1ra-1639/2014 — art. 152 alin. 2 CP

1ra-1639/2014 — art. 152 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1639/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Victor Sanduleac în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2014, în cauza penală în privința lui

Iosip Serghei Nicolai, născut la 18

noiembrie 1977, originar și locuitor al satului

Văsieni, r-nul Ialoveni;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 13.07.2012 – 29.04.2014;

- instanța de apel: 26.05.2014- 30.06.2014;

- instanța de recurs: 10.09.2014- 12.11.2014;

C O N S T A T Ă :

Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) CP la

4 (patru) ani închisoare, a cărei executare s-a dispus a fi suspendată condiționat,

conform art. 90 Cod penal pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

Cauza penală în privința lui Iosip Serghei Nicolai, în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) CP a fost încetată, deoarece există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală.

A fost admisă acțiunea civilă a părții vătămate și s-a dispus încasarea din

contul lui Iosip Serghei a sumei de 1500 lei în beneficiul lui Dicusară Ion.

15.04.2012, aproximativ pe la 22.00-23.00, aflîndu-se pe una din străzile din s.

Văsieni, r.-nul Ialoveni, împreună cu Darii Valeriu, avînd scopul provocării

1

leziunilor corporale medii, fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, în apropierea

gospodăriei lui Dicusară Ion, fără careva motive întemeiate, l-au agresat pe

ultimul, aplicîndu-i multiple lovituri peste diferite părți ale corpului cu mîinile și

picioarele cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1158/D

din 17.05.2012, vătămări corporale medii manifestate prin fractura fără deplasare a

coastei XI pe dreapta, echimoză masivă cu excoriații a hemitoracelui stîng,

echimoză pe spate și genunchiul stîng, excoriații ale cutiei toracice.

Tot inculpatul Iosip Serghei, prelungind acțiunile sale intenționate, prin

înțelegere prealabilă cu Darii Valeriu, ambii fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflîndu-se în loc public, în stradă, în apropierea gospodăriei lui Dicusară Ion, avînd

scopul comiterii unui act de huliganism, încîlcind grosolan ordinea publică, și

exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, fără careva motive întemeiate,

s-au apropiat de Dicusară Ion, lovindu-1 cu mîinile și picioarele peste diferite părți

ale corpului și cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

1158/D din 17.05.2012, vătămări corporale medii manifestate prin fractura fără

deplasarea a coastei XI pe dreapta, echimoză masivă cu excoriații a hemitoracelui

stîng, echimoză pe spate și genunchiul stîng, excoriații ale cutiei toracice.

În drept acțiunile inculpatului Iosip Serghei au fost încadrate în prevederile

art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) CP.

2.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că analizînd în

ansamblu probele cauzei penale prin prisma art. 101 CPP, se concluzionează

despre existența în acțiunile inculpatului Iosip Serghei al indicilor infracțiunii

prevăzute în baza art. 152 alin. (2) lit. e) CP și că învinuirea formulată separat în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP urmează a fi exclusă din învinuire, deoarece ea

este încorporată în învinuirea formulată în baza art. 152 alin. (2) lit. e) CP.

Dermenji Valeriu, prin care a solicitat condamnarea lui Iosip Serghei și în baza art.

287 alin. (2) lit. b) CP, motivînd că în speță se întrunește concursul ideal de

infracțiuni cît și mărirea cuantumului pedepsei în baza art. 152 alin. (2) lit. e) CP,

inculpatul fiind caracterizat negativ, ca o persoană predispusă la comiterea de

infracțiuni și la încălcarea ordinii publice, nu se află la evidența medicul narcolog

și psihiatru și că circumstanțe ce ar atenua sau agrava răspunderea nu se stabilesc.

2014, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunță o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Iosip

Serghei Nicolai a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP la 3 ani

închisoare.

2

Potrivit art. 84 alin. (1) CP pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al

pedepselor aplicate, inculpatului Iosip Serghei i s-a stabilit pedeapsa definitivă

pentru executare, 4 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Dispozițiile sentinței în partea acțiunii civile s-au menținut.

4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a conchis, că instanța de fond

formal a aplicat prevederile p. 6) alin. (1) art. 391 CPP indicînd, că cauza penală în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP se încetează deoarece există alte circumstanțe care

exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere

penală, motivînd că învinuirea formulată separat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP

urmează a fi exclusă din învinuire, deoarece ea este încorporată în învinuirea

formulată în baza art. 152 alin. (2) lit. e) CP.

În acest sens instanța de apel a menționat că:

- circumstanțele care exclud urmărirea penală sunt prevăzute la art. 275 CPP

iar la etapa judecării cauzei în instanța de judecată, procedura de încetare a

procesului penal este reglementată de prevederile art. 332 CPP;

- în Codul de procedură penală, Titlul II, Capitolul III, Secțiunea a 4-a

„Deliberarea și adoptarea sentinței", la art. 384 legiuitorul a stipulat că instanța de

judecată hotărînd asupra învinuirii înaintate inculpatului, poate adopta una din trei

tipuri de sentință: de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal;

- la art. 391 CPP, sunt specificate cazurile în care se adoptă sentința de

încetare a procesului penal, astfel legiuitorul a reglementat concret cazurile de

încetare a procesului penal și numai în p. 6) se face trimitere la o normă de

blanchetă - „există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală".

- noțiunea de „alte circumstanțe", prevăzută la p. 6) alin. (1) art. 391 CPP,

urmează a fi interpretată numai în sensul „circumstanțelor prevăzute de lege";

Prin urmare, instanța de apel a menționat că cele constatate de instanța de

fond, nu cad sub incidența „altor circumstanțe prevăzute de lege care

condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală", prevăzute de

art. 391 alin. (1) p. 6) CPP și a constatat că:

inculpatul Iosip Serghei, prelungind acțiunile sale intenționate, prin

înțelegere prealabilă cu persoana decedată la 04 mai 2012, fapt constatat prin actul

de deces nr. 20 din 08 mai 2012 (f.d. 66), la 15 aprilie 2012, aproximativ pe la

22:00-23:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în loc public, în stradă

în apropierea gospodăriei lui Dicusară Ion, avînd scopul comiterii unui act de

huliganism, încîlcind grosolan ordinea publică, și exprimînd o vădită lipsă de

respect față de societate, fără careva motive întemeiate, s-au apropiat de Dicusară

Ion, lovindu-1 cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului și cauzîndu-i,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1158/D din 17.05.2012,

3

vătămări corporale medii manifestate prin fractura fără deplasarea a coastei XI pe

dreapta, echimoză masivă cu excoriații a hemitoracelui stîng, echimoză pe spate și

genunchiul stîng, excoriații ale cutiei toracice.

Instanța de apel, reieșind din declarațiile părții vătămate Dicusară Ion, ale

martorilor Mihaila Eugen si Untilă Vasile, raportul de expertiză medico-legală nr.

1158/D din 17.05.2012conform cărui la Dicusară Ion au fost depistate vătămări

corporale medii manifestate prin fractura fără deplasarea a coastei XI pe dreapta,

echimoză masivă cu excoriații a hemitoracelui stîng, echimoză pe spate și

genunchiul stîng, excoriații cutiei toracică, a conchis că vinovăția lui Iosip Serghei

în comiterea huliganismului săvîrșit de două persoane a fost dovedită pe deplin și a

încadrat acțiunile lui și în baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP - huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei săvîrșite de două persoane, deoarece în acțiunile

inculpatului se întrunește concursul ideal de infracțiuni.

Colegiul a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) CP se atribuie

la categoria celor grave și pedeapsa stabilită de către instanța de fond în baza

articolului menționat este una echitabilă,iar afirmația apelantului în această parte sa

respins.

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.152 alin. (2) lit. e) CP și art. 287 alin. (2)

lit. b) CP, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7,61,75,76, 77 și 84 CP.

Victor Sanduleac în numele inculpatului Iosip Serghei, prin care a solicitat casarea

deciziei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie menținută sentința.

În motivarea recursului a invocat că motivul aplicării loviturilor părții

vătămate Dicusară Ion nu au nici o tangență cu intenția de a afecta ordinea publică.

Intenția inculpatului Iosip Serghei Nicolai a fost îndreptată înspre aplicarea de

lovituri față de partea vătămată, iar circumstanțele cauzei nu reflectă nici unul din

elementele componenței de infracțiune incriminată-art. 287 alin.(2) lit. b) CP;

5.1. Asupra recursului ordinar declarat, a depus referință procurorul, prin

care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, deoarece probele administrate la

caz dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor încriminate, fiind

prezent concursul ideal de infracțiuni în acțiunile inculpatului.

materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

4

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă ca temei de recurs pct.

8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

Colegiul penal constată, că în speță acest temei de casare nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori

de drept invocate de recurent. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Reieșind din textul recursului, recurentul de fapt critică procedura de

apreciere a probelor, care ține de starea de fapt a cauzei și care a fost deja statuată

de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea acesteia.

Colegiul penal menționează că, instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar,verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenții,

fapt ce face ca concluzia privind vinovăția inculpatului și în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) CP să fie justă și întemeiată.

În susținerea acesteia, instanța de apel corect a conchis că instanța de fond

formal a aplicat prevederile p. 6) alin. (1) art. 391 CPP, indicînd că cauza penală în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP se încetează, deoarece există alte circumstanțe care

exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea

penală, motivînd că învinuirea formulată separat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) CP

urmează a fi exclusă din învinuire, deoarece ea este încorporată în învinuirea

formulată în baza art. 152 alin. (2) lit. e) CP, or instanța de apel just a menționat că

noțiunea de „alte circumstanțe", prevăzută la p. 6) alin. (1) art. 391 CPP, urmează

a fi interpretată numai în sensul „circumstanțelor prevăzute de lege",concluzie ce

instanța de recurs și-o însușește, iar instanța de apel a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.4.1,

soluție, și a cărei reluare nu se mai impune.

De asemenea, Colegiul penal menționează că, vătămările corporale medii

cauzate părții vătămate Dicusară Ion, se includ în componența infracțiunii de

huliganism, deoarece prin Legea nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008, pentru

5

modificarea și completarea Codului penal, în vigoare de la 24.05.09, calificativul -

„cu intenții huliganice”, prevăzut în art.152 alin.(1) lit.(i) CP a fost exclus.

Astfel, după intrarea în vigoare a modificărilor enunțate, fapta săvîrșită de

inculpat continuă să formeze componența infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (2)

CP - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu

este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 CP, dar

care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere

considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă.

În sensul art. 287 CP, prin „violență” se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

În acest context, se atestă prezența concursului ideal de infracțiuni,

calificarea conform practicii judiciare făcîndu-se atît conform art. 287 CP, cît și

conform art. 152 CP, deoarece prin acțiunile prejudiciabile săvîrșite de Iosip

Serghei s-a atentat la două obiecte diferite: viața și sănătatea persoanei, precum și

ordinea publică.

Prin urmare, Colegiul nu va reține nici argumentele recurentului precum că

acțiunile lui Iosip Serghei nu au nici o tangență cu intenția de a afecta ordinea

publică șinu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate pe

art.287 al.(2) lit.b) CP, deoarece conform practicii judiciare, ordinea publică în

seamnă o totalitate de relații sociale se asigură o ambianță liniștită de conviețuire în

societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și

activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Asigurarea ordinii publice, în

sensul art.287 CP este un atribut al vieții sociale în care relațiile dintre oameni,

comportarea lor și, în genere, activitățile lor, atunci cînd participă la forme de viață

în comun, în public, se desfășoară, de regulă, în mod pașnic, după norme de respect

reciproc, de securitate personală, de încredere în atitudinea și faptele celorlalți

oameni.

Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, „spre public”, spre reacția

publicului în privința jignirii demnității publice și încălcării grosolane a ordinii

publice.

Reieșind din aceste prevederi, Colegiul cu referire la cauza din speță,

concluzionează și despre deplina componență a infracțiunii de huliganism

prevăzută la al.2 lit.(b) art. 287 CP în acțiunile inculpatului, care a comis

infracțiunea în stradă – loc public, în prezența mai multor prieteni, după cum s-a

confirmat din declarațiile martorilor și a părții vătămate, prin aplicarea violenței –

ce se confirmă prin leziunile corporale depistate la partea vătămate Dicusară Ion.

6

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.152 alin. (2) lit. e) CP și art. 287 alin. (2)

lit. b) CP, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7,61,75,76,

77 și 84 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurent nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărîrea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și

întemeiată, iar temeiurile invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală nu persistă în cauză, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Victor Sanduleac în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 30 iunie 2014, în cauza penală în privința lui Iosip Serghei, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 10 decembrie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

7