1ra-1671/2014 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-1671/2014 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1671/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

19 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpată și avocatul, Craveț Larisa, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 22

aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2014, în

cauza penală în privința lui

Rojac Nina Alexei, născută la 03 noiembrie 1952, originară

din s. Glinjeni r-l Fălești, domiciliată or. Bălți, str. Sf. Nicolae

118.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 250

unități convenționale, care urmează a fi achitate în beneficiul statului.

Bălți - Oraș Î.S.„Calea Ferată d Moldova", prin înțelegere prealabilă cu însoțitorul de

vagoane al Direcției de deservire a călătorilor Jitari Feodor, la 10 decembrie 2011, în

jurul orei 09.40, cu scopul organizării călătoriei consătenilor ultimului: Romanciuc

Viorel și Crețu Grigore, din or. Moscova, Federația Rusă în Republica Moldova, după

ce Jitari F. i-a prezentat ei talonul cu seria B nr.160983, forma 14 CFM, eliberat la

18.12.2008, conform Regulilor folosirii cerințelor de serviciu și unice de călătorie a

lucrătorilor din transport feroviar, anexă la forma nr.6 cu seria B nr.825549 pe numele

cet. Jitari F., cu termenul de valabilitate de 3 luni din data eliberării, adică cu termen

expirat, care ar fi permis călătoria gratis a angajatului căii ferate împreună cu o

persoană, care se află la întreținere, pentru eliberarea biletului de călătorie, la rîndul

său, a introdus în talonul dat informația cu conținut vădit fals, înscriind numărul

cerinței de transport JT296318, nefiind eliberată de ÎS „CFM", și un nume de familie

inexistent: Cojub I. V.

In baza acestor date false, tot ea a eliberat lui Jitari F. un bilet de călătorie de

unică folosință pentru două persoane cu nr.AH 072717, pentru data de 11.12.2011, la

trenul accelerat de pasageri nr.47 cu ruta Moscova - Chișinău, vagonul nr.16, cușeta

001 și 003, indicînd datele pașaportului cetățeanului R.Moldova, care aparține

1

minorului Panfilie Ion Tudor născut la 08.02.1996. Apoi, în baza acestui bilet de

călătorie, însoțitorul de vagon Jitari F. ilegal a transportat din or. Moscova Federația

Rusă în or.Bălți, cet. Romanciuc V. și cet. Crețu G. Astfel, în urma folosirii acestui

bilet, întreprinderii de stat i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă

de 1179,12 lei.

Astfel, acțiunile lui Rojac N.A. au fost încadrate în baza art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, adică, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi, săvîrșită de două persoane.

inculpatei, în care a solicitat casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, invocînd că acuzatorul de stat nu a

demonstrat prin probe pertinente vinovăția inculpatei de cele imputate, instanța de

fond eronat a apreciat probele administrate la caz, pretenții materiale față de

inculpată nu sunt, instanța de fond a ignorat faptul achitării de către Jitari F.V. a

prejudiciului cauzat statului, neverificarea și neaudierea martorului Jitari F. în

ședință, individualizarea incorectă a pedepsei stabilite.

respins apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

În motivarea soluției sale instanța de apel a stabilit că, judecînd cauza penală a

constatat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate

o apreciere legală, respectîndu-se prevederile art.101 CPP, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu-din

punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de fond corect a ajuns la concluzia

privind vinovăția inculpatei în faptele constatate potrivit art.361 alin.(2) lit.b) Cod

penal.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a pus la baza sentinței

de condamnare probele administrate și cercetate în ședința instanței de judecată și

corect a stabilit starea de fapt și just a calificat acțiunile inculpatei în baza art.361

alin.(2) lit.b) Cod penal - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi, săvîrșită de două persoane.

Instanța de apel a menționat că, declarațiile inculpatei de nerecunoaștere a

vinovăției în cele incriminate, instanța de fond corect le-a apreciat ca o încercare de a

se eschiva de la răspunderea penală, fiind combătute integral prin probele pertinente

acumulate și prezentate de partea acuzării.

Din explicațiile date de Jitari F., urmează că anume el i-a transmis casierei Rojac

N.A., pe care o cunoaște de 10 ani, talonul cu seria BM 160983, nevalabil la data

transmiterii, și ea personal a introdus datele care sunt false cu privire la cerința de

transport JI296318, care nefiind niciodată eliberată de ÎS „CFM", și un nume de familie

inexistent: Cojub L.V. Ulterior, datele respective au fost folosite pentru transportarea

lui Romanciuc V. și Crețu Gr.

În viziunea instanței de apel, instanța de fond la stabilirea pedepsei a acordat

deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei

2

consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal. Prima instanță corect a

conchis că în lipsa acordului inculpatei de a-i fi stabilită o pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, numirea acesteia este imposibilă.

La caz, instanța de fond legal a reținut în calitate de circumstanțe atenuante

faptul că potrivit caracteristicii de la locul de trai careva plîngeri în privința inculpatei

n-au parvenit, la locul de muncă se caracterizează pozitiv, la evidența medicului

narcolog sau psihiatru nu se află. Totodată, s-a invocat faptul că ea nu este pentru

prima dată în conflict cu legea.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită sub formă de amendă în mărime de

250 u.c. este echitabilă faptelor infracționale săvîrșite, este în corespundere cu

împrejurările cauzei, normele legale și instanța consideră că va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatei, careva temeiuri de casare a sentinței nefiind

stabilite.

De asemenea, instanța de apel a conchis că afirmațiile expuse de avocatul

inculpatei, în apelul declarat, nu pot fi reținute, deoarece instanța fond a numit

inculpatei pedeapsa în limitele prevăzute de lege și în corespundere cu normele

legale, care va duce la atingerea scopului pedepsei penale, totodată fiind respectate

criteriile de individualizare a pedepsei.

La argumentele invocate în apel precum instanța nu a verificat declarațiile date

de Jitari F. la organul de urmărire penală și neaudierea acestuia în ședință, cu toate că

ei au insistat la aceasta, instanța de apel a menționat că potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată careva demers de audiere a martorului Jitari F. din partea apărării

n-a fost înaintat. Cu atît mai mult, la întrebarea instanței dacă părțile doresc să

formuleze cereri ori demersuri noi pentru completarea cercetării judecătorești, atît

avocatul cît și inculpata au indicat că cereri, demersuri nu au, cercetarea

judecătorească fiind declarată terminată.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de apel precum că paguba

materială cauzată statului a fost achitată de Jitari F. și pretenții materiale față de Rojac

N.A. nu sunt, instanța de apel a considerat că nu sunt relevante, deoarece la

momentul comiterii infracțiunii paguba materială a fost cauzată statului de către

ambele persoane atît de către Jitari F., cît și de inculpată.

numele inculpatei, în care se solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării în

instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd aprecierea eronată de către

instanța de apel a probelor administrate la caz, ce nu confirmă săvîrșirea infracțiunii

imputate de către inculpată.

5.1. Decizia instanței de apel se contestă, cu recurs și de către inculpată, în care se

solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, invocînd

neverificarea și neaudierea martorului Jitari F. în ședință, instanța de fond eronat a

apreciat probele administrate la caz, acuzatorul de stat nu a demonstrat prin probe

pertinente vinovăția inculpatei de cele imputate, individualizarea incorectă a

pedepsei stabilite, faptul provocării a fost ignorat de către instanțele de judecată.

3

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate

de către inculpat și apărătorul acestuia, solicitînd respingerea acestora ca inadmisibile,

din motivul nemotivării recursurilor.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la judecarea cauzei, a ținut

cont în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a

cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat minuțios,

dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatei Rojac N.A., în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică,

confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, săvîrșită

de două persoane.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei

instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au

stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală,

mai mult ca atît, nici partea apărării nu invocă ilegalitatea obținerii cărorva probe pe

parcursul procesului penal.

Instanța de apel, în opinia Colegiului, întemeiat a considerat declarațiile

inculpatei privind nerecunoașterea vinovăției, ca fiind combătute prin materialele

cauzei, și anume: informația din Acces Registru; scrisoarea directorului general al IS

„Calea Ferată din Moldova"; pct.5.2 și pct.5.4 al Regulamentului cu privire la

eliberarea și folosirea tichetelor de serviciu pentru o singură călătorie și de serviciu a

colaboratorilor transportului feroviar pe calea ferată a țărilor CSI și Republicii Estonă;

borderoul de decontări a documentelor de transport întocmite de administrația Căii

Ferate din Moldova în luna decembrie 2011; raportul de expertiză nr.34 din 12.04.12;

lista pasagerilor rutei feroviare nr.47 Moscova-Chișinău din 12.12.11 PTF Volcineț -

Moghiliov-Podolsk Fero direcția Intrare, prezentate de serviciul de grăniceri;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.06.2012; ordonanța privind încetarea

urmăririi penale, liberarea persoanei răspundere penală, cu tragere la răspundere

contravențională din 20.08.2012. In esență pe parcursul procesului penal în cauză au

fost administrate suficiente probe, care dovedesc incontestabil vinovăția inculpatei de

săvârșirea infracțiunii imputate.

Totodată, Colegiul menționează corectă concluzia instanței de apel, precum

instanța de fond a făcut o minuțioasă analiză a acțiunilor inculpatei, a făcut o amplă

analiză a tuturor probelor și le-a dat o apreciere cuvenită.

4

Rezumînd cele menționate mai sus, Colegiul apreciază că situația de fapt a fost

bine stabilită de instanța de fond și de apel în urma analizei coroborate a întregului

ansamblu probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și

corespunde situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în

cauză condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatei sub aspectul infracțiunii

reținute în sarcina ei.

Analizînd argumentele invocate de către partea apărării în recursuri,

„neverificarea și neaudierea martorului Jitari F. în ședință, instanța de fond eronat a apreciat

probele administrate la caz, acuzatorul de stat nu a demonstrat prin probe pertinente vinovăția

inculpatei de cele imputate, individualizarea incorectă a pedepsei”, Colegiul constată că,

acestea au fost invocate și în cererea de apel, constituind obiect de discuție în instanța

de apel, care, respectînd prevederile art.414 alin.(3), 417 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat

o hotărîre legală, întemeiată și motivată, de aceea, Colegiul își însușește argumentele

acestei instanțe, argumente fundamentate în fapt și în drept, amplu prezentate în

hotărîrea atacată, și apreciază că nu este necesară reluarea acestora, constatîndu-se că

la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale

ale participanților la proces și probele puse la baza hotărîrilor nu conțin erori

procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor.

Mai mult ca atît, cu referire la argumentul invocat de recurenți privind

aprecierea eronată a probelor administrate pe caz, Colegiul menționează că

discordanța între cele reținute de instanțele de judecată și conținutul real al probelor,

prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții de cît cea pe care materialui probator o susține, nu este incident la cazul supus

judecării. Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prizma apărării în acest

sens, Colegiul constată că nu a fost admisă o gravă eroare de fapt.

În privința argumentului recurenților referitor la faptul provocării ignorat de

către instanțele de judecată, Colegiul evidențiează că, această critică de nelegalitate nu

a fost invocată în faza apelului, aceasta fiind invocată direct în faza procesuală a

recursului, astfel se conchide că argumentul dat invocat direct în recurs nu poate face

obiect al analizei instanței de control judiciar, luînd în considerație prevederile art. 427

alin. (2) Cod de procedură penală.

Lecturînd textul recursurilor, deși nu s-a menționat expres temeiul pentru recurs,

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă Colegiul întrevede din

conținutul acestora temei pentru declararea recursului ordinar, stipulat la pct. 8).

Art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală prevede că, hotărîrea instanței

de apel conține o eroare de drept, atunci cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

5

Instanța de apel a cercetat toate probele prezentate de părți și le-a dat o apreciere

obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

probelor administrate în cauză și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția

inculpatei. Conținutul probelor și valoarea lor probatore a fost analizată în textul

deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe

nu s-au stabilit. Instanța de apel corect a menținut concluzia instanței de fond privind

încadrarea acțiunilor lui Rojac N.A., în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel,

se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii în

acțiunile inculpatei.

În urma celor supra indicate, Colegiul conchide că temeiul la care se referă

recurenții nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel

adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind

vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpată și avocatul,

Craveț Larisa, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 22 aprilie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2014, în cauza penală în privința

lui Rojac Nina Alexei, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 decembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

6