1ra-1559/2014 — art. 151 al. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 al. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-1559/2014 — art. 151 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1559/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 noiembrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
președinte – Gordilă Nicolae
judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocații Zamfir Pavel și Druță Boris în numele inculpatului Vardanitdze Roman și de
către avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului Cazac Ion împotriva
Deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2014 în cauza penală privindu-i pe
Vardanidze Roman Merab, născut la 01 iulie
1990, originar din Rep. Georgia, domiciliat în mun.
Chișinău str. Maria Dragan 6 ap. 31;
Cazac Ion Mihail, născut la 26 iulie 1990,
originar din s. Căbăiești r-nul Călărași, domiciliat în
mun. Chișinău str. Murafa 32;
termenul de examinare a cauzei fiind:
- în prima instanță din 15.02.2013 până la 29.04.2013;
- în instanța de apel din 21.01.2013 până la 20.05.2014;
- în instanța de recurs din 25.08.2014 până la 12.11.2014,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica din 29 aprilie 2013, au fost recunoscuți
vinoveți:
Cazac Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de:
- art. 151 alin. (4) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare
pe un termen de 10 ani în penitenciar de tip închis;
Vardanidze Roman în comiterea infracțiunii prevăzute de:
- art. 151 alin. (4) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare
pe un termen de 11 ani în penitenciar de tip închis;
În fapt, prima instanță a reținut, că la data de 27 octombrie 2012 aproximativ
la orele 2140 , Cazac Ion, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe str.
Muncești, în apropierea casei nr. 354, mun. Chișinău, a inițiat un conflict cu Jurba
Piotr și Valuța Nicolae în cadrul căruia acționând cu intenția provocării vătămărilor
corporale, le-a aplicat acestora mai multe lovituri cu pumnii și piciorele peste diferite
părți ale corpului, după care la solicitarea ajutorului din partea soției lui Cazac Ion, în
scurt timp în conflict a intervenitVardanitze Roman care i-a aplicat mai multe lovituri
1
cu pumnii peste diferite părți ale corpului lui Jurba Piotr, până ce acesta nu se mișca,
după care au părăsit locul faptei.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Marandici
Nicolae în numele inculpatului Cazac Ion, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, privind achitarea inculpatului, invocând ilegalitatea sentinței.
3.1. În apelurile declarate de către avocatul Belousov Andrei și inculpatul
Vardanidze Roman, s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, privind achitarea
inculpatului, invocând ilegalitatea sentinței.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2014 au
fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către avocații Marandici
Nicolae și Belousov Andrei și inculpatul Vardanidze Roman cu menținerea sentinței
Judecătoriei Botanica, mun Chișinău din 29 aprilie 2013.
4.1. Instanța de apel a statuat că probele indicate formează un ansamblu
probator al vinovăției inculpaților și combat argumentele acestora privind nevinovăția
lor, instanța de fond corect a stabilit că probele cercetate confirmă în afara oricărui
dubiu rezonabil vina inculpaților.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocații
Zamfir Pavel și Druță Boris în numele inculpatului Vardanidze Roman, prin care,
indicîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de
procedură penală, solicită casarea acesteia cu achitarea inculpatului, invocând
următoarele motive:
- inculpatul niciodată nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzută de
art. 151 alin. (4) Cod penal;
- instanța de apel nu a luat în considerație personalitatea inculpatului, care a
contribuit substanțial la descoperirea împrejurărilor dând explicații consecutive logice
și veridice;
- instanțele de judecată nu au luat în considerație Raportul de expertiză medico-
legală nr. 171/2137 din 21 decembrie 2012 (f.d. 120 Vol. II);
- decizia instanțelor de judecată a fost bazată pe probe contradicorii;
5.1. În recursul ordinar declarat de către avocatul Marandici Nicolae în numele
inculpatului Cazac Ion, fiind indicate temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),
8), 12) Cod de procedură penală, s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu
achitarea inculpatului din motiv că în acțiunile sale ne se întrunesc elementele
infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, invocând următoarele temeiuri:
- inculpatul nu a comis o infracțiune prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal
fapt confirmat prin declarațiile martorilor Nicolaev Alexandru, Musteță Vladimir,
Cazac Victoria și Valuța Nicolae;
- la calificarea acțiunilor atât organul de urmărire penală cât și instanțele de
judecată urmau să i-a în considerație anturajul în care s-a produs conflictul;
Verificînd argumentele invocate în recursurile declarate în raport cu actele
cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarate inadmisibile
reieșind din următoarele considerente.
2
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de
30 zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de
drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către
instanțele judecătorești.
Din conținutul recursurilor rezultă, că recurenții indică temeiurile prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii,
sau faptei juridice i s-a dat o încadrare juridică greșită – temeiuri care nu și-au găsit
confirmarea în speța dată.
Colegiul constată, că lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă că
decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția. În fapt, decizia
instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind
legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de
art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
De asemenea, Colegiul reține că în recursurile declarate este criticată aprecierea
de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu
este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.
Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de
fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când
instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi
ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar
dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o
eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.
Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației „neîntrunire a
elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea
persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau
subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).
În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.
101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la
dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în
procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și
ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Vardanidze Roman și
Cazac Ion privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, să
fie întemeiată și legală.
La fel, Colegiul consideră că faptei comise de inculpați i s-a dat o încadrare
juridică corectă, argumentele recurenților în acest sens, fiind declarative și
neîntemeiate.
Mai mult, Colegiul penal enunță, că argumentele recurenților, precum că
rapoartelor de expertiză medico-legale nr. 171/2137 din 21 decembrie 2012 și nr. 382
3
din 18 decembrie 2013, instanța de apel le-a dat o interpretare greșită, nefiind stabilită
legătura cauzală dintre vătămările corporale cauzate și decesul victimei, sunt
declarative și neîntemeiate ele fiind combătute în ședința instanței de apel de către
expertul Mihalaș.
Argumentele expuse în recursuri referitoare la unele divergențe în declarațiile
martorilor sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel, dând o apreciere
cuvenită cumulului de probe, just a considerat că vinovăția inculpaților Vardanidze
Roman și Cazac Ion de comiterea infracțiunii imputate este pe deplin dovedită prin
cumulul de probe, descris amănunțit și analizat în decizia atacată cum sunt:
- declarațiile martorului Mustață Vladimir care a declarat că, „… din spusele
lui Nicolaev A. a înțeles că inculpatul Cazac Ion s-a lămurit cu situația creată, și că
el Nicolaev A., i-a despărțit pe Vardanidze Roman și Cazac Ion …” (f.d. 239 Vol.
III);
- declarațiile martorului Topală Vladimir din care reiese că, „… din spusele lui
Nicolaev A. a înțeles că totul deja este bine …” (f.d. 240 Vol III);
- declarațiile martorului Baciu Andrei din care reiese că, „… primul a ajuns
Vardanidze Roman care deodată, cum stătea la sol pe o porțiune de beton de lângă
gunoiște o persoană, s-a urcat pe acesta și a început să-l lovească pe acesta cu
pumnii peste față …” (f.d. 240 Vol III);
- declarațiile martorului Valuță Nicolae din care reiese că, „… la locul faptei a
venit un grup de aproximativ 4 persoane de sex masculin care toți au început a lovi
cu pumnii și picioarele în regiunea feței și alte părți ale corpului…” (f.d. 241 Vol.
III)
Dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de apel și invocarea
unor divergențe în declarații, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva erori de
drept. Motivele aduse de către recurent, precum că instanțele de judecată nu au dat o
apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca
temei pentru recurs, în art. 427 Cod de procedură penală.
O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi
efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică
numai chestiunile de drept.
Prin urmare, Colegiul conchide că motivele invocate în recursurile ordinare
declarate de către avocații Zamfir Pavel, Druță Boris în numele inculpatului
Vardanidze Roman, și de către avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului
Cazac Ion, țin de aprecierea probelor, iar temeiurile indicate de aceștia nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit
legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Zamfir Pavel
și Druță Boris în numele inculpatului Vardanitdze Roman și de către avocatul
4
Marandici Nicolae în numele inculpatului Cazac Ion împotriva Deciziei Curții de
Apel Chișinău din 20 mai 2014 în cauza penală privindu-i pe Vardanidze Roman
Merab și Cazac Ion Mihail ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă,
Pronunțarea integrală va avea loc la 10 decembrie 2014.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Guzun Ion
Covalenco Elena
5