victor a fost condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Conform art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea de la Ursachi Victor în beneficiul lui Spătari Ion a prejudiciului material în sumă de 28165 lei. Acțiunea civilă înaintată de Baran Nicolae a fost lăsată spre examinare în ordinea procedurii civile.

Pentru pronunțarea sentinței instanța a constatat că Ursachi Victor, la 25 aprilie 2012, în jurul orei 21.00, conducînd automobilul de model „Daewoo Nexia”, cu n/î K 197 CP, regiunea 190, la intersecția străzilor Decebal și Măria Cebotaru din or.Soroca, neregulamentar a virat la stînga, fără a ceda trecerea autovehiculelor ce se deplasau pe banda opusă, încălcare care a dus la tamponarea frontală cu motoreta de model „Viper Z550” condusă de către cet.Baran Nicolae, care avea în calitate de pasager pe cet.Spătari Ion, astfel încălcînd prevederile pct.40.1 lit.b) din Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede că „înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor”. În rezultatul accidentului rutier, pasagerului motoretei Spătari Ion i-au fost cauzate leziuni corporale care, conform raportului de examinare medico-legală nr.236 din 24 septembrie 2012, se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul și inculpatul V.Ursachi, care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care V.Ursachi să fie condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a conduce 1 mijloace de transport pe un termen de 4 ani; admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpat prejudiciul material în beneficiul lui V.Baran în sumă de 8700 lei și lui I.Spătari în sumă de 28165 lei, invocînd că pedeapsa aplicată inculpatului nu este proporțională faptei săvîrșite, la stabilirea pedepsei condiționate instanța nu a luat în considerație că inculpatul nu a achitat paguba materială părților vătămate și nu a recunoscut vina de cele comise; - inculpatul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că din materialele dosarului nu rezultă că sînt probe ce ar demonstra vinovăția sa; instanța a făcut o analiză subiectivă a tuturor celor întîmplate, fără demonstrarea eficientă a probelor care sînt necesare pentru învinuirea adusă, iar martorii A.Cerari, L.Cerari și V.Melnic au declarat circumstanțe care nu aveau nici o reflecție asupra vinovăției sale; în momentul impactului nu au fost prezenți martori oculari, învinuirea fiind bazată doar pe declarațiile părților vătămate; nu s-a analizat gradul de alcoolemie la părțile vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2014, au fost respinse, apelurile procurorului și inculpatului, ca nefondate. Instanța de apel a constatat că prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei dînd probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului V.Ursachi în săvîrșirea infracțiunii imputate, care se confirmă prin probele administrate în cauză, cercetate de prima instanță și cea de apel, și anume prin declarațiile părților vătămate I.Spătari și N.Baran, a martorilor A.Cerari, L.Cerari, V.Melnic și actele cauzei - procesle-verbale de confruntare dintre partea vătămată N.Baran și bănuitul N.Ursachi, de cercetare a locului accidentului rutier, schița și tabelul fotografic la el; raportul de expertiză medico-legală nr.236 din 24.09.2012 în privința lui I.Spătari. De asemenea, instanța de apel a conchis că probele sus indicate formează un ansamblu probatoriu de vinovăției a inculpatului și combat argumentele acestuia, precum că nu el este vinovat de comiterea accidentului rutier, că accidentul a avut loc pe partea carosabilului pe care el se deplasa, deoarece potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 24.04.2012, prin care a fost supus cercetării intersecția străzilor Decebal și M.Cibotari din or.Soroca, este indicat că accidentul rutier a avut loc pe partea carosabilă pe care se deplasa motoreta. Instanța a apreciat critic argumentele inculpatului în acest sens, considerîndu-le ca un mijloc de a se eschiva de la răspunderea penală, inclusiv și afirmațiile, precum că la motoretă nu ardeau farurile, acestea fiind combătute prin probele sus indicate, precum și prin declarațiile părților vătămate. Totodată, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță, la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, considerînd oportun aplicarea față de acesta a pedepsei cu suspendarea condiționată a executării ei, va contribui la corectarea și reeducarea inculpatului, precum și la prevenirea săvîrșirii de către el a altor infracțiuni. În ce privește acțiunea civilă admisă de către prima instanță privind încasarea de la inculpat în beneficiul lui I.Spătari a pagubei materiale în suma de 28165 lei și acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată N.Baran, care a fost lăsată spre examinare în ordinea procedurii civile, pentru a fi prezentate documente confirmative, instanța de apel a considerat soluția primei instanțe întemeiată și legală.

Împotriva hotărîrilor nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul V.Bobeico în numele inculpatului V.Ursachi care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că hotărîrile atacate sînt neîntemeiate, că atît prima instanță, cît și cea de apel au dat o apreciere eronată probelor din dosar, nu au ținut seama că lipsesc probe în confirmarea vinovăției inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate; instanțele și-au bazat 2 concluziile doar pe declarațiile părților vătămate; martorii A.Cerari, L.Cerari și V.Melnic au redat niște circumstanțe care nu au nici o reflecție asupra vinovăției inculpatului; instanța eronat a apreciat critic argumentele inculpatului, precum că la motoretă nu ardeau farurile, indicînd că acestea sînt combătute prin probele scrise, fără a le specifica; instanța de apel nu a argumentat modul de calculare a prejudiciului material încasat de la inculpat în folosul lui I.Spatari în sumă de 28165 lei.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia părții vătămate I.Stăpari și a procurorului expusă în referință, prin care solicită dispunerea inadmisibilității recursului, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art.414 alin.(1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și nu este în drept să- și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Avînd în vedere aceste prevederi legale, Colegiul penal conchide că instanța de apel nu s-a conformat acestora la judecarea apelului. Astfel, analizînd materialele cauzei și, în mod special, procesul-verbal al ședinței instanței de apel și decizia instanței, se observă că la judecarea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței de condamnare, care a pledat nevinovat solicitînd achitarea sa, acesta, cu toate că a participat la examinarea cauzei, nu a fost audiat, mai mult, instanța nici nu a redat declarațiile anterioare a acestuia în decizie, totodată apreciindu-le critic. La fel, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel sînt descrise declarațiile părților vătămate I.Spatari, N.Baran și probele scrise, care, deși au fost puse la baza condamnării inculpatului, însă aceste probe, la fel, nu au fost cercetate în ordinea prevăzută de lege. Prin urmare, instanța de apel în hotărîrea pronunțată a reținut probe, fără a le verifica în ședința instanței de apel, sub aspectul cercetării nemijlocite, prin citirea lor în ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal, adică în conformitate cu prevederile art.414 alin.(1), (2) și (6) Cod de procedură penală, și nu le-a apreciat separat, în coroborare din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului declarant de inculpat, concomitent verificîndu-se și motivele invocate în recursul ordinar în limita competenței, iar în dependență de datele obținute să 3 pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de avocatul Bobeica Vasile în numele inculpatului Ursachi Victor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2014 în cauza penală în privința acestuia și dispune rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 03 februarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu Ion Guzun 4