1ra-1592/2014 — Art. 287 al. 2 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 07 februarie 2014, în privința lui Ghilețchi Dorin a fost încetat procesul penal de învinuirea adusă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal din motiv că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii, cu atragerea la răspundere contravențională în baza art.69 alin. (l) Cod contravențional. Procedura contravențională în privința lui Ghilețchi Dorin în baza art.69 alin.(l) Cod contravențional a fost încetată în legătură cu expirarea termenului de aplicare a sancțiunii contravenționale.

Pentru a se pronunța instanța a constatat că, de către organul de urmărire penală, Ghilețchi Dorin a fost învinuit pentru că, la data de 02.08.2013 în jurul orei 17:20, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe str. l Mai, mun. Bălți, în apropierea restaurantului „Maestro”, parcând neregulamentar pe trotuar automobilul de model „VW” cu n/î BL F 003, astfel blocând intrarea către parcarea auto, dislocată pe aceiași stradă, din intenții huliganice, fără careva motive, în mod intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și manifestând obrăznicie deosebită, a început să înjure pe cet. Ramașcan V. și persoanele care se aflau în apropiere, cu cuvinte necenzurate și amenințându-i cu aplicarea violenței fizice, a aplicat o lovitură cu piciorul în unul din automobilele blocate, după care de la locul faptei s-a eschivat. 1 Tot el, în aceiași zi, la 02.08.2013 în jurul orei 19:00, aflîndu-se în incinta IP Bălți, pe str. Ștefan cel Mare 50, continuînd acțiunile sale huliganice, a început să înjure colaboratorii de poliție care se aflau în incinta instituției, exprimînd în adresa lor cuvinte necenzurate și cu o deosebită obrăznicie și cinism, a scuipat în direcția monumentului în memoria polițiștilor căzuți la datorie amplasat la intrarea în IP Bălți.

Sentința a fost contestată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Ghilețchi Dorin să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi a-i aplica o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal a adăuga parțial pedeapsa numită prin sentința judecătoriei Bălți din 16.11.2012 sub formă de 6 luni închisoare, fiindu-i stabilită lui Ghilețchi Dorin pedeapsa definitivă pentru executare de 3 ani 6 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, invocînd ca motive că: instanța de judecată neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal în privința lui Ghilețchi Dorin cu atragerea lui la răspunderea contravențională; pe caz au fost dobîndite probe pertinente și concludente care dovedesc vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzut de art.287 alin. (2) lit. a) Cod penal; instanța de judecată la motivarea sentinței a dat o apreciere greșită probelor în partea motivată a sentinței indicînd precum că învinuitul pentru faptele comise în incinta IP Bălți deja a fost recunoscut vinovat și sancționat, însă apelantul consideră că Ghilețchi Dorin a fost sancționat pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 353 alin. (l), (2) Cod contravențional care nu are nimic comun cu faptele huliganice comise de acesta; inculpatul anterior prin sentințele judecătoriei Bălți din 17.03.2011 și 16.11.2012 fiind condamnat pentru comiterea infracțiunilor analogice (art.287 CP), nu și-a făcut concluziile necesare pentru corijare și educare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iunie 2014, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței. Instanța de apel, respingînd apelul declarat de procuror a statuat că, în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz, ajunge la concluzia că prima instanță în baza art. 332 alin. (1) și art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală legal și întemeiat a dispus pe caz încetarea procesului penal în privința lui Ghilețchi Dorin învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal pe motiv că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii, dar componența contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravențional exprimată prin - injuria adusă în public, vorbele sau faptele care înjosesc onoarea și demnitatea persoanei. Soluția pe caz adoptată de către instanța de fond are ca bază probele examinate în cadrul cercetărilor judecătorești de către instanța de fond și verificate și apreciate în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, probe care se acordă între ele și care în ansamblu lor confirmă faptul că Ghilețchi Dorin a comis o contravenție prevăzută de art. 69 alin. (1) Cod contravențional. Potrivit declarațiilor părții vătămate Ramașcan V. și a martorilor audiați, incidentul a apărut în urma blocării intrării la parcare, pe cînd tot din declarațiile 2 acestora sa constat faptul, că după epuizarea incidentului automobilul de model ,,VW” cu n/î BL EF 003 a plecat de la locul staționării, necătînd la faptul că a fost blocat din spate de automobilul condus de Ramașcan V.. Reieșind din cele menționate, prima instanță corect a concluzionat că automobilul n-a fost amplasat în poarta parcării, ci după cum este indicat în învinuire pe trotuarul din fața porții. Colegiul reține întemeiată poziția instanței de fond și în latura neconfirmării vinovăției aduse lui Ghilețchi Dorin pentru pretinsul act de huliganism comis de către ultimul în fața Inspectoratului de Poliție Bălți. În susținerea acestei învinuiri aduse lui Ghilețchi Dorin, de către organul de urmărire penală au fost pus la bază declarațiile martorilor Coștei Gh., Plămădeală V. și Vicol I., declarații care prin conținutul lor nu stabilesc elementele infracțiunii de huliganism în acțiunile lui Ghilețchi Dorin. Prin declarațiile martorilor pe caz s-a stabilit că conflictul apărut în fața Inspectoratului de Poliție Bălți a fost inițiat de către Ghilețchi Dorin, care s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa lui Plămădeală V., la care acesta a întreprins măsuri de curmare a acțiunilor lui Ghilețchi D.. La fel, s-a constatat că Ghilețchi D. nu a reacționat la propunerile colaboratorului de poliție și a opus rezistență, în urma acestui conflict apărut între Ghilețchi D. și colaboratorii de poliție, Ghilețchi D. prin ordonanța procurorului Procuraturii mun. Bălți din 03.08.2013 a fost sancționat în baza art. 353 alin. (1), (2) Cod contravențional, sancțiune care a fost executată de către Ghilețchi Dorin.

Procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitînd casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, motivînd că, instanța de apel contrar prevederilor art. 415 alin. (11) Cod de procedură penală, nu a reluat cercetarea judecătorească, nu a audiat partea vătămată, martorii solicitați de procuror, nu s-au verificat toate probele. Mai indică recurentul că, instanța de fond și de apel incorect au ajuns la concluzia că, în acțiunile lui Ghilețchi Dorin nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, pe cînd probele prezentate de partea acuzării confirmă pe deplin vinovăția lui în cele incriminate.

Verificînd argumentele invocate de procuror în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente: Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de 3 apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul constată, că judecînd apelul, instanța de apel n-a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție pripită de respingere a apelului declarat de procuror, prin ce a comis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat motivat și pertinent asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, hotărîrea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței. Pornind de la motivele recursului ordinar declarat de procuror, care au fost indicate de către ultimul și în apel, rezultă că instanța de apel și-a argumentat soluția foarte superficial privitor la respingerea și aprecierea critică a mai multor probe ale acuzării. Din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel nu a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu au fost supuse analizei în coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute aceleași probe care au fost cercetate de instanța de fond și doar enumerate în decizie, neexaminînd sub toate aspectele hotărîrea primei instanțe. Totodată, instanța de recurs menționează că, instanța de apel a menținut sentința de încetare a procesului penal, fără a relua cercetarea judecătorească și a audia partea vătămată și martorii solicitați de acuzare, în acest sens fiind respins demersul procurorului de a relua cercetarea judecătorească cu audierea inculpatului, a părții vătămate și a martorilor acuzării, instanța dînd posibilități acuzării numai de a prezenta baza probantă pe dosar. Dat fiind faptul că după consecințe o sentință de încetare cu efect de reabilitare echivalează cu o sentință de achitare, instanța de apel nu poate pronunța o nouă hotărîre bazîndu-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, fără să audieze atît inculpatul cit și anumiți martori solicitați de acuzare. 4 Astfel, instanța a încălcat prevederile art. 415 alin.(21) Cod de procedură penală care prevede că, judecind apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Examinînd apelul cu grave derogări de la norma procesual-penală, instanța de apel a dat prioritate declarațiilor inculpatului din instanța de fond, care a negat vinovăția în cele incriminate declarând că la data de 02.08.2013 în jurul orei 17.00 pe str. 1 Mai din mun. Bălți în apropierea restaurantului „Maestro” s-a aflat în jur de 2-3 minute, nu a avut nici un conflict, nu s-a adresat cu cuvinte necenzurate, nu a lovit cu piciorul în automobil. Referitor la acțiunile din incinta IP Bălți nu le recunoaște, el singur a fost lovit de două ori de către ofițerul de poliție V.Plămădeală, apoi trântit la pămînt, încătușat și stinsă țigară de corpul lui. Astfel, s-a ajuns la concluzia că fapta inculpatului Ghilețchi Dorin nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, dar elementele contravenției prevăzute de art. 69 alin.(l) Cod contravențional - injuria adusă în public, vorbele sau faptele care înjosesc onoarea și demnitatea persoanei. Această poziție a instanței de apel este contrară situației de fapt stabilită, ori instanța a reținut fapta săvîrșită de inculpat, ca fiind înaintată prin rechizitoriu, ca huliganism. Astfel, decizia instanței este una contradictorie ce nu corespunde situației de fapt stabilită. Prin urmare, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a susținut o poziție eronată a instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la conținutul declarațiilor martorilor precum și probelor materiale expuse mai sus. În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către Curtea de Apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or nepronunțarea asupra motivelor invocate în apel echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod procedură penală, întrucît o asemenea eroare juridică nu poate fi corectată în instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și să califice corect acțiunile inculpaților în strictă conformitate cu legislația în vigoare, să-și argumenteze clar concluziile sale în 5 decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434 și 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Liliana Pasat, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iunie 2014, în cauza penală în privința lui Ghilețchi Dorin Alexandru, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată se va publica la 13 ianuarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan 6