1ra-1622/2014 — art.27,361 alin.2 CP

1ra-1622/2014 — art.27,361 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1622/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 decembrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Elena Covalenco, Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva sentinței

Judecătoriei Anenii Noi din 05 octombrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bender din 06 mai 2014 de către inculpatul

Petrov Victor Ignat, născut la 04 aprilie 1967, originar

din s.Hagimus, r-nul Căușeni, domiciliat în

mun.Bender, str.40 let Pobedî 44, ap.6.

Termenul examinării cauzei:

instanța de apel,

- instanța de recurs.

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art.27, 361 alin.(2) lit.b) Cod penal la amendă în mărime de 200 unități

convenționale.

de avocat, la 11 mai 2011, avînd o întrevedere cu cet.Rudic Vasilii, care i-a solicitat asistență

juridică în vederea participării sale în calitate de avocat pentru adoptarea unei decizii judiciare

de divorț și perfectarea certificatului de divorț fiicei sale Demiceva Irina, i-a promis acestuia

prestarea serviciilor sale contra unei recompense de 450 dolari SUA.

Ulterior, cunoscînd faptul că pentru adresarea în instanța de judecată din numele lui

Demiceva Irina, care în perioada indicată se afla peste hotarele R.Moldova, este necesară o

procură din numele ultimei, prin care aceasta încredințează lui Petrov Victor efectuarea

acțiunilor nominalizate, la 07 iunie 2011, aproximativ la ora 10.00, intenționat, cu scopul de a

confecționa, deține și folosi documentele oficiale false, adică procura, chipurile semnată de

Demiceva Irina, care i-ar fi acordat dreptul de a sesiza instanța de judecată din numele

ultimei, s-a adresat în biroul notarial public Palii Prascovia, situat pe adresa str.Tighina 98,

s.Varnița, r-nul Anenii Noi, cu o cerere de a întocmi o procură din numele lui Demiceva Irina,

a.n.27.02.1981, pe numele său, lăsîndu-i buletinul de identitate al ultimei.

După autentificarea procurii date și înregistrarea ei în registrul actelor notariale

nr.3205, în aceeași zi, aproximativ la ora 16.00, Petrov Victor s-a prezentat în biroul notarial

public Palii Prascovia cu o persoană neidentificată, pe care a prezentat-o ca fiind Demiceva

Irina și care a semnat procura dată, însă după ce notarul public Palii Prascovia a verificat

identitatea acesteia în corespundere cu buletinul de identitate prezentat de către Petrov Victor

și, în convorbire cu ultima a stabilit că persoana prezentată de acesta ca fiind Demiceva Irina

este de fapt altă persoană, a refuzat predarea procurii deja întocmite și a buletinului de

identitate pe numele cet.Demiceva Irina.

1

- procurorul, casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și

pronunțara unei noi hotărări, cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 400

unități convenționale și cu privarea de dreptul de a activa în calitate de avocat pe un termen

de 3 ani, invocînd că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blîndă;

- inculpatul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, invocînd că a fost condamnat pentru săvîrșirea unei infracțiuni, care a avut loc în

s.Varnița, care este o unitate administrativ teritorială a r-nului Anenii Noi, astfel, conform

art.257 Cod de procedură penală, urmărirea penală se efectuează în sectorul unde a fost

comisă infracțiunea, sau la decizia procurorului în sectorul unde a fost descoperită,

considerînd că organul de urmărire penală din mun.Bender nu a fost competent de a efectua

urmărirea penală și a-i înainta învinuirea, astfel că actele procesuale efectuate în privința sa

sînt nule; în obligațiunile sale nu intră verificarea datelor de identitate a clienților; instanța nu

a dat nici o apreciere declarațiilor martorului O.Severin, prin care se infirmă vinovăția lui în

comiterea infracțiunii imputate.

respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror și inculpat cu menținerea sentinței

contestate.

În motivarea soluției instanța a indicat că inculpatul a săvîrșit infracțiunea incriminată,

împrejurări care au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la dosar, fiind corect

apreciate, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței și concludenței, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere a coroborării

lor, care confirmă vinovăția inculpatului V.Petrov în comiterea infracțiunii imputate și

acțiunile lui corect au fost încadrate în prevederile art.27, 361 alin.(2) lit.b) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că la stabilirea pedepsei prima instanță a ținut cont de

gravitatea infracțiunii comise, de persoana inculpatului, de circumstanțele atenuante, prezente

în cauză, ajungînd la concluzia că nu este necesar ca în privința inculpatului să fie aplicată

pedeapsa complementară solicitată de procuror, deoarece licența pentru executarea funcției de

avocat se retrage în cazul în care o sentință de condamnare rămîne definitivă.

În ce privește argumentele inculpatului referitor la încălcarea competenței, instanța le-a

considerat neîntemeiate, deoarece prin ordonanța prim-adjunctului Procurorului General din

13.07.2011, a fost dispusă efectuarea urmăririi penale de către Comisariatul de poliție

mun.Bender, astfel că cu toate că în faza urmăririi penale au avut loc încălcări de procedură,

însă acest fapt nu a influențat asupra stabilirii faptei comise și careva drepturi esențiale ale

inculpatului nu au fost încălcate.

invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.1 pct.1), 6), 7) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că nu s-a dat

apreciere corespunzătoare declarațiilor martorilor audiați în ședința de judecată, iar

declarațiile martorilor M.Lupu, P.Palii, V.Rudic, L.Rudic nu pot fi considerate ca probe ce ar

confirma vinovăția sa, deoarece la baza sentinței de condamnare au stat acte procedurale care

sînt nule; organul de urmărire penală nu era competent de a efectua urmărirea penală și, în

acest context, instanța era obligată să înceteze procesul penal.

admis recursul ordinar declarat de inculpat, casată total decizia instanței de apel, dispunîndu-

se rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Colegiul penal a constatat că instanța de apel la examinarea cauzei a ignorat

prevederile art. 101, 414 și 417 Cod de procedură penală, nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor atît de

învinuire, cît și de apărare, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, nu a verificat

2

versiunea inculpatului, precum că persoana care a venit la biroul notarial s-a prezentat ca

I.Demiceva, el neverificînd actele de identitate, deoarece aceasta nu intră în obligațiile sale,

fapt ce a fost confirmat prin declarațiilor martorului O.Severin, care nu au fost expuse în

sentință și nici în decizia instanței de apel, astfel instanța nu a evaluat în concret motivele

invocate de apelant și nu a analizat probele care conduc la aflarea adevărului în cauză, în

special nu a înlăturat argumentele invocate de inculpat.

respins apelul declarat de inculpatul V.Petrov și admis apelul procurorului, casată parțial

sentința, în latura penală în partea ce ține de stabilirea pedepsei, rejudecată cauza în altă parte

și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Petrov Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.27, 361 alin.(2)

lit.b) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 400 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe o perioadă de un

an, în temeiul art.65 alin.(3) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că prima instanță, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, cărora le-a dat o apreciere justă,

potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor, a stabilit cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția lui V.Petrov în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.27, 361 alin.(2) lit.b) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia

fiind justă.

La fel, instanța de apel a menționat că argumentele invocate de inculpat privind

încălcările procesuale, nu sînt întemeiate și nu pot servi ca temei de casare a sentinței,

deoarece s-a constatat că prin ordonanța din 13.07.2011 a prim-adjunctului Procurorului

General, efectuarea urmăririi penale a fost dispusă de către Comisariatul de poliție

mun.Bender, unde a fost descoperită infracțiunea, iar în ce privește desfășurarea urmăririi

penale, inculpatul la finele cauzei nu a avut careva obiecții în vederea respectării procedurii

de colectare a probelor și nici nu a contestat careva acte procedurale.

Instanța a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu

reala posibilitate de achitare a lui, deoarece vinovăția acestuia se confirmă prin probele

administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și anume prin declarațiile martorilor

V.Rudic, L.Rudic, P.Palii, M.Lupu, cît și probele scrise - procesul-verbal de ridicare a

procurii, a buletinului de identitate pe numele lui I.Demiceva, informația din sistemul de

căutare “Acces”, conform căreia cet.I.Demiceva, a.n.1981, a ieșit de pe teritoriul R.Moldova

la 07.04.2011 prin punctul de trecere PTF Chișinău-aeroport.

De asemenea, instanța a indicat că inculpatul fiind audiat în calitate de bănuit a

recunoscut vina integral, a comunicat că a avut intenția de a perfecta o procură pe numele lui

I.Demiceva la notarul public P.Palii, prezentînd o altă persoană pentru a semna procura, însă

faptul dat a fost depistat de notar.

Instanța a considerat că prima instanță a dat o apreciere corectă tuturor probelor

administrate de organul de urmărire penală și, reieșit din circumstanțele cauzei, just a calificat

acțiunile inculpatului în baza art.27,361 alin.(2) lit.b) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a constatat că, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă,

prima instanță neaplicînd pedeapsa complementară nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de circumstanțele cauzei și persoana inculpatului or, infracțiunea comisă de către

acesta manifestă un pericol social sporit nu numai prin faptul că periclitează activitatea

normală a sistemului de acordare a serviciilor juridice a populației și discreditează în fața

locuitorilor regiunii imaginea organelor de drept din R.Moldova, astfel aplicarea pedepsei

complementare este una de strictă necesitate.

3

22.09.2014, în care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.1), 6) și 7) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, pe motiv că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel,

inclusiv asupra faptului că urmărirea penală a fost efectuată nu de către organul competent, că

învinuirea nu i-a fost înaintată în modul stabilit de lege, încălcări ce au dus la lezarea

dreptului său la un proces echitabil, iar în temeiul art.251 Cod de procedură penală toate

acțiunile de urmărire penală sînt lovite de nulitate; instanța nu a ținut cont de faptul că în

obligațiile lui nu intră verificarea datelor de identitate a clienților, deoarece această obligație

este a notarului; declarațiile martorilor M.Lupu, P.Palii, V.Rudic, L.Rudic nu pot fi

considerate ca probe ce ar demonstra vinovăția sa, deoarece la baza sentinței de condamnare

au stat acte procedurale care sînt nule; instanța nu a dat careva apreciere declarațiilor

martorului O.Severin, potrivit cărora se infirmă vinovăția lui în cele imputate.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă că temei de casare a hotărîrilor

judecătorești art.427 alin.(1) pct.1), 6) și 7) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul cînd instanța nu a respectat dispozițiile privind

competența după calitatea persoanei, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus

tardiv.

Conform art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Aceste cerințe obligatorii ale legii procesuale penale au fost respectate la judecarea

apelului.

Atît instanța de fond, cît și cea de apel, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile procurorului și inculpatului, corect au constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind acuzarea înaintată lui V.Petrov și întemeiat au concluzionat asupra

vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.27,361 alin.(2) lit.b) Cod penal,

pe motiv că probele administrate în cauză, prezentate în probarea învinuirii și-au găsit

confirmare în ședința de judecată.

Colegiul reține că ambele instanțe de judecată, ținînd seama de prevederile normelor

sus menționate, au dat o apreciere corectă și obiectivă declarațiilor inculpatului V.Petrov date

în cadrul urmăririi penale, prin care acesta a recunoscut că a prezentat la notar o altă persoană

pentru a semna procura din numele lui I.Demiceva, a martorilor V.Rudic, L.Rudic, P.Palii,

M.Lupu, și actelor cauzei - procesului-verbal de ridicare a procurii, a buletinului de identitate

pe numele lui I.Demiceva, informației din sistemul de căutare “Acces”, conform căreia

cet.I.Demiceva, a.n.1981, a ieșit de pe teritoriul R.Moldova la 07.04.2011 prin punctul de

trecere PTF Chișinău-aeroport, care sînt detaliat și argumentat descrise în hotărîrile

judecătorești care, analizate în ansamblu, dovedesc vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

incriminate.

Concluziile instanțelor privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.27,361 alin.(2) lit.b) Cod penal sînt corecte, deoarece acuzarea a prezentat

probe pertinente și concludente care, apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală, în mod obiectiv, cert confirmă faptul că inculpatul a acționat cu intenție

4

directă, avînd scopul de a confecționa, deține și folosi un document oficial fals – procura din

numele lui I.Demiceva, care i-ar fi dat dreptul de a sesiza instanța de judecată din numele

acesteia.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv vinovăția inculpatului, concluziile instanțelor de fond fiind detaliat

motivate și bazate pe aprecierea obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate,

instanța pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, inclusiv și asupra

temeiului că urmărirea penală a fost efectuată nu de către organul competent. La acest capitol,

instanța a menționat că prin ordonanța prim-adjunctului Procurorului General din 13.07.2011

a fost dispusă efectuarea urmării penale de către Comisariatul de poliție mun.Bender, organul

care a descoperit infracțiunea, iar inculpatul la finisarea urmăririi penale nu a contestat careva

încălcări procesuale, astfel fiind de acord cu toate probele colectate. Iar potrivit art.230

alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual

este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, argumentele recurentului, precum că nu a comis infracțiunea pentru care a

fost recunoscut vinovat, sînt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar

nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există

probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor,

dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Colegiul reține că, potrivit legislației în vigoare, prin competență după calitatea

persoanei se are în vedere că instanța a încălcat prevederile legale potrivit cărora instanțele

judecătorești au competența de a examina cauzele penale în raport cu calitatea făptuitorului

implicat în cauza respectivă, și anume competența Judecătoriei Militare (art.37 CPP), a

curților de apel (art.38 CPP), a Curții Supreme de Justiție (art.39 CPP). În speța dată,

judecarea cauzei a avut loc cu respectarea competenței după calitatea persoanei, deoarece

cauza data, în temeiul art.36 Cod de procedură penală, se judecă de prima instanță, astfel

temeiul invocat de inculpat, precum că instanța nu a respectat dispozițiile privind competența

nu poate fi reținut.

Reieșind din cele constatate, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului inculpatului și admiterea

apelului procurorului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în

prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Instanța de apel, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, s-a pronunțat

detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, oferind răspunsuri argumentate. Astfel,

toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile privind

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt

stabilite în cauză.

Colegiul subliniază că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un

control asupra fondului cauzei, ci controlează doar dacă s-a aplicat corect dreptul la faptele

constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Acest control se efectuează

numai în limita temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, control efectuat,

astfel, Colegiul penal constată că erori de drept în speța examinată nu s-au stabilit.

Concomitent, se atestă că motivele invocate în recurs au fost obiectul judecării în

instanța de apel, iar aceasta, respectînd prevederile art.414 alin.(3) Cod de procedură penală,

s-a pronunțat motivat și detaliat asupra tuturor temeiurilor invocate în apel, just respingîndu-

le ca nefondate.

Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile judecătorești atacate, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acestora.

5

Pedeapsa este stabilită inculpatului cu respectarea prevederilor art.61, 75-76, Cod

penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, ținîndu-se

seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al

infracțiunii comise, persoana acestuia și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea.

În ce privește recursul suplimentar declarat de inculpat la 22.09.2014, Colegul penal

menționează că în conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel este de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor cauzei, decizia motivată a fost pronunțată la 02.06.2014,

inculpatul declararînd recurs ordinar la 06.06.2014. Ulterior, inculpatul a depus recurs

suplimentar asupra deciziei instanței de apel la 22.09.2014, adică după expirarea termenului

legal de 30 de zile prevăzut de art.422 Cod de procedură penală.

Conform art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea

unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide că recursul suplimentar înaintat de

inculpat este declarat peste termen, deoarece în lege este cert stipulat momentul începerii

curgerii acestui termen, excepție făcînd doar persoanele arestate.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului

suplimentar declarat de inculpat, ca fiind depus peste termen.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.2), 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat sau a fost declarat peste termen.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursurilor

declarate de inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat și cel suplimentar ca, fiind declarat peste

termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la 06 iunie 2014 de inculpatul Petrov

Victor împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 05 octombrie 2012 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 06 mai 2014, în propria lui cauză penală, ca

fiind vădit neîntemeiat și recursul suplimentar declarat la 22 septembrie 2014, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 16 ianuarie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Liliana Catan

6