1re-267/2014 — art.190 alin.5 Cod penal

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08 august 2014, a fost prelungită măsura preventivă - arestul preventiv la domiciliu pe un termen de 90 (nouăzeci) zile în privința lui Enachi Galina, învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal și respinsă cererea apărătorului și inculpatei privind înlocuirea măsurii preventive. În argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că Enachi G. este învinuită de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, pentru care legea penală prevede o pedeapsă privativă de libertate, precum și fiind prezente temeiuri rezonabile de a presupune că, aflîndu-se la libertate, ar putea să se ascundă de la instanța de judecată, existînd riscul real, că profitînd de libertatea sa, ar putea împiedica buna desfășurare a judecării cauzei, să exercite presiuni asupra părților vătămate, martorilor, să-și modifice declarațiile, să perturbeze desfășurarea obiectivă a procesului penal, precum și n-au dispărut temeiurile în baza cărora a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv la domiciliu. 1

Nefiind de acord cu încheierea în cauză, inculpata Enachi G. a declarat recurs prin care a solicitat casarea acesteia ca neîntemeiată, cu pronunțarea unei decizii prin care să-i fie aplicată măsura preventivă sub formă de eliberare provizorie sub control judiciar, motivînd că la pronunțarea încheierii nu s-a ținut cont de faptul că ea nu s-a eschivat de la organele de drept, se obligă să îndeplinească orice restricție aplicată de către instanță dacă i se va aplica o măsură mai blîndă, nonprivativă de libertate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2014, a fost admis recursul declarat de inculpata Enachi G., casată încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08 august 2014 și pronunțată o nouă hotărîre, prin care a fost respins demersul procurorului de prelungire a măsurii preventive – arestul la domiciliu și aplicat în privința lui Enachi G. măsura preventivă – liberarea provizorie sub control judiciar, cu stabilirea restricțiilor prevăzute la art. 191 alin. (3) Cod de procedură penală: - să nu părăsească localitatea unde își are domiciliul; - să comunice instanței de judecată orice schimbare de domiciliu; - să nu meargă în locuri anume stabilite; - să se prezinte la instanța de judecată ori de cîte ori va fi citată; - să nu comunice cu persoanele care au legătură cu cauza penală respectivă; - să predea pașaportul instanței de judecată. Instanța de recurs a menționat că în prezent nu sunt circumstanțe și împrejurări, care ar da temei de a considera că inculpata Enachi G., aflîndu- se la libertate, ar putea influența martorii, părțile vătămate, deoarece pe parcursul anchetei judiciare, din momentul aflării inculpatei în stare de arest la domiciliu n-au parvenit informație că ea, sau alte persoane din numele ei, ar fi exercitat vre-o influență oarecare asupra martorilor, la fel nefiind careva probe verosimile că inculpata ar întreprinde careva acțiuni în vederea împiedicării desfășurării normale a anchetei judiciare. Astfel, circumstanțele care au servit la aprecierea măsurii preventive și-au pierdut actualitatea, iar careva probe noi care ar servi temei de 2 prelungire a măsurii preventive nu au fost prezentate.

Petiționara Enachi Galina a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea hotărîrii instanței de fond, pe care o consideră ca ilegală și neîntemeiată, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie încasat atît prejudiciul moral, cît și material legat de arestarea ilegală, precum și a invocat violarea art. 5 §1, 5 §3, 6 §1, 8, și 13 CEDO.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărîri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac” nu cuprinde încheierile adoptate de către judecătorul de instrucție, dar se referă la sentințele adoptate de instanțele de judecată, care au parcurs căile ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea a II-a a Codului de procedură penală – calea apelului și a recursului ordinar. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 329 Cod de procedură penală, adică în legătură cu rezolvarea chestiunii cu privire la măsura preventivă, nu cad sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute la alin.(1) art. 452 Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, rezultă că recursul în anulare de pe rol, este declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, prin care însă nu a fost soluționat fondul cauzei penale, prin urmare nu are suport legal. Cu atît mai mult că încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08 august 2014 a fost casată de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08 septembrie 2014. 3 În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de petiționara – Enachi G..

În conformitate cu art. 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Enachi Galina, împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08 august 2014. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 21 ianuarie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 4