1re-272/2014 — art. 217 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1re-272/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2014, de către

condamnatul,

Lupu Andrei Serghei, născut la 07 august 1985, originar și

domiciliat mun. Chișinău or. Vatra, Î.P. Nectar 2, lotul 31.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Lupu A.S. a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 8 luni închisoare. În baza art. 90

Cod penal executarea pedepsei stabilite i-a fost suspendată pe un termen de probă de 1

an, perioada în care a nu executa pedeapsa, dacă el nu va mai comite noi infracțiuni,

prin muncă cinstită și purtare exemplară va îndreptăți încrederea acordată.

pentru consum propriu, la începutul lunii ianuarie 2014, avînd la sine substanțe

narcotice, le-a transportat în gospodăria situată pe lotul nr. 31 a Întovărășirii Pomicole

„Nectar 2” din or. Vatra, mun. Chișinău, unde le-a împachetat și le-a ascuns în anexa

casei, păstrîndu-le intenționat fără scop de înstrăinare pînă la data de 05 februarie 2014,

cînd în cadrul percheziției efectuate pe marginea cauzei penale nr. 20130302970, au fost

depistate și ridicate trei părți a buteliilor de plastic, o cutie din hîrtie în care se aflau

două plicuri din hîrtie cu substanță vegetală uscată, mărunțită, de culoare brun-verzuie

și cu miros specific.

Conform raportului de expertiză tehnico-științifică nr. 1483 din 12 februarie 2014,

masa vegetală uscată din cutie și două pachețele ridicate la 05 februarie 2014 reprezintă

marijuana și se atribuie la categoria substanțelor narcotice, cu greutatea totală de 0,49

gr. Depunerile de substanță de pe pereții interiori ai fragmentelor de butelii din masă

plastică, reprezintă rășină de canabis și se atribuie la categoria substanțelor narcotice,

cu greutatea totală de 0,29 gr.

Acțiunile lui Lupu A.S. au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal,

circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică, prelucrarea, păstrarea și transportarea

substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

1

casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această partea a unei

noi hotărâri, prin care Lupu A.S. să fie condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la

6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocînd

blîndețea pedepsei.

admis recursul declarat, casată parțial sentința, rejudecată cauza cu adoptarea unei noi

hotărîri, prin care Lupu A.S. a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6

luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută fără

modificări.

În motivarea soluției sale instanța de recurs a menționat că corectarea și

reeducarea inculpatului cât și prevenirea de săvârșire de noi infracțiuni vor fi atinse

prin pedeapsa de 6 luni închisoare.

De asemenea instanța de recurs a conchis că este irațional de a aplica suspendarea

executării pedepsei, fără a indica nici un temei, așa cum prevede art. 90 alin. (1) CP,

instanța de apel a apreciat-o ca netemeinică.

Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs a constatat că inculpatul nu este

la prima sa abatere, dânsul, având antecedente penale pentru caz de huliganism și furt,

acestuia i s-a acordat încredere de către instanța de judecată, fiindu-i suspendată

condiționat pedeapsa cu închisoare, dar pedeapsa aplicată nu și-a atins scopul scontat,

el nu a tras concluzii de încetare a comportamentului infracțional, comițând o nouă

infracțiune cu intenție, continuându-și mai departe activitatea infracțională.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 CP are la origine persoana și

comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de

manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de

infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul

descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a

înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea

sinceră în cursul procesului.

Potrivit materialelor cauzei instanța de recurs a remarcat că, Lupu A.S. se află la

evidența medicului narcolog, fiind consumator de hașiș, deci, scopul educativ și

preventiv al pedepsei aplicate în privința lui nu poate fi atins decât prin aplicarea unei

pedepse privative de libertate, deoarece ultimul fiind în custodia statului va trece

obligatoriu un curs de lecuire contra narcomaniei, și își va corecta comportamentul său

delicvent, ce îi va permite ulterior reintegrarea activă în societate.

Ținând cont de cele expuse, instanța de recurs a conchis că corectarea inculpatului

fără a fi izolat de societate este imposibilă, or el nu întrunește condițiile necesare pentru

a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei numite.

condamnat, în care se solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări,

invocînd faptul neînștiințării inculpatului de către Curtea de Apel Chișinău despre

examinarea recursului ordinar.

2

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia,

din următoarele considerente.

Recurentul în recursul în anulare declarat invocă dezacordul cu decizia instanței

de recurs ordinar, în partea stabilirii pedepsei, astfel, în privința calificării acțiunilor lui

Lupu A.S. în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de recurs în anulare nu se va

expune.

Analizînd conținutul recursului în anulare declarat, Colegiul constată că

argumentul de bază invocat de către condamnat este încălcarea dreptului la un proces

echitabil, exprimat prin neînștiințarea lui de către Curtea de Apel Chișinău despre

faptul examinării recursului ordinar declarat de către procuror.

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul constată, că procurorul a declarat recurs

ordinar în termen, conform procedurii stabilite legal. Astfel, instanța de recurs ordinar

fixînd ședința de judecată a recursului declarat pentru data de 16 iunie 2014, a expediat

participanților la proces înștiințarea cu informația în cauză, fapt confirmat prin citația

anexată la materialele cauzei (f.d. 95).

Mai mult ca atît, la 28 mai 2014, ora 12.51, condamnatului la telefonul GSM cu nr.

079626274 i-a fost comunicată data examinării recursului declarat, la ce ultimul a

informat instanța despre faptul că se va prezenta la data fixată și despre faptul lipsei

avocatului, ceea ce se confirmă prin telefonograma anexată la materialele cauzei (f.d.

93).

Rezumînd cele menționate mai sus, Colegiul constată că Curtea de Apel Chișinău

a întreprins toate măsurile necesare pentru comunicarea condamnatului despre data

ședinței de judecată, informație recepționată de către condamnat prin telefonul GSM

menționat.

Astfel, raportînd argumentul invocat în recursul în anulare la decizia criticată de

către recurent, Colegiul îl consideră vădit neîntemeiat, deoarece argumentul privitor la

încălcarea dreptului la un proces echitabil nu și-a găsit confirmare, iar instanța de

recurs ordinar la judecarea cauzei a respectat toate exigențele legii în acest sens,

adoptînd o hotărîre legală și argumentată sub acest aspect.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile

pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

au afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Colegiul atestă că, sub noțiunea prevăzută de art. 6 pct. 44) a Codului de

procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea

pronunțată, se înțelege o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte

tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană prevede trei cazuri de

redeschidere a procedurii, expres stipulate în lege:

3

1) dacă fapte noi au fost prezentate;

2) fapte noi recent descoperite sau;

3) un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să

afecteze hotărîrea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată că, decizia instanței de recurs

ordinar nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor

legale, iar hotărîrile judecătorești rămase definitive și irevocabile capătă putere de lucru

judecat (res iudicata pro veritate habetur), ce produce o cauză de împiedicare a pornirii,

continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

Astfel, lucrul efectuat de către instanțele de fond, și recurs ordinar în această speță

este guvernat de principiul lucrului judecat și pentru redeschiderea procesului nu sunt

prezente temeiuri prevăzute la art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană.

Prin urmare, Colegiul constată că încălcarea art. 6 CEDO și anume a dreptului la

un proces echitabil invocat de recurent, care s-ar fi exprimat prin existența unui viciu

fundamental în cauza dată și ar duce la casarea hotărîri irevocabile, nu este prezent la

caz.

Conform dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare este

supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs

este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art.

431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, se impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărîrii contestate ca fiind legale și întemeiate.

Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2014, de către condamnatul, Lupu Andrei

Serghei, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 ianuarie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

4

Președinte: (semnătură) Nicolae Gordilă

Judecători: (semnătură) Lilana Catan

(semnătură) Iurie Diaconu

Copia corespunde originalului

Judecător: Nicolae Gordilă

5