1ra-1697/2014 — Art. 217-1 alin.3,4 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia din 10 decembrie 2013, Rechimciuc Victor a fost condamnat în baza art. 42 alin. (4),(5), 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau funcție legată de prelucrarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, și în baza art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau funcție legată de prelucrarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau funcție legată de prelucrarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 10 decembrie 2013. Olinovici Marian a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), (5), 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau funcție legată de prelucrarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu 1 executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

În fapt, instanța de fond a constatat că în luna septembrie 2012, inculpatul Rechimciuc V., urmărind scopul înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice, în mod conștient l-a instigat pe Olinovici M., care i-a adus și transmis 82 plante de cînepă, recoltate de acesta de pe un sector de teren agricol din extravilanul s. Maramonovca, r- nul Drochia, nestabilit de organul de urmărire penală, plante pe care le-a tăinuit la domiciliul său din s. Maramonovca, r-nul Drochia, iar la 31 octombrie 2012, în cadrul percheziției domiciliului, fiind depistate și ridicate. Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, 82 plante de cînepă, constituie cantitate deosebit de mare. Tot el, la 30 octombrie 2012, urmărind scopul înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice, conștientizînd gravitatea acțiunilor pe care le întreprinde, admițîndu-le însă în mod conștient, din gospodăria proprie din s. Maramonovca, r-nul Drochia, i-a transmis cu titlul gratuit cet. N. Teișan 155 g. marihuană, prelucrată și păstrată ilegal. Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, 155 g. marihuană, constituie cantitate mare. Inculpatul Olinovici M., în luna septembrie 2012, în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, conștientizînd ilegalitatea acțiunilor pe care le întreprinde, admițîndu-le în mod conștient, la indicația lui Rechimciuc V., de pe un sector de teren agricol din extravilanul s. Maramonovca, r-nul Drochia, nestabilit de organul de urmărire renală, a recoltat 82 plante de cînepă, pe care le-a transmis ultimului. În cadrul percheziției domiciliului cet. Rechimciuc V., din s. Maramonovca, r-nul Drochia, efectuată la 31octombrie 2012, cele 82 plante de cînepă, au fost depistate și ridicate. Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, 82 plante de cînepă, constituie cantitate deosebit de mare. Instanța a reținut că inculpatul Rechimciuc V. a recunoscut parțial vina și a declarat că într-adevăr la 31.10.2012, orele 23.00, au venit colaboratorii poliției și au ridicat de la el din gospodărie 82 plante de cînepă. Nu ține minte data cînd, într-o zi, a venit la el Olinovici M. și i-a adus cînepă, comunicîndu-i s-o păstreze, deoarece pe el îl caută poliția. Peste o lună a venit N. Teișan și a cerut cînepa, spunînd că l-a trimis Olinovici M. El personal nu întrebuințează plantele de cînepă, dar face băi la picioare. Inculpatul Olinovici M. nu a participat la ședința judiciară, deoarece se afla în căutare. Pe parcursul anchetei preliminare el a recunoscut vina parțial. Instanța a statuat că vinovăția inculpaților este confirmată prin probele administrate pe caz. Astfel, martorii Cușnir A., Moraru I. și Boghean S. au declarat similar că la 31.10.2012, colaboratorii poliției au efectuat percheziția în gospodăria cet. Rechimciuc. Într-o construcție auxiliară au depistat 82 plante de cînepă și substanță mărunțită, care a fost sigilată și transmisă CPR Drochia. Rechimciuc V. a participat la efectuarea percheziției și a comunicat că substanțele narcotice îi aparțin lui Olinovici M. Potrivit procesului verbal de percheziție, în gospodăria cet. Rechimciuc a fost 2 depistată o masă vegetală uscată de culoare brună verzuie cu miros de cînepă. În fototabel sunt arătate plantele de cînepă. Conform raportul de expertiză nr. 4272 din 06.11.2012, masa vegetală verde, de culoare verde - plantele de cînepă (canabis), în număr de 82, depistate și ridicate la data de 31.10.2012, în urma efectuării percheziției la domiciliul cet. Rechimciuc V., situat în s. Maramonovca, r-nul Drochia și prezentate la examinare, este planta cînepa, care face parte din categoria substanțelor narcotice. Masa vegetală uscată, semimărunțită, de culoare verde, depistată și ridicată din acelaș loc și prezentată la examinare, este marihuană, care face parte din categoria substanțelor narcotice. Instanța a încadrat acțiunile inculpatului Rechimciuc V. în baza art. 42 alin. (5), art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca cultivarea fără autorizație de plante care conțin substanțe narcotice, în scop de instrainare, prelucrarea, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare de două persoane, în proporții deosebit de mari, și în baza art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal, ca prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, săvîrșite în scop de înstrăinare, în proporții mari, și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, în proporții mari. Acțiunile inculpatului Olinovici M. au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2) și (5), 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca instigator și complice la cultivarea fără autorizație de plante care conțin substanțe narcotice, în scop de înstrăinare, de două persoane în proporții deosebit de mari. La numirea pedepsei, instanța a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de circumstanțele care agravează răspunderea penală, că inculpații au săvîrșit infracțiunea prin mijloace ce prezintă un pericol social sporit, la locul de trai sunt caracterizați negativ, duc un mod de viață amoral, întrebuințează băuturi spirtoase, nu lucrează, deseori încalcă ordinea publică, astfel ajungînd la concluzia că este rațional ca aceștia să execute real pedeapsa închisorii, întru reeducarea și corectarea lor.

Inculpatul Rechimciuc V. a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. Apelantul a invocat că la numirea pedepsei nu s-a luat în considerație că el benevol a recunoscut vinovația, în timpul urmăririi penale activ a contribuit la stabilirea adevărului pe dosar, că domiciliază împreună cu părinții care sunt pensionari și se află la întreținerea lui, fiind unicul întreținător a familiei, că nu are antecedente penale, a făcut concluziile necesare și sincer s-a căit în cele comise. 3.1 Inculpatul Olinovici M. la fel a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat. Apelantul a indicat că la etapa urmăririi penale a fost plecat peste hotare. Rechimciuc V. a dat mărturii false. El nu a dat, nici crescut plante narcotice. Toate circumstanțele cauzei permit de a face concluzia despre încălcarea dreptului la o judecare echitabilă și necesitatea numirii unor expertize.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2014, apelul inculpatului Olinovici M. a fost respins ca nefondat. Apelul inculpatului Rechimciuc V. a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată acuza și pronunțată o nouă hotărîre. Rechimciuc V. a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, și în baza art. 42 alin. (4), (5), 217/1 alin. 3 (4) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 10 decembrie 2013. Instanța de apel a reținut că, întru respectarea drepturilor procesuale ale inculpatului Olinovici M., stipulate la art. 66 Cod de procedură penală, urmează audierea acestuia în ședința instanței de apel, cu cercetarea bazei probante administrate pe caz. Astfel, inculpatul Olinovici M. a declarat, că pînă la arest nu a cunoscut că cînepa este o plantă ce conține substanțe narcotice, fiind interzisă cultivarea și păstrarea ei. Careva discuții cu Rechimciuc V. referitor la cultivarea cînepei sau la depistarea transportarea și depozitarea ei, nu a dus. Pe N. Teișan nu-l cunoaște și la Rechimciuc V. după cînepă nu l-a trimis. Neagă că la efectuarea acțiunilor de urmărire penală ar fi fost asistat de apărător și trăducător, majoritatea actelor consemnîndu-le la solicitarea ofițerului de urmărire penală și a procurorului, fără a înțelege de ce este învinuit, or sensul lor în limba de stat nu-l înțelegea. Deși, inculpatul Olinovici M. nu-și recunoaște vinovăția în faptele imputate, iar de rînd cu aceasta și inculpatul Rechimciuc V. pe parcursul examinării cauzei penale în ordine de apel și-a schimbat declarațiile în sensul negării celor comise, chiar dacă anterior integral le recunoștea, vinovăția acestora și-a găsit deplină confirmare prin probele verbale administrate pe caz, a căror cercetare nemijlocită s-a efectuat în instanța de fond, ele fiind statuate la baza sentinței de condamnare, și anume: declarațiile celui din urmă depuse atît la faza urmăririi penale cît și în instanța de judecată, unde el a recunoscut depozitarea în gospodăria sa, la rugămintea lui Olinovici M., a plantelor de cînepă, acesta susținînd că e căutat de poliție. La momentul percheziției, la el în gospodărie au fost depistate cele 82 stible de plantă de cînepă, care au fost ridicate. Pînă la caz pe N. Teișan nu l-a cunoscut, permitîndu-i să i-a cînepă din curtea gospodăriei sale pentru că acesta susținea, că a fost trimis de Olinovici M. Martorii E. Trestianu, A. Cușnir, I. Moraru, A. Stegaru și S. Boghian, toți ofițeri ai secției antidrog la IP Drochia, au confirmat că în luna octombrie 2012, la intrare în s. Maramonovca, r-nul Drochia, a fost reținut N. Teișanu care avea asupra sa o sacoșă în cu cînepă uscată, recunoscîndu-le persoana de la care a procurat-o. Drept rezultat, în gospodăria lui Rechimciuc V. a fost efectuată percheziția, unde au fost depistate și ridicate 82 plante de cînepă uscată, el susținînd că respectivele plante îi aparțin lui Olinovici M. Instanța de fond corect a reținut în calitate de probe și procesul verbal de perchiziție la domiciliul lui Rechimciuc V. din 31.10.2012, că în gospodăria lui au fost depistate și ridicate 82 plante de cînepă, cu planșa fotografică anexată la el, respectiva acțiune procesuală fiind legalizată prin încheierea judiciară din 01.11.2013; raportul de expertiză nr. 4272 din 06.11.2012, că masa vegitală de culoare verde ce o constituie 82 plante de cînepă este marihuană, ce face parte din categoria substanțelor narcotice, la fel ca și masa vegitală cu cantitatea de 155 g.; procesul verbal de examinare a obiectului; procesul verbal de confruntare dintre inculpați, din conținutul căruia rezultă că Rechimovici V. a recunoscut înțelegerea pe care a avut-o cu Olinovici M. privind cultivarea și păstrarea plantelor de cînepă în scopul înstrăinării lor. 4 Astfel, totalitatea probelor administrate în prezenta cauză denotă cu certitudine vinovăția inculpatului Rechimciuc V. pe episodul depistării în gospodăria sa a plantelor narcotice, în comiterea infracțiunii prevăzută de art. art. 42 alin. (4), (5) colaborat cu art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică circuitul ilegal al substanțelor narcotice manifestat prin instigator și complice la cultivarea fără autorizație de plante care conțin substanțe narcotice, în scop de înstrăinare, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvîrșit de două persoane în proporții dosebit de mari. Cît privește cel de-al doilea episode, de înstrăinare a substanțelor narcotice martorului N. Teișan, acțiunile inculpatului Rechimciuc V. urmează a fi încadrate pe art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal, ca prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, săvîrșită în scop de înstrăinare în proporții mari, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice în proporții mari. Reținînd încadrarea acțiunilor criminale a inculpatului Rechimciuc V. după cum e indicat mai sus, instanța de apel a ținut să menționeze eroarea de drept admisă de către instanța de fond în conținutul sentinței adoptate, în care faptele comise de către acesta pe primul episod, au primit o încadrare juridică greșită, precum greșit i-au fost reținute și elementele infracțiunii imputate, instanța reținîndu-i în fapt încadrarea la art. 42 alin. (5) colaborat cu art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, deși l-a recunoscut culpabil pe întreg volum a învinuirii formulate, astfel facînd sentința una neclară, fapt ce impune casarea ei în această parte în scopul reparării erorilor admise, cu pronunțarea unei soluții noi în sensul condamnării inculpatului Rechimciuc V. De rînd cu aceasta instanța a indicat și eroarea admisă de instanță de fond la descrierea elementelor constitutive a componenței de infracțiune, reținută în acțiunile inculpatului Olinovici M. Or, reținudu-î cuantumul învinuirii formulate în rechizitoriu, ea a omis să indice două calificative a infracțiunii imputate la art. 42 alin. (2) și alin. (5) colaborat cu art. 217/1 alin. (4) Cod penal și anume ,,păstrarea și transportarea substanțelor narcotice”, reținîndu-i în fapt săvîrșirea circuitului ilegal de substanțe narcotice în calitate de ,,instigator și complice la cultivarea fără autorizație de plante care conțin substanțe narcotice, în scop de înstrăinare, comisă de două persoane în proporții deosebit de mari”. Deoarece, respectiva eroare nu poate fi înlăturată în ordine de apel, întru a nu înrăutăți situația apelantului în propriul apel (art. 410 Cod de procedură penală), instanța s-a limitat doar la constatarea și expunerea acestei erori. Totodată, instanța a statuat că elementul de cultivare fără autorizare a cînepei și-a găsit confirmare în acțiunile lui Olinovici M., referitor la care Rechimciuc V. susține că i-ar fi adus plantele spre păstrare în scop de înstrăinare, or un număr atît de impunător de plante nu puteau fi ridicate dintr-un loc necunoscut. Cît privește transportarea și păstrarea ilegală a plantelor de cînepă în scop de înstrăinare, această împrejurare la fel și-a găsit confirmare prin faptul ridicării lor la domiciliul lui Rechimciuc V., fiind respinsă declarația acestuia, cum că nu cunoaște de conținutul acestor plante și pentru ce sunt utilizate, or depozitate ele erau nu în loc vizibil ci într-un loc ascuns din curtea sa. În cele din urmă, înstrăinarea substanțelor narcotice și-a găsit confirmare prin reținereea lui N. Teișan, care a recunoscut locul de unde le-a procurat. Este integral dovedită participația celor doi inculpați la comiterea faptei penale, în cazul lui Rechimciuc V. în calitate de instigător și complice și în cazul lui Olinivici M. ca autor și complice, or primul l-a instigat pe cel de-al doilea la comiterea faptelor penale prin cultivarea ilegală a plantei de cînepă, iar acesta la rîndul său a cultivat și i-a transmis primului plantele de cînepă ridicate din gospodăria sa. Argumentele inculpaților și apărătorilor lor privind administrarea probelor cu 5 încălcarea de către organul de urmărire penală a normelor de procedură penală, ceea ce în opinia lor ar determina inadmisibilitatea acestora, sunt irelevante, deoarece contravin aspectelor de fapt reținute în cauză. Astfel, prercheziția la domiciliul lui Rechimciuc V. a fost efectuată la 31.10.2012 cu acordul și în prezența acestuia, fapt confirmat prin consemnarea de către el a procesului verbal cu privire la percheziție, referitor la care nu a expus careva obiecții, numărul de plante fiind inclus cel care a fost depistat și ridicat în gospodăria lui, la numărarea căror nu era necesară posedarea limbii în care s-a întocmit actul procesual. Cît privește ordonanța din aceeași dată de efectuare a percheziției, întocmită în limba de stat și înmînată inculpatului Rechimciuc V., acesta pînă la efectuarea acțiunii de urmărire penală nu a invocat că n-ar fi înțeles sensul ei, precum nici nu a expus în conținutul actului procesual întocmit în legătură cu aceasta a careva obiecții în acest sens. Pretinsul argument al apărării privind nerespectarea de către OUP a dispozițiilor art. 115 Cod de procedură penală prin faptul că în conținutul procesul verbal de percheziție nu este indicată utilizarea mijlocelor tehnice, este nefondat, deoarece legalitatea acțiunii de urmărire penală a fost verificată de către judecătorul de instrucție, care prin încheierea din 01.11.2012 a autorizat-o, fapt ce denotă admisibilitatea respectivei probe în cadrul procesului penal. În același context, este netemeinic și argumentul referitor la neparticiparrea interpretului la efectuarea confruntării dintre inculpați, or prezența acesteia e consemnată în conținutul procesul verbal respectiv, ea consemnîndu-1 ca fiind avertizată de răspundere penală pentru efectuarea unei trăduceri intenționat false. Careva document suplimentar ce ar atesta participarea acesteia, nu este necesar pentru anexare la cauza penală. Este inacceptabil și argumentul referitor la lipsa previzibilității ordonanței de punere a lui Rechimciuc V. sub învinuire, or omisiunea admisă la trăducerea ei, cu neindicarea calificativelor componenței de infracțiune pe cel de-al doilea episod, în timp ce ele sunt corect indicate în originalul documentului de bază, nu constituie temei de nulitate a acestuia. Pe lîngă aceasta, ordonanța de recunoaștere a lui Rechemciuc V. în calitate de bănuit i-a fost adusă la cunoștință în prezența apărătorului A. Covdii, care nu și-a expus dezacordul cu conținutul ei, ceea ce în fapt nu poate afecta acțiunea procesuală efectuată în legătură cu aceasta, or atît inculpatul, cît și apărătorul au consemnat-o, înțelegîndu-i sensul. Astfel, argumentele apărărtorului V. Zavorotnîi sunt nefondate, nu afectează legalitatea acțiunilor procesuale întreprinse pe caz și admisibilitatea probelor anexate la dosar, fiind absolut neîntemeiate cerințele lui privind aplicarea în legătură cu aceasta a prevederilor art. 79 Cod penal, or în cauză nu au fost constatate circumstanțe excepționale ce ar permite numirea unei pedepse sub limita minimă stabilită de norma penală. Argumentele formulate de avocatul R. Găină, în interesele inculpatuluilui Olinovici M., la fel sunt netemeiate, cu excepția celui ce se referă la consemnarea de către inculpat a ordonanței de numire a expertizei la aceeași dată cu rezultatele ei - 25.12.2012, însă această situație nu pune la îndoială rezultatele expertizei propriu - zise. Referitor la neconsemnarea de către trăducător a procesului verbal de confruntare dintre inculpați, ceea ce în opinia apărării ar dovedi lipsa defacto a acesteia la efectuarea respectivei acțiuni procesuale, se atestă că aducerea la cunoștința acesteia a drepturilor și obligațiilor procesuale de care dispune, precum și prevenirea de răspunderea penală, 6 se confirmă prin semnătura depusă de ea în conținutul procesului verbal, fapt ce denotă participarea la respectiva acțiune procesuală. Totodată procesul verbal de audiere a lui Olinovici M. în calitate de inculpat, ordonanța de aplicare în privința lui a măsurii preventive - obligația de nepărăsire a țării și obligațiunea propriu-zisă consemnată de el, toate aceste acte au fost întocmite cu participarea trăducătorului, care prin semnătura depusă a confirmat trăducerea lor în limba rusă, pe care inculpatul Olinovici M. o posedă. Respectiv, argumentele formulate de către cel de-al doilea apărărtor R. Găină în favoarea versiunii înaintate de inculpați privind neasigurarea lor cu trăducător, sunt pur formale, declarative și nefondate, ce contravine aspectelor de fapt a cauzei, motiv pentru care vor fi respinse ca fiind neîntemeiate. Cît privește necercetarea la ședințele de judecată a corpurilor delicte anexate la dosar, se constată că un atare demers nu a fost formulat nici de una din părți, nici în instanța de fond și nici în cea de apel. Instanța de apel, verificînd corectitudinea pedepsei numită inculpaților, a țint cont de prevederile art. 61 Cod penal, ce se referă la scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale și prevenirea comiterii de către făptuitori a altor fapte penale, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale stabilite la art. 75 Cod penal, cum sunt: pericolul social-sporit a infracțiunilor ce se țin de circuitul ilegal al substanțelor narcotice, care fiind un viciu al societății, afectează pături largi a maselor în deosebi a tineretului, astfel aducînd prejudiciu societății în general, fiind statuată de către legiuitor la categoria infracțiunilor deosebit de grave; caracterul prejudiciabil al urmărilor survenite în legătură cu aceste acțiuni; atitudinea inculpaților față de faptele săvîrșite; caracteristicile lor negative de la locul de trai ca persoane ce fac abuz de băuturi alcoolice, nefiind încadrate în munca social utilă și încîlcind ordinea publică. Cu referire la Olinovici M., instanța a reținut eschivarea acestuia de la judecarea cauzei penale, el părăsind hotarele țării după punerea sub învinuire și alegerea în privința lui a măsurii preventive non-privativă de libertate, cu continutul căreia a luat cunoștință contra semnătură. Toate aceste împrejurări au determinat instanța de fond de a le aplica inculpaților pedeapsa închisorii, în limitele stabilite a legii penale. Respectiv, respingînd apelul inculpatului Rechimciuc V. privind atenuarea pedepsei penale, instanța de apel a concluzionat că lipsesc alte împrejurări a cauzei decît cele constatate de către instanța de fond la adoptarea sentinței pe caz. Or, recunoașterea inițială a vinovăției și căința sinceră în raport cu negarea ei ulterioară, nu mai poate servi drept circumstanță ce-i poate atenua pedeapsa penală, iar afirmațiile privind aflarea la întreținere a altor membri inapți de muncă a familiei sale, prin nimic nu este confirmat.

La 10 și 11 iulie 2014, inculpatul Olinovici M. a declarat recurs ordinar în care solicită casarea hotărîrilor adoptate și dispunerea achitării lui. Recurentul a indicat că nu a avut discuții cu Rechimciuc V. referitor la substanțele narcotice. Instanțele s-au bazat numai pe declarațiile inculpatului Rechimciuc V. privind constatarea implicării lui în circulația ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare. Aceasta nu indică cu certitudine, fără careva dubii, că el este implicat în ceia ce a comis Rechimciuc V. N. Teișan și în instanța de fond și-a menținut declarațiile, el nefigurînd în vînzarea cînepei de la domiciliul lui Rechimciuc V. Declarații lui Rechimciuc V. și N. Teișan se contrazic, circumstanțe care nu pot fi înlăturate nici printr-o probă din dosar. În ordonanța de recunoaștere a lui în calitate de bănuit din 25.12.2012 nu este 7 indicată esența bănuielii. Ordonanța dată este întocmită în limba de stat, limbă pe care el nu o posedă, fiind vorbitor de limbă rusă. La acțiunile de urmărire penală translatorul nu a participat. Confruntarea între el și Rechimciuc V. contravine art. 113 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece anterior el nu a dat declarații, această acțiune nu a fost petrecută în prezența interpretului și apărătorilor. Ordonanța de recunoaștere a lui în calitate de învinuit din 16.01.2013 este în limba de stat, fără traducere în limba pe care o posedă. Audierea lui în calitate de învinuit la fel a avut loc în limba de stat, fără participarea interpretului. El nu a înstrăinat substanțe narcotice - cînepă, la el la domiciliu nu a fost efectuată percheziție, nu s-a depistat cînepă, nu de la el N. Teișan a luat cînepa, nu el a păstrat-o la domiciliu. Toate acestea au fost efectuate de Rechimciuc V., el nefiind la curent și implicat în aceasta. Este învinuit pe nedrept de Rechimciuc V. Toate aceste dubii nu au fost înlăturate de instanța de fond și cea de apel, acuzarea nu a combătut cu probe concludente divergențele existente. În dosar lipsesc probe care ar demonstra cu certitudine că el a comis infracțiunea în care este învinuit și condamnat. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 5.1 Avocatul V. Zavorotnîi la fel a declarat recurs ordinar în care solicită casarea hotărîrilor adoptate și stabilirea pedepsei inculpatului Rechimciuc V. cu aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) CPP și 79 CP. Recurentul a indicat că în apel a indicat la un șir de încălcări grave a CPP, care ar servi ca bază pentru aplicarea art. 385/4 CPP și art. 79/3 CP. Însă acest fapt nu a fost luat în considerație de instanța de judecată. Procesul verbal al percheziției din 31.10.12 este întocmit în grafie latină. Rechimciuc V. nu posedă limba de stat, semnătura pe actul dat nu-i aparține. Ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit din 22.12.2012 este alcătuită în limba de stat, cu încălcarea art. 255 CPP. În procesul verbal de interogare în calitate de bănuit din 22.12.2012, întocmit în limba de stat, nu este indicat numele și prenumele translatorului, și despre răspundere penală ultimul nu este preîntîmpinat. În procesul verbal de confruntare din 25.12.2012 este doar semnătura traducătorului privind, răspunderea penală și nu mai sunt semnăturile ei. Traducerea învinuirii nu este completă, de aceea inculpatul nu a înțeles în ce anume el este învinuit. În raportul de expertiză din 06.11.2012 este indicat că 155 g. de marihuană au fost ridicate de la Rechimciuc V., iar în sentință se indică că 155 g. de marihuană i-au fost transmise lui N. Teișan. În procesul-verbal de percheziție din 31.10.2012 nu este indicat că vor fi utilizate mijloacele tehnice (art. 28 alin. (8) CPP), nu este indicat cine e specialistul, ultimul nu este preîntîmpinat de răspundere penală. Nu sunt îndeplinite cerințele art. 131 alin. (2) CPP. Olinovici M. și N. Teișan nu au fost interogați în prima instanță. N. Teișan nu a fost interogat nici în instanța de apel. În instanțele judecătorești nu au fost examinate corpurile delicte, necătînd la insistența inculpaților. Percheziția a fost efectuată în gospodăria lui P. Rechimciuc - tatăl lui Rechimciuc V., probele sunt prezentate judecății. 8 Urmează a fi luate în considerație și datele ce caracterizează persoana lui Rechimciuc V. - vîrstă și starea sănătății, lipsa antecedentelor penale, nu se află la evidența medicului-narcolog și psihiatru, are la întreținere părinți în etate, a.n. 1928 și 1934, recunoașterea vinei și căința sinceră în cele săvîrșite. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor respective pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, cînd că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrilor instanțelor de fond, cu excepția celor corectate de instanța de apel, și de apel, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, cum ar fi și declarațiile inculpațlor, martorilor E. Trestianu, A. Cușnir, I. Moraru, A. Stegaru, S. Boghian, procesul verbal de percheziție la domiciliul lui Rechimciuc V. din 31.10.2012, raportul de expertiză nr. 4272 din 06.11.2012, procesul verbal de examinare a obiectului, procesul verbal de confruntare dintre inculpați, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat și întemeiat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate și repetate în recursurile de pe rol (f.d. 205 pct. 3 - 5.1 din decizie). La stabilirea pedepsei inculpaților, instanțele au ținînd cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci pedepsele respective au fost motivate, individualizate și aplicate inculpaților în corespundere cu prevederile legale. Deoarece instanța de apel, în cadrul judecării apelurilor de pe rol, s-a pronunțat amănunțit, argumentat și just asupra tuturor circumstanțelor invocate în apeluri, circumstanțe care au fost întocmai reproduse și în recursurile ordinare, instanța de recurs le susține integral și nu are temei pentru revizuirea concluziilor instanței de apel în aspectul vizat, lipsind necesitatea de a se expune suplimentar asupra motivelor din respectivele recursuri ordinare (pct. 3 - 5.1 din decizie). 9 Mai mult, din conținutul recursurilor ordinare se observă că acesteasunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei (pct. 5 și 5.1 din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decît cel pe care îl propun inculpații, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursurile ordinare, este lipsită de orice suport legal. Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrile atacate cuprind motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele infracțiunii, că lor le-a fost aplicate pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Olinovici Marian Vasili și de avocatul Victor Zavorotnîi împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 10 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 iunie 2014, în privința inculpaților Rechimciuc Victor Pavel și Olinovici Marian Vasili, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 ianuarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 10