1ra-1606/14 — art. 188 alin. 5 CP

1ra-1606/14 — art. 188 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1606/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Alerguș,

Judecători – Petru Moraru, Nadejda Toma, Ion Guzun și Maria Ghervas,

a judecat în ședință fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații

Mihail Conțescu în numele inculpatului Condrea Andrei, Ion Matușenco în numele

inculpatului Madan Vasile și Vladislav Ciobanu-Nițuleac în numele inculpatului Pîrău

Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2014,

în cauza penală în privința lui

Pîrău Tudor Vasile, născut la 29 decembrie

1980, originar și locuitor al s. Bravicea, r-nul.

Călărași, cetățean al R. Moldova,

Madan Vasile Alexandru, născut la 11

februarie 1979, originar și locuitor al s. Suruceni,

r-nul. Ialoveni, cetățean al R. Moldova

și

Condrea Andrei Grigore, născut la 23 aprilie

1980, originar și domiciliat în or. Ialoveni, str.

P. Zadnipru, 5, cetățean al R. Moldova,

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 03.09.2008 - 30.07.2010;

Instanța de apel: 08.11.2010 - 31.03.2011;

Instanța de recurs: 25.07.2011- 10.04.2012;

Instanța de apel: 17.05.2012 - 20.05.2014;

Instanța de recurs: 28.08.- 02.12.2014;

C O N S T A T Ă :

și Condrea Andrei au fost condamnați în baza art.188 alin.(5) Cod penal, la 10 ani

închisoare fiecare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Sănduță Sergiu, însă în privința lui

hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Acțiunea civilă a părților vătămate Marțeva Eugenia și Scevenels Dirk, privind

încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

A fost admisă parțial acțiunea civilă a lui Marțeva Eugenia și Scevenels Dirk

privind încasarea prejudiciului moral cauzat și a fost încasat de la inculpații Pîrău Tudor,

Madan Vasile și Condrea Andrei cîte 15.000 lei de la fiecare.

În rest, această acțiune a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

20 februarie 2008, aproximativ pe la ora 2320, Pîrău Tudor, Madan Vasile, Condrea

Andrei și Sănduța Sergiu în urma înțelegerii prealabile, cu scopul comiterii unui atac

tîlhăresc, repartizînd în prealabil rolurile între ei, fiind mascați, au pătruns în domiciliul

cet. Marțeva Eugenia și Scevenels Dirk, situat în s. Mileștii-Mici, r-nul Ialoveni unde,

aplicînd forța fizică și amenințînd părțile vătămate cu aplicarea violenței periculoase

pentru viață, i-au imobilizat pe ultimii, după aceea le-au sustras bani în numerar în sumă

de 26.000 lei, 900 euro, echivalent a 14.832 lei și bunuri materiale în sumă totală de

118.052 lei, cauzînd părților vătămate o pagubă materială în proporții deosebit de mari.

apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal în

privința lui Condrea Andrei în conformitate cu art. art. 251, 275 alin. (1) pct.9) Cod de

procedură penală sau în conformitate cu art. art. 22, 23 Cod penal, art. art. 275 alin. (1)

pct.3), 498 Cod de procedură penală.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, există circumstanțe ce impun încetarea

procesului penal din motiv că ordonanțele de punere sub învinuire a lui Condrea Andrei

sunt nule, în acțiunile lui Condrea Andrei nu au fost întrunite elementele infracțiunii

imputate, instanța nu a analizat în sentință depozițiile expertului psihiatru și psiholog,

eronat a calificat infracțiunea ca fiind deosebit de gravă și eronat a stabilit categoria

penitenciarului de tip închis, pe cînd infracțiunea, prin neretroactivitatea art.16 Cod

penal, în redacția Legii din 18.12.2008, este considerată gravă și categoria

penitenciarului urma a fi stabilit de tip semiînchis, stabilind pedeapsa a cîte 10 ani

fiecărui, instanța a ignorat criteriile generale de individualizare a pedepsei prin

delimitarea acțiunilor și rolului fiecărui inculpat.

La fel, în cazul în care nu vor fi temeiuri de încetare a procesului, apărarea a

solicitat, modificarea sentinței contestate, cu adoptarea unei decizii privind reîncadrarea

acțiunilor lui Condrea Andrei în baza art. 352 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, iar în caz de încadrare a acțiunilor în baza art.

188 Cod penal, aplicarea unei pedepse sub limita prevăzută de lege, cu suspendarea ei

condiționată și modificarea tipului de penitenciar de la tip închis la tip semiînchis.

3.1. Avocatul Ion Matușenco în numele inculpatului Madan Vasile, a contestat cu

apel sentința, solicitînd casarea acesteia cu adoptarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat - procesul penal în privința lui

Madan Vasile în conformitate cu art. art. 251, 275 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură

penală.

La fel, în cazul în care nu vor fi temeiuri de încetare a procesului, apărarea a

solicitat modificarea sentinței contestate, cu adoptarea unei decizii privind reîncadrarea

acțiunilor lui Madan Vasile în baza art. 323 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probă, iar în caz de

încadrare a acțiunilor inculpatului în baza art. 188 Cod penal, aplicarea în privința lui

Madan Vasile a unei pedepse sub limita prevăzută de lege, cu suspendarea executării ei

condiționată și modificarea tipului de penitenciar de la tip închis la tip semiînchis.

3.2. Avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac în numele inculpatului Pîrău Tudor, a

contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia în latura penală, cu pronunțarea

unei noi hotărîri prin care lui Pîrău Tudor să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

3.3. Inculpatul Pîrău Tudor a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea

acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri,

invocînd că prima instanță, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că dînsul a

2

recunoscut vina, bunurile au fost restituite părților vătămate, este de acord să achite

prejudiciul cauzat părților vătămate, pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune.

fost admise, din alte motive apelurile avocaților și al inculpatului Pîrău T., casată

sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care:

A fost încetat procesul penal în privința inculpaților Pîrău Tudor, Madan Vasile și

Condrea Andrei intentat în baza art. 188 alin.(5) Cod penal, din motiv că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare.

4.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că conform art.

275 alin.(1) pct.9) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar cea

pornită nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care există alte circumstanțe

prevăzute de lege care condiționează excluderea sau după caz, exclud urmărirea penală.

Conform Hotărîrii Curții Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010, art. 63

alin.(6) Cod de procedură penală a fost declarat neconstituțional.

La fel, Curtea a interpretat Constituția și alte prevederi ale Codului de procedură

penală, ca art. 7 și 22 Cod de procedură penală, indicînd că aceste articole în coroborare

cu CțEDO interziceau urmărirea, acuzarea sau pedepsirea persoanei de mai multe ori

pentru aceeași faptă, în acest aspect, art. 63 alin.(6) Cod de procedură penală venea în

contradicție cu art.7 și 22 Cod de procedură penală, cu Constituția Republicii Moldova și

CțEDO.

Instanța de apel a ținut cont de interpretarea efectuată de Curtea Constituțională și

anume: dacă pentru organul de urmărire penală sintagma „în cazul acumulării ulterioare

a probelor suficiente” poate însemna continuarea urmăririi penale, pentru persoana

suspectată aceasta înseamnă urmărirea penală repetată, ceea ce este contrar principiului

„non bis in idem”, de aceea Curtea Constituțională a constatat că sintagma „în cazul

acumulării ulterioare a probelor suficiente” încalcă dreptul de a nu fi urmărit sau judecat

de mai multe ori pentru aceeași faptă, consacrat de art. 21 din Constituție, articol care

obligă autoritățile publice competente să asigure persoanei suspectate de săvîrșirea unei

infracțiuni toate garanțiile necesare apărării sale.”

În condițiile date, prin prisma art. 21 din Constituție, art.7 și 22 Cod de procedură

penală, instanța de apel a conchis că inculpații nu mai puteau fi urmăriți de organul de

urmărire penală, dat fiind faptul că calitatea procesuală de bănuit a încetat de drept, fapt

confirmat prin materialele cauzei penale.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu

menținerea sentinței de condamnare a lui Pîrău Tudor, Madan Vasile și Condrea Andrei

fără modificări, din motiv că apelurile au fost greșit admise.

În motivarea recursului său, procurorul a invocat că decizia instanței de apel de

încetare a procesului penal în privința condamnaților nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de apel, la pronunțarea deciziei sale, nu a ținut cont de prevederile art.

417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, de aceea decizia menționată este

neîntemeiată și pasibilă casării din motiv că au fost greșit interpretate și aplicate

prevederile legislației procesual-penale.

La fel, instanța de apel a făcut referire la art. 63 alin.(2) pct.1) Cod de procedură

penală, conform căruia „calitatea procesuală de bănuit pentru persoanele reținute nu

3

poate dura mai mult de 72 de ore” și la art. 63 alin.(3) Cod de procedură penală, în

conformitate cu care „la momentul expirării, după caz, a unui termen indicat în alin.(2)

al aceluiași articol, organul de urmărire penală este obligat să elibereze bănuitul reținut

sau să revoce, în modul stabilit de lege, măsura preventivă aplicată în privința lui,

dispunînd scoaterea de sub urmărire sau punerea lui sub învinuire”.

Recurentul a considerat o asemenea interpretare și aplicare a legii eronată și

neîntemeiată din motiv că conform art. 63 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală,

organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana

reținută mai mult de 72 de ore, însă conform materialelor cauzei penale, la expirarea

termenului de 72 de ore Pîrău Tudor, Madan Vasile și Condrea Andrei nu mai erau

persoane reținute ci arestate preventiv ca bănuiți.

2012, a fost admis recursul, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei

în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

6.1. La adoptarea soluției date instanța de recurs a reținut că, instanța de apel la

adoptarea deciziei a comis o eroare de drept.

Astfel, instanța de apel a stabilit că inculpații nu mai puteau fi urmăriți de către

organul de urmărire penală dat fiind faptul că calitatea de bănuiți a încetat de drept și nu

exista o hotărîre de prelungire a calității de bănuiți în privința inculpaților.

La fel, a fost menționat faptul că procesul penal în privința inculpaților urma a fi

încetat din motiv că au fost încălcate prevederile legale care reglementează desfășurarea

procesului penal care au atras nulitatea actelor procedurale.

Instanța de recurs a menționat că în decizia instanței de apel nu a fost specificat

concret care act procedural este lovit de nulitate și nu au fost clar argumentate

circumstanțele care exclud urmărirea penală în cauza dată.

fost admise parțial apelurile avocaților și al inculpatului Pîrău Tudor, în partea stabilirii

pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care Madan Vasile,

Condrea Andrei și Pîrău Tudor, au fost condamnați în baza art. 188 alin. (5) Cod penal,

la cîte 9 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip închis, în rest sentința

a fost menținută.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prezența în

acțiunile inculpaților Pîrău Tudor, Madan Vasile și Condrea Andrei, atât a elementelor

care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii de tîlhărie, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni a fost dovedită inclusiv și prin

materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul

cercetării judecătorești și suplimentar la cererea părților în cadrul ședinței instanței de

apel și anume:

- plîngerea depusă de către partea vătămată Marțeva E., (f.d. 18 Vol.I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.02.2008, cu planșa fotografică,

conform căruia s-a stabilit că părțile vătămate au fost supuse unui atac tâlhăresc cu

sustragerea și deteriorarea bunurilor care le aparțineau, (f.d. 21-43, Vol.I);

- procesul-verbal de ridicare, de la Antoniuc V. a bunurilor sustrase transmise spre

păstrare de către inculpatul Condrea A., cu planșă fotografică (f.d. 120, 122-124, Vol.I);

- procesul verbal de percheziție la domiciliu lui Sănduță S. unde au fost ridicate un

pistol model ,,Kevin”, care aparține părții vătămate și alte bunuri sustrase, cu planșă

fotografică (f.d. 142-157, Vol.I);

4

- procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Madan V. cu planșa fotografică

anexată, de unde au fost ridicate o pereche de mănuși și un ,,scotch”, (f.d. 162-168,

Vol.I);

- procesul-verbal de percheziție potrivit căruia la domiciliu lui Pîrău T. au fost

ridicate 2 parfumuri, care au fost sustrase de la domiciliu părților vătămate, cu planșă

fotografică anexată (f.d. 179-182, Vol.I);

- procesele-verbale de recunoaștere a persoanei, potrivit cărora Marțeva E. și

Scevenels Dirk l-au recunoscut pe Sănduță S. ca participant la atacul tâlhăresc (f.d. 189-

192, Vol.I);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor inculpatului Pîrău T. la fața locului și

planșa fotografică anexată, potrivit căruia ultimul în detalii a indicat locul de unde au

supravegheat casa părții vătămate, cît și modul pe unde și cum au pătruns împreună cu

complicii în domiciliu victimei (f.d. 241-247, Vol.I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.03.2008, potrivit căruia au fost

ridicate cagulele aruncate de inculpați în fîntînă (f.d.248-252, Vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 15.03.2008, potrivit căruia la domiciliu lui Madan

V. au fost ridicate în prezența acestuia bijuterii de aur, parfumuri și alte bunuri sustrase

de la părțile vătămate, care erau îngropate la tulpina unui copac, (f.d.29-32, Vol.II);

- raporturile de expertiză medico-legale de examinare a părților vătămate

Marțeva E. și Scevenels Dirk, conform cărora ambilor le-au fost cauzate leziuni

corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății în timpul atacului tîlhăresc (f.d.80,92,

Vol.II);

- raportul de expertiză psihiatrică legală staționară nr.50s-2008 din 15.07.2008,

potrivit căruia Madan V. în perioada comiterii infracțiunii, tulburări psihice de

intensitate psihotică nu a manifestat, a acționat cu discernămînt, avînd capacitatea de

prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată, deci, este responsabil de fapta comisă

(f.d. 213-214, Vol.II);

- raportul de expertiză psihiatrică legală staționară nr.51s-2008 din 01.07.2008,

potrivit căruia Condrea A. în perioada comiterii infracțiunii, tulburări psihice de

intensitate psihotică nu a manifestat, a acționat cu discernămînt, avînd capacitatea de

prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată, deci, este responsabil de fapta comisă

(f.d.226-227, Vol.II);

- raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr.390a-2008 din 01.08.2008,

potrivit căruia Condrea A. în perioada comiterii infracțiunii, careva dereglări psihice

temporare sau pasagere nu a manifestat, avea păstrată capacitatea de prevedere și

deliberare a acțiunilor sale, este responsabil de fapta comisă (f.d.238-239, Vol.II).

Instanța de apel a constatat că probele sunt pertinente, concludente și veridice, iar

în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc nici o

îndoială și dovedesc cert că Pîrău Tudor, Madan Vasile și Condrea Andrei au comis un

atac tîlhăresc săvîrșit asupra a două persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea părților vătămate, acțiuni comise de două

sau mai multe persoane prin pătrunderea în locuință, cu aplicarea armei de foc, cu

cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari.

7.2. Instanța de apel a reținut că, Madan Vasile și Condrea Andrei au fost reținuți

pentru 72 ore la 13 martie 2008 (f.d. 18, 49, vol. II), însă, procurorul, ulterior, constatând

necesitatea de a alege în privința bănuiților măsura preventivă - arestarea preventivă,

pînă la expirarea termenului de reținere de 72 ore a înaintat demersuri judecătorului de

instrucție privind alegerea măsurii preventive.

5

Astfel, în urma examinării demersurilor, judecătorul de instrucție a eliberat în

privința bănuiților Madan Vasile și Condrea Andrei, mandate de arestare pe un termen

de 10 zile (f.d. 35-36, și respectiv 65-66, Vol.II), rezultînd că, calitatea de bănuit nu a

încetat, iar invocarea prevederilor art. 63 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, nu se

referă la cazul examinat.

Instanța de apel a menționat că, în cazul în care în privința persoanei reținute, pînă

la expirarea termenului de 72 de ore, a fost aplicat arestul, menținerea în calitate de

bănuit a persoanei este posibilă pînă la 10 zile, respectiv, constatîndu-se că procurorul,

înaintând învinuirea lui Madan Vasile la 22.03.2008 (f.d. 37-38, Vol.II) și lui Condrea

Andrei la 21.03.2008 (f.d. 70-71, Vol.II) s-a încadrat în termen legal, de 10 zile.

Instanța de apel a reținut că, art.63 alin.(5) Cod de procedură penală, prevede

expres momentul încetării calității de bănuit și anume, calitatea de bănuit încetează din

momentul eliberării reținutului, revocării măsurii preventive aplicate în privința lui ori,

după caz, anulării ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit și scoaterii lui de sub

urmărire, sau din momentul emiterii de către organul de urmărire penală a ordonanței de

punere sub învinuire.

La caz, bănuiții Madan Vasile și Condrea Andrei nu au fost eliberați, ci arestați și

prin urmare, calitatea lor de bănuiți nu putea înceta la expirarea termenului de 72 de ore,

dar la momentul punerii sub învinuire a arestaților, în interiorul termenului de 10 zile,

astfel, ordonanțele de punere sub învinuire din 22.03.2008 în privința lui Madan Vasile

și din 21.03.2008 în privința lui Condrea Andrei au fost emise cu respectarea termenelor

procedurali, fiind legale.

Instanța de recurs a conchis că prima instanță corect a apreciat critic declarațiile

inculpaților depuse în ședința de judecată, punînd la baza condamnării declarațiile

inculpaților Madan Vasile, Condrea Andrei și Pîrău Tudor depuse în cadrul urmării

penale, potrivit cărora aceștia au recunoscut vinovăția integral, declarațiile acestora fiind

identice, coroborează între ele și corespund întocmai cu declarațiile părților vătămate

privind circumstanțele în care s-a comis atacul tâlhăresc și rolul fiecărui inculpat la

comiterea infracțiunii.

S-a reținut și faptul că, la depunerea declarațiilor în cadrul urmării penale

inculpații Madan Vasile, Condrea Andrei și Pîrău Tudor au fost asistați de avocați,

conținutul actelor procesuale fiind semnate de aceștia, cît și de avocați.

Astfel, instanța de apel a stabilit că inculpații au arătat în detalii că la comiterea

infracțiunii Condrea era înarmat cu un cuțit, Sănduță cu un pistol, Pîrău cu o rangă

metalică, iar Madan cu o bâtă metalică, toți fiind mascați cu cagule pe cap și mănuși pe

mâini, repartizând concret rolul și responsabilitatea fiecărui inculpat în momentul

comiterii infracțiunii privind imobilizarea părților vătămate, sustragerea bunurilor și

partajarea ulterioară a acestora între ei.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul inculpaților și susținut de avocați

precum că motivul pentru care inculpații și-au schimbat declarațiile este maltratarea lor

în cadrul urmăririi penale, or, după cum rezultă din conținutul proceselor-verbale,

audierea inculpaților a avut loc în prezența apărătorilor, partea apărării neindicând la un

presupus rău tratament nici ulterior audierii și nici în momentul prezentării spre

cunoștință a materialelor cauzei.

Cu atît mai mult, pe baza acestor depoziții ale inculpaților s-a efectuat un control

în conformitate cu prevederile art.274 Cod de procedură penală și s-a stabilit că

afirmațiile inculpaților nu s-au confirmat, fiind adoptată ordonanța de refuz în pornirea

urmăririi penale pe faptul maltratării inculpaților Madan Vasile, Condrea Andrei, Pîrău

Tudor, (f.d. 12-14, Vol.VI), care la moment produce efecte juridice.

6

În acest sens, instanța de apel a preluat concluzia instanței de fond și a menționat

că, anume declarațiile inculpaților Madan Vasile, Condrea Andrei și Pîrău Tudor din

cadrul urmării penale și-au găsit confirmarea pe parcursul cercetării judecătorești din

care rezultă că atacul tâlhăresc asupra părților vătămate a fost elaborat și condus de către

Sănduță Sergiu, care din timp a identificat domiciliu părților vătămate, au efectuat

supravegheri cu scopul identificării persoanelor care locuiesc în casă, deoarece urmau să

comită atacul tâlhăresc în momentul cînd stăpânii erau acasă.

Instanța de apel a reținut ca neîntemeiate argumentele avocatului Mihail Conțescu

privind încetarea procesului penal în privința lui Condrea Andrei pe motiv că lipsește

unul din elementele constitutive ale infracțiunii, și anume subiectul infracțiunii, deoarece

în momentul comiterii infracțiunii acesta s-a aflat în stare de iresponsabilitate, concluzie

reținută de către expertul psiholog Margareta Tabuncic care a indicat că la Condrea

Andrei se constată retard mintal ușor, iar la momentul comiterii infracțiunii nu putea

să-și dirijeze acțiunile sale, or, explicația făcută în cadrul instanței de fond de către

expertul Cara Elena care a menționat că necătînd la concluzia specialistului psiholog

Tabuncic M., Condrea A. la momentul comiterii infracțiunii avea capacitate de

prevedere și deliberare a acțiunilor sale și din punct de vedere psihiatric este persoană

responsabilă și nu necesită tratament prin constrângere, doar se recomandă să fie luat la

evidența psihiatrului ca persoană ce suferă de retardare mintală ușoară care nu face parte

din bolile ce se referă la starea de iresponsabilitate, doar retardul mintal sever se include

în lista bolilor ce se referă la starea de iresponsabilitate, starea de responsabilitate a

persoanei o stabilesc psihiatrii experți.

La fel, instanța de apel a respins ca nefondată cererea avocatului Mihail Conțescu

de modificare a încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Condrea Andrei, în sensul

reținerii în sarcina acestuia a acțiunilor de samavolnicie, deoarece incontestabil a fost

dovedit prin probatoriul administrat și cercetat în instanțele de judecată că în acțiunile

inculpaților persistă scopul de cupiditate și nici de cum aceștia nu au acționat în vederea

exercitării unui drept legitim în mod arbitrar sau în stare de extremă necesitate și prin

constrângere fizică și psihică.

Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorului Ion

Bogdan, care a declarat că în ziua comiterii actelor infracționale, Madan Vasile era la

domiciliu, or martorul apărării nu se poate bucura de credibilitate deoarece se află în

relații amicale cu inculpatul Madan Vasile, urmărind scopul ușurării situație în care s-a

pomenit inculpatul, or, fiind constatate și contradicții între declarațiile martorului Ion

Bogdan și ale inculpatului Madan Vasile.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a analizat amănunțit întreaga

probațiune atît din partea acuzării, cît și apărării și a arătat expres și explicit motivele

pentru care argumentele inculpaților și susținute de avocați nu sunt justificate,

concluzionând în sensul înlăturării acestora.

Astfel că, solicitarea avocatului Ion Matușenco privind reîncadrarea acțiunilor

inculpatului Madan Vasile în baza art. 323 Cod penal, în sensul că inculpatul a favorizat

comiterea infracțiunii de alți complici nu poate fi admisă, o dată ce s-a demonstrat prin

probe că Madan Vasile a participat nemijlocit la comiterea infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond întemeiat din volumul de

învinuire a inculpaților Madan Vasile, Condrea Andrei și Pîrău Tudor, pe episodul

tîlhăriei, a exclus sustragerea de la părțile vătămate a unui set de bijuterii din aur, unui

colier cu perle și diamant, o brățară și o pereche de cercei cu perlă și diamant în sumă de

8241 lei, un set din aur - cercei, brățări și lănțișor cu costul de 4944 lei, alt set din aur

compus din lănțișor și brățară cu costul de 4944 lei, o brățară din aur cu prețul de 1648

7

lei, o brățară din aur cu inscripția „Laura" cu costul 824 lei, un lănțișor din aur, costul

1500 lei, un inel din aur rusesc,costul 1000 lei, o brățară din aur cu prețul 329 lei, altă

brățară din aur cu costul 824 lei, un lănțișor din aur cu medalion costul 1236 lei, un

lănțișor din aur costul 164 lei, o pereche de cercei costul 164 lei, deoarece în cadrul

urmăririi penale și examinării judecătorești aceste bijuterii din aur nu au fost evaluate

pentru a fi stabilită proba și costul lor conform unui raport de expertiză merceologică.

Respectiv, neefectuarea unei expertize merceologice pentru stabilirea costului

acestor bunuri pe motivul ignorării organului de urmărire penală, cît și din cauza

refuzului avocaților, fapt confirmat de către partea vătămată Dirk Scevenels în cadrul

ședinței instanței de apel, instanța de fond întemeiat a interpretat în favoarea inculpaților,

deoarece dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate de instanță, urmează a fi

interpretate în favoarea inculpaților.

Instanța de apel a menționat că, art. 188 alin. (5) Cod penal prevede pedeapsa cu

închisoare de la 10 la 15 ani (redacția Legii din 18.12.2008) și potrivit art. 16 alin. (5)

Cod penal se consideră a fi deosebit de gravă, iar în cazul condamnării persoanei pentru

comiterea infracțiunii deosebit de grave, aceasta va executa pedeapsa în penitenciar de

tip închis, conform art.72 alin. (4) Cod penal.

pct. pct. 6), 8), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul penal în privința lui Condrea

Andrei în conformitate cu art. art. 251, 275 alin. (1) pct.9) Cod de procedură penală sau

în conformitate cu art. art. 22, 23 Cod penal, art. art. 275 alin. (1) pct.3) și art. 498 Cod

de procedură penală, pentru comiterea infracțiunii în stare de iresponsabilitate și

întreprinderea măsurilor pentru luarea acestuia la evidență.

La fel solicită, în cazul în care nu vor fi temeiuri de încetare a procesului penal, să

fie rejudecată cu adoptarea unei noi hotărîri prin care să fie reîncadrate acțiunile lui

Condrea Andrei în baza art. 352 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

condiționate, iar în caz de încadrare a acțiunilor în baza art. 188 Cod penal, aplicarea

unei pedepse sub limita prevăzută de lege, cu suspendarea ei condiționată și modificarea

tipului de penitenciar de la tip închis la tip semiînchis.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, există circumstanțe ce impun încetarea

procesului penal deoarece, Condrea Andrei la momentul comiterii infracțiuni se afla în

stare de iresponsabilitate și nu poate fi supus răspunderii și pedepsei penale, ordonanțele

de punere sub învinuire a lui Condrea Andrei sunt nule, instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel, or inculpatul nu poate fi urmărit de două ori

pentru aceiași faptă, la fel, instanța de apel eronat a calificat infracțiunea ca fiind

deosebit de gravă și eronat a stabilit categoria penitenciarului de tip închis, pe cînd

infracțiunea, prin neretroactivitatea art.16 Cod penal, în redacția Legii din 18.12.2008,

este considerată gravă și categoria penitenciarului urma a fi stabilit de tip semiînchis,

greșit instanța de apel a interpretat indicațiile și constatările instanței de recurs, nu s-a

expus argumentat asupra concluziilor experților și specialiștilor.

8.1. Avocatul Ion Matușenco în numele inculpatului Madan Vasile, în temeiul pct.

pct. 5), 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar și

supliment la acesta, decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate

în prevederile art. 323 Cod penal.

În motivarea recursului avocatul a indicat că, instanța de apel la adoptarea deciziei

nu a ținut cont de principiul non bis in idem, acțiunile lui Madan Vasile nu întrunesc

8

elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, dînsul nici nu a

participat la comiterea infracțiunii imputate, în cadrul urmăririi penale a fost maltratat de

colaboratorii poliției pentru a da declarații, ordonanța de punere sub învinuire inițial nu a

fost semnată de către procuror, în continuare toate actele efectuate sunt nule, corpurile

delicte nu au fost examinate fiind restituite părților vătămate, nu a fost efectuată

expertiza merceologică, acuzarea a stabilit costurile bunurilor sustrase punînd

calificativul actelor infracționale doar din declarațiile părților vătămate, acțiunea de

urmărire penală a fost efectuată în afara termenului, iar instanțele nu s-au expus asupra

acestor fapte.

8.2. Avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpatului Pîrău Tudor, în

temeiul pct. pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Pîrău Tudor să îi fie stabilită o pedeapsă mai

blîndă și schimbarea penitenciarului de tip închis în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea recursului avocatul a invocat că, instanța de apel eronat a calificat

infracțiunea ca fiind deosebit de gravă și eronat a stabilit categoria penitenciarului de tip

închis, pe cînd infracțiunea, prin neretroactivitatea art.16 Cod penal, în redacția Legii din

18.12.2008, este considerată gravă și categoria penitenciarului urma a fi stabilit de tip

semiînchis, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, eronat a

interpretat indicațiile și constatările instanței de recurs.

procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate

menționînd că, acestea urmează a fi respinse, deoarece motivele invocate au fost obiectul

judecării în instanța de apel, care respectînd prevederile art. 414 alin. (3) Cod de

procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just

respingîndu-le.

9.1. Avocatul Mihail Conțescu, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.

11) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate de avocații Ciobanu-Nițuleac Vladislav și Matușenco Ion, menționînd că,

acestea corespund cerințelor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, iar decizia

instanței de apel reprezintă o plagiere a concluziilor instanței de fond.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele

considerente.

Potrivit recursurilor, avocații invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de

apel art.427 alin.(1) pct. pct. 5), 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, care stipulează

că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara o eroare de drept

comisă de instanțele de fond și de apel, în cazul în care cauza a fost judecată fără citarea

legală a unei părți, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursuri, Colegiul

penal lărgit constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursurilor declarate, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării

hotărîrilor judecătorești.

Astfel, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

9

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de fond și de apel, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia

despre vinovăția lui Condrea Andrei, Madan Vasile și Pîrău Tudor în baza art. 188

alin.(5) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

Prin urmare, argumentele avocatului Mihail Conțescu, precum că în acțiunile

inculpatului Condrea Andrei lipsesc elementele infracțiunii imputate, și anume subiectul

infracțiunii deoarece în momentul comiterii infracțiunii acesta s-a aflat în stare de

iresponsabilitate, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, or, instanța de apel a

stabilit că potrivit declarațiilor date în cadrul instanței de fond de către expertul Cara

Elena, care a menționat că necătînd la concluzia specialistului psiholog Tabuncic M.,

Condrea A. la momentul comiterii infracțiunii avea capacitate de prevedere și deliberare

a acțiunilor sale și din punct de vedere psihiatric este persoană responsabilă și nu

necesită tratament prin constrângere, doar se recomandă să fie luat la evidența

psihiatrului ca persoană ce suferă de retardare mintală ușoară care nu face parte din

bolile ce se referă la starea de iresponsabilitate, doar retardul mintal sever se include în

lista bolilor ce se referă la starea de iresponsabilitate, starea de responsabilitate a

persoanei o stabilesc psihiatrii experți.

Instanța de apel nu a avut temei de a pune la dubii declarațiile expertului or,

acesta a fost preîntâmpinat de răspunderea penală în cazul prezentării unor declarații

false, conform art. 312 Cod penal.

Instanța de apel corect a apreciat actele cauzei și a respins argumentele avocaților

Mihail Conțescu și Ion Matușenco privind încetarea procesului pentru încălcarea

principiului non bis in idem, or potrivit art.63 alin.(5) Cod de procedură penală, calitatea

de bănuit încetează din momentul eliberării reținutului, revocării măsurii preventive

aplicate în privința lui ori, după caz, anulării ordonanței de recunoaștere în calitate de

bănuit și scoaterii lui de sub urmărire, sau din momentul emiterii de către organul de

urmărire penală a ordonanței de punere sub învinuire.

Din materialele cauzei rezultă că, bănuiții Madan Vasile și Condrea Andrei nu au

fost eliberați, ci arestați și prin urmare, calitatea lor ca bănuiți nu putea înceta la

expirarea termenului de 72 de ore, dar la momentul punerii sub învinuire a arestaților, în

interiorul termenului de 10 zile, astfel, ordonanțele de punere sub învinuire din

22.03.2008 în privința lui Madan Vasile și din 21.03.2008 în privința lui Condrea Andrei

au fost emise cu respectarea termenelor procedurali, fiind legale.

Colegiul reține ca neîntemeiat argumentul invocat de avocatul Ion Matușenco în

recurs, precum că instanța de apel a examinat cauza fără citarea legală a unei părți sau

care legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre

această imposibilitate, or, instanța de apel a întreprins toate măsurile pentru a asigura

prezența inculpaților Pîrău Tudor, Madan Vasile și Condrea Andrei în ședința de

judecată, iar în baza probelor verosimile prezentate de către procuror s-a constatat că

inculpații s-au eschivat de la prezentarea în ședința de judecată, aceștia fiind anunțați în

căutare.

Prin urmare, trimiterea recurentului la art.427 alin.(1) pct.5) Cod de procedură

penală nu poate fi reținută, deoarece din materialele cauzei rezultă că judecarea cauzei a

avut loc cu citarea legală a tuturor participanților la proces, inclusiv și a inculpaților.

10

La fel, din textul deciziei, și anume din partea descriptivă, rezultă că instanța de

apel și-a argumentat motivat soluția, și a indicat din care considerente a admis probele

aduse de acuzare, și le-a respins pe cele ale apărării, soluție expusă detaliat la pct.7 al

prezentei decizii, cît și în decizia instanței de apel (f.d.49-69, Vol.IX), pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.

Instanța de recurs a reținut ca fiind neîntemeiate argumentele avocaților Mihail

Conțescu, Ion Matușenco și Vladislav Ciobanu-Nițuleac, precum că instanța de apel nu

s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, or, decizia instanței de apel cuprinde

fondul apelurilor și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea acestora,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

La fel, Colegiul penal lărgit menționează că, aprecierea probelor ține de

examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a

unei hotărîri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul constată că recurenții

invocă în recursuri aceleași argumente ca și în apeluri, asupra cărora instanța de apel

deja s-a expus motivat și detaliat, soluție expusă la pct.7 al prezentei decizii, iar

concluziile instanțelor de fond privind vinovăția inculpaților, în opinia instanței de

recurs, este justă și întemeiată.

Instanța de recurs menționează că, în conformitate cu prevederile art. 75 Cod

penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Totodată, legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

La fel, Colegiul menționează că pedeapsa aplicată persoanei recunoscute vinovate

trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, în strictă conformitate

cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în

partea specială.

Instanța de judecată trebuie să se conducă de limitele de pedepse stabilite de

sistemul dreptului penal, care sunt relativ determinate. Aceste pedepse sunt: minimum și

maximum prevăzut de fiecare infracțiune în textul incriminator.

Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de constrîngere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din

partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Or, ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său represiv și o

finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului.

Din decizia instanței de apel se constată că, la stabilirea și aplicarea pedepsei,

instanța de apel a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute

de art. 7, 61 și 75 Cod penal.

Avînd în vedere cumulul de împrejurări, Colegiul penal lărgit conchide că,

pedeapsa închisorii în limitele aplicate inculpaților Condrea Andrei, Madan Vasile și

Pîrău Tudor de către instanța de apel (9 ani închisoare pentru fiecare, în temeiul art. 84

11

Cod penal), este stabilită corespunzător gravității faptei, în raport cu pericolul social,

atitudinea inculpaților față de cele comise, precum și luînd în considerație,

circumstanțele atenuante stabilite.

Potrivit recursului, avocații Mihail Conțescu și Vladislav Ciobanu-Nițuleac critică

măsura de pedeapsă aplicată, ca fiind una prea aspră, astfel, în opinia acestora, s-a comis

o eroare de drept, însă, după cum s-a specificat mai sus, eroarea stipulată în pct. 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este prezentă în cauză, deoarece instanța de

apel a făcut o individualizare a pedepsei în concordanță cu prevederile legii.

Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, pedeapsa

prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal, închisoare de la 10 la 15 ani (redacția Legii din

18.12.2008), se consideră a fi deosebit de gravă, iar în cazul condamnării persoanei

pentru comiterea infracțiunii deosebit de grave, aceasta va executa pedeapsa în

penitenciar de tip închis, conform art.72 alin. (4) Cod penal.

Instanța de recurs remarcă, că pentru a stabili incidența temeiului de casare invocat

de avocații Mihail Conțescu și Ion Matușenco, și anume - faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, e necesar de a ține cont de fapta săvîrșită și cum aceasta a fost

stabilită de către prima instanță și cea de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în

norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, rezultă că

acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizînd lucrările dosarului rezultă, că instanțele de fond și de apel, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și

obiectiv probele administrate, în speța dată, verificîndu-le sub toate aspectele în mod

obiectiv din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, Colegiul penal lărgit consideră, că soluția adoptată de instanța de apel,

este pe deplin confirmată prin ansamblul de probe expuse și analizat în hotărîrile

contestate și enunțat în pct. 7. al prezentei decizii. Probatoriul administrat coroborează în

ansamblu și confirmă vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, și în

opinia instanței de recurs, corect a fost încadrată în baza art. art. 188 alin. (5) Cod penal

– tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit în proporții deosebit de mari.

La capitolul dat, instanța de recurs evidențiază, că pentru a încadra acțiunile

inculpatului în baza art. 188 Cod penal, potrivit doctrinei juridice este necesar să fie

prezente următoarele elemente ce formează și latura obiectivă a infracțiunii date și

anume: 1) acțiunea principală care se exprimă în sustragere (sub forma infracțiunii fapt

tentant); acțiune adiacentă, care constă în atacul săvîrșit asupra unei persoane, atac

însoțit în mod alternativ de: a) violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate; b) amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

În acest context, Colegiul reține, probele administrate în cauză fac dovada

vinovăției inculpaților Madan Vasile, Condrea Andrei și Pîrău Tudor în comiterea

atacului tâlhăresc mai presus de orice dubiu, soluția de condamnare a inculpaților se

bazează pe probe certe, neechivoce, iar apărarea formulată de avocați nu este fondată și

în nici un caz nu poate determina adoptarea unei soluții contrare celei pronunțate de

instanța de apel.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit cu referire la argumentele avocatului I. Matușenco

privind maltratarea inculpatului Madan V., reiterează concluzia instanței de apel, care a

apreciat critic argumentul inculpaților precum că motivul pentru care inculpații și-au

schimbat declarațiile este maltratarea lor în cadrul urmăririi penale, or, după cum rezultă

12

din conținutul proceselor-verbale, audierea inculpaților a avut loc în prezența

apărătorilor, partea apărării neindicând la un presupus rău tratament nici ulterior audierii

și nici în momentul prezentării spre cunoștință a materialelor cauzei.

Cu atît mai mult, pe baza acestor depoziții ale inculpaților s-a efectuat un control în

conformitate cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală și s-a stabilit că, afirmațiile

inculpaților nu s-au confirmat, fiind adoptată ordonanța de refuz în pornirea urmăririi

penale din 29.12.2009 pe faptul maltratării inculpaților Madan Vasile, Condrea Andrei și

Pîrău Tudor (f.d. 12-14 vol. VI).

În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419

Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre motivată și întemeiată, astfel că nu

există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de avocații Mihail

Conțescu, Ion Matușenco și Vladislav Ciobanu-Nițuleac, potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea acestora, fiind vădit neîntemeiate.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocații Mihail

Conțescu în numele inculpatului Condrea Andrei, Ion Matușenco în numele inculpatului

Madan Vasile și Vladislav Ciobanu-Nițuleac în numele inculpatului Pîrău Tudor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2014, în cauza

penală în privința lui Pîrău Tudor Vasile, Madan Vasile Alexandru și Condrea Andrei

Grigore, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă,publicată la 31 decembrie 2014.

Președinte Constantin Alerguș

Judecători Petru Moraru

Nadejda Toma

Ion Guzun

Maria Ghervas

13