1re-166/2014 — Plîngere în baza art. 311 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 martie 2014, a fost prelungită măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 90 (nouăzeci) de zile în privința lui Enachi Galina, învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. În argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că inculpata este învinuită de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, pentru care legea penală prevede o pedeapsă privativă de libertate pe un termen de pînă la 15 ani, iar aflarea în libertate a ultimei, ar putea împiedica buna desfășurare a judecării cauzei. La fel, instanța a conchis că Enachi Galina, aflîndu-se în libertate, ar putea exercita presiuni asupra reprezentanților părților vătămate, martorilor, pentru a tăinui datele referitoare la comiterea faptei.

Împotriva încheierii nominalizate au declarat recurs petiționara Enache Galina și avocatul acesteia Musteață Sergiu, care au solicitat casarea încheierii contestate și pronunțarea unei decizii prin care măsura preventivă – arestul preventiv să fie înlocuită cu altă măsură de reprimare non privativă de libertate, motivînd că, Enache G. are loc permanent de trai, totodată ultima are nevoie de tratament stomatologic, iar condițiile din penitenciar nu-i permit acest lucru. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2014 recursurile declarate au fost admise, casată încheierea contestată și dispusă prelungirea măsurii preventive arestul preventiv pe un termen de 60 zile cu calcularea termenului din 21.03.2014 În motivare instanța de recurs a indicat că în speță s-a constatat că inculpata se deține în stare de arest preventiv o perioadă destul de îndelungată, iar înlocuirea măsurii preventive cu alta mai blîndă la moment nu este rezonabilă deoarece, anterior fiind eliberată sub control judiciar Enache Galina s-a eschivat de la instanță. Prin urmare există suficiente temeiuri de a invoca riscul eschivării inculpatei de la instanța de judecată, fapt care ar duce la tergiversarea examinării cauzei. Totodată, instanța de recurs a atenționat instanța de fond asupra necesității urgentării judecării cauzei date reieșind din faptul că inculpata se află în stare de arest preventiv o perioadă îndelungată și aceasta influențează negativ asupra stării sănătății ultimei, din care considerente Colegiul penal a admis parțial recursurile înaintate cu limitarea termenului prelungirii arestului preventiv la 60 zile.

La 29 aprilie 2014, petiționara Enache G. a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 martie 2014 și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie dispusă încasarea atît a prejudiciului moral cît și cel material legat de arestarea ilegală. Recurenta a invocat că instanțele de judecată au apreciat eronat circumstanțele cauzei privitor la aplicarea față de ea a măsurii preventive.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3), 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în 2 timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești irevocabile, care au parcurs căile ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 329 Cod de procedură penală, adică în legătură cu rezolvarea chestiunii cu privire la măsura preventivă, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Astfel, rezultă că recursul în anulare de pe rol, este declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, prin care însă nu a fost soluționat fondul cauzei penale, prin urmare nu are suport legal. Conform art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În aceste împrejurări, dat fiind faptul că, recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Enachi Galina împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 martie 2014, în cauza penală în privința lui Enachi Galina Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 iunie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Vladimir Timofti 3