1re-272/2014 — Art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 mai 2014, în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Lupu A.S. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 8 luni închisoare. În baza art. 90 Cod penal executarea pedepsei stabilite i-a fost suspendată pe un termen de probă de 1 an, perioada în care a nu executa pedeapsa, dacă el nu va mai comite noi infracțiuni, prin muncă cinstită și purtare exemplară va îndreptăți încrederea acordată.

Potrivit sentinței, Lupu A.S. urmărind scopul păstrării substanțelor narcotice, pentru consum propriu, la începutul lunii ianuarie 2014, avînd la sine substanțe narcotice, le-a transportat în gospodăria situată pe lotul nr. 31 a Întovărășirii Pomicole „Nectar 2” din or. Vatra, mun. Chișinău, unde le-a împachetat și le-a ascuns în anexa casei, păstrîndu-le intenționat fără scop de înstrăinare pînă la data de 05 februarie 2014, cînd în cadrul percheziției efectuate pe marginea cauzei penale nr. 20130302970, au fost depistate și ridicate trei părți a buteliilor de plastic, o cutie din hîrtie în care se aflau două plicuri din hîrtie cu substanță vegetală uscată, mărunțită, de culoare brun-verzuie și cu miros specific. Conform raportului de expertiză tehnico-științifică nr. 1483 din 12 februarie 2014, masa vegetală uscată din cutie și două pachețele ridicate la 05 februarie 2014 reprezintă marijuana și se atribuie la categoria substanțelor narcotice, cu greutatea totală de 0,49 gr. Depunerile de substanță de pe pereții interiori ai fragmentelor de butelii din masă plastică, reprezintă rășină de canabis și se atribuie la categoria substanțelor narcotice, cu greutatea totală de 0,29 gr. Acțiunile lui Lupu A.S. au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică, prelucrarea, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. 1

Împotriva sentinței a declarat recurs ordinar procurorul, în care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această partea a unei noi hotărâri, prin care Lupu A.S. să fie condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocînd blîndețea pedepsei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2014, a fost admis recursul declarat, casată parțial sentința, rejudecată cauza cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care Lupu A.S. a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută fără modificări. În motivarea soluției sale instanța de recurs a menționat că corectarea și reeducarea inculpatului cât și prevenirea de săvârșire de noi infracțiuni vor fi atinse prin pedeapsa de 6 luni închisoare. De asemenea instanța de recurs a conchis că este irațional de a aplica suspendarea executării pedepsei, fără a indica nici un temei, așa cum prevede art. 90 alin. (1) CP, instanța de apel a apreciat-o ca netemeinică. Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs a constatat că inculpatul nu este la prima sa abatere, dânsul, având antecedente penale pentru caz de huliganism și furt, acestuia i s-a acordat încredere de către instanța de judecată, fiindu-i suspendată condiționat pedeapsa cu închisoare, dar pedeapsa aplicată nu și-a atins scopul scontat, el nu a tras concluzii de încetare a comportamentului infracțional, comițând o nouă infracțiune cu intenție, continuându-și mai departe activitatea infracțională. Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 CP are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Potrivit materialelor cauzei instanța de recurs a remarcat că, Lupu A.S. se află la evidența medicului narcolog, fiind consumator de hașiș, deci, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui nu poate fi atins decât prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, deoarece ultimul fiind în custodia statului va trece obligatoriu un curs de lecuire contra narcomaniei, și își va corecta comportamentul său delicvent, ce îi va permite ulterior reintegrarea activă în societate. Ținând cont de cele expuse, instanța de recurs a conchis că corectarea inculpatului fără a fi izolat de societate este imposibilă, or el nu întrunește condițiile necesare pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei numite.

Decizia instanței de recurs ordinar se contestă, cu recurs în anulare de către condamnat, în care se solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări, invocînd faptul neînștiințării inculpatului de către Curtea de Apel Chișinău despre examinarea recursului ordinar. 2

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Recurentul în recursul în anulare declarat invocă dezacordul cu decizia instanței de recurs ordinar, în partea stabilirii pedepsei, astfel, în privința calificării acțiunilor lui Lupu A.S. în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de recurs în anulare nu se va expune. Analizînd conținutul recursului în anulare declarat, Colegiul constată că argumentul de bază invocat de către condamnat este încălcarea dreptului la un proces echitabil, exprimat prin neînștiințarea lui de către Curtea de Apel Chișinău despre faptul examinării recursului ordinar declarat de către procuror. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul constată, că procurorul a declarat recurs ordinar în termen, conform procedurii stabilite legal. Astfel, instanța de recurs ordinar fixînd ședința de judecată a recursului declarat pentru data de 16 iunie 2014, a expediat participanților la proces înștiințarea cu informația în cauză, fapt confirmat prin citația anexată la materialele cauzei (f.d. 95). Mai mult ca atît, la 28 mai 2014, ora 12.51, condamnatului la telefonul GSM cu nr. 079626274 i-a fost comunicată data examinării recursului declarat, la ce ultimul a informat instanța despre faptul că se va prezenta la data fixată și despre faptul lipsei avocatului, ceea ce se confirmă prin telefonograma anexată la materialele cauzei (f.d. 93). Rezumînd cele menționate mai sus, Colegiul constată că Curtea de Apel Chișinău a întreprins toate măsurile necesare pentru comunicarea condamnatului despre data ședinței de judecată, informație recepționată de către condamnat prin telefonul GSM menționat. Astfel, raportînd argumentul invocat în recursul în anulare la decizia criticată de către recurent, Colegiul îl consideră vădit neîntemeiat, deoarece argumentul privitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil nu și-a găsit confirmare, iar instanța de recurs ordinar la judecarea cauzei a respectat toate exigențele legii în acest sens, adoptînd o hotărîre legală și argumentată sub acest aspect. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Colegiul atestă că, sub noțiunea prevăzută de art. 6 pct. 44) a Codului de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se înțelege o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană prevede trei cazuri de redeschidere a procedurii, expres stipulate în lege: 3 1) dacă fapte noi au fost prezentate; 2) fapte noi recent descoperite sau; 3) un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărîrea pronunțată. La caz, instanța de recurs în anulare constată că, decizia instanței de recurs ordinar nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale, iar hotărîrile judecătorești rămase definitive și irevocabile capătă putere de lucru judecat (res iudicata pro veritate habetur), ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. Astfel, lucrul efectuat de către instanțele de fond, și recurs ordinar în această speță este guvernat de principiul lucrului judecat și pentru redeschiderea procesului nu sunt prezente temeiuri prevăzute la art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană. Prin urmare, Colegiul constată că încălcarea art. 6 CEDO și anume a dreptului la un proces echitabil invocat de recurent, care s-ar fi exprimat prin existența unui viciu fundamental în cauza dată și ar duce la casarea hotărîri irevocabile, nu este prezent la caz. Conform dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În baza celor expuse, se impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărîrii contestate ca fiind legale și întemeiate.

În conformitate cu art. 432, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2014, de către condamnatul, Lupu Andrei Serghei, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 ianuarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu 4 Președinte: (semnătură) Nicolae Gordilă Judecători: (semnătură) Lilana Catan (semnătură) Iurie Diaconu Copia corespunde originalului Judecător: Nicolae Gordilă 5