1ra-1617/2014 — 151 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 03 decembrie 2013, Grigorevschi Dmitri Teodor a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință, acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Pcela Galina, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului acesteia să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Potrivit sentinței s-a stabilit că la 26.07.2007 în intervalul de timp de la 21:00 – 22:00, Grigorevschi Dmitri Teodor, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în or. Dondușeni, în preajma Centrului de Medicină Preventivă a r-lui Dondușeni, ce este amplasat pe str. Păcii 5, din motive huliganice, avînd intenția cauzării leziunilor corporale grave, i-a aplicat cet. Pcela Vasilii Iacob mai multe lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, provocîndu-i vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora, la 31.07.2007, cet. Pcela Vasilii a decedat.

Sentința a fost atacată de către inculpat, care a soliciat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el. În motivarea cerințelor sale, inculpatul a indicat că pe cauză nu au fost administrate careva probe care ar demonstra vinovăția sa în fapta incriminată, iar probele puse la baza sentinței nici într-un mod nu indică asupra comiterii infracțiunii de către ultimul. La fel, inculpatul a respins apartenența hainelor la care a făcut referire instanța de fond în probarea învinuirii incriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014, care a fost pronunțată integral la 16 iulie 2014, apelul declarat a fost respins ca nefondat, fiind 1 menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că argumentele invocate în apel , referitor la lipsa probelor ce ar confirma vinovăția în cele incriminate erau contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe parcursul judecării cauzei. Declarațiile inculpatului au fost verificate de către instanță în raport cu alte probe, care după conținutul lor probant au prevalat asupra acestora și care întemeiat au fost puse la baza soluției de condamnare a acestuia. Cu referire la poziția inculpatului, prin care respingea apartenența hainelor ridicate și examinate, instanța de apel a indicat că în cadrul cercetărilor judecătorești a fost confirmat cu certitudine faptul, că anume aceste haine au fost îmbrăcate pe el la data comiterii faptei și corect au fost reținute de instanța de fond ca probă în confirmarea vinovăției inculpatului, deoarece faptul dat a fost confirmat de către martorii Ilgunov Victor și Rusnac Alexei. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a indicat că la aprecierea acesteia s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61 și 75 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 15 august 2014 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea achitării sale, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el. În motivarea cerințelor, inculpatul critică soluția de condamnare adoptată în privința sa, menționînd că aceasta s-a bazat doar pe presupuneri, în cadrul procesului de judecată nefiind administrată nici o probă care să demonstreze vinovăția sa. La fel, inculpatul a respins apartenența hainelor la care au făcut referire instanțele de fond și apel în probarea învinuirii incriminate. 6.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care a considerat necesară dispunerea inadmisibilității recursului declarat din motiv că nu a fost indicată problema de drept de importanță generală, abordată în cauză și care ar fi eroarea de drept comisă de instanță ce ar duce la casarea hotărîrii recurate, totodată criticîndu-se doar modalitatea de apreciere a probelor.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430. Potrivit art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, indicînd temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicînd problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. În recursul declarat de inculpat nu este specificat în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărîrii atacate. Conform pct. 5) al art. 430 Cod de procedură penală, autorul urma să aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce la fel nu s-a respectat. Articolul 427 Cod de procedură penală prevede toate temeiurile în baza cărora 2 pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel. În recursul declarat se critică decizia instanței de apel, exprimîndu-se asupra netemeiniciei acesteia, făcîndu-se trimitere formală la temeiurile pentru recurs specificate în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, fără a se indica vreun temei concret din pct. 6) și fără a indica care element al infracțiunii lipsea în acțiunile inculpatului. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Grigorevschi Dmitri, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința lui Grigorevschi Dmitri Teodor, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 decembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Nadejda Toma Petru Moraru 3