1ra-1492/2014 — art.179 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.179 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.8 CPP
1ra-1492/2014 — art.179 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1 ra-1492/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 noiembrie 2014 mun.Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Nicolae Gordilă,
Judecătorii – Elena Covalenco, Ion Guzun,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2014 de avocatul
Bulbuc Boris în numele inculpatului
Novițchi Grigore Ștefan, născut la 09 aprilie 1951,
originar și domiciliat în mun.Chișinău, or.Codru,
str.Costiujeni 32/A.
Termenul examinării cauzei:
25.06.2012 - 19.03.2014 - prima instanță,
16.04.2014 - 10.06.2014 - instanța de apel,
15.08.2014 - 12.11.2014 - instanța de recurs.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 19 martie 2014,
Novițchi Grigore a fost achitat în baza art.179 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-
a constatat existența faptei infracțiunii.
De către organul de urmărire penală Novițchi Grigore a fost învinuit de
faptul că, la 24 aprilie 2012, aproximativ la ora 12.00, intenționat, avînd scopul
defrișării arborelui, care se afla pe terenul ce aparține vecinei sale Bălănuță Vera,
angajînd în acest scop pe cet.Novițchi Gheorghe, Cauș Petru, Grigorean Andrei și o
persoană nestabilită de organul de urmărire penală, a înlăturat gardul din plasă
metalică care despărțea ograda casei sale de cea a vecinei, a pătruns fără
consimțămîntul acesteia în ograda casei lui Bălănuță Vera din str.Costiujeni 32/2,
or.Codru, mun.Chișinău, unde după tăierea unui copac de cireș și a crengilor, a
părăsit locul comiterii infracțiunii.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care procesul penal în privința lui Novițchi Grigore în
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(1) Cod penal să fie încetat, pe motiv
că fapta acestuia constituie o contravenție prevăzută de art.335 Cod contravențional,
cu liberarea lui de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului
de prescripție prevăzut de art.30 Cod contravențional.
În argumentarea apelului procurorul a invocat că, în urma judecării cauzei
penale, s-a constatat că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii de
care a fost pus sub învinuire, deoarece lipsește latura subiectivă a acestei infracțiuni,
1
care se manifestă prin intenția directă de a pătrunde în domiciliul unei persoane fără
consimțămîntul acesteia, însă în urma examinării cauzei cu certitudine s-a constatat
că porțiunea de teren pe care a pătruns inculpatul nu se afla în posesia legală a părții
vătămate, acesta considerînd că acest teren în aparține lui și a tăiat copacul ce
aparținea părții vătămate V.Bălănuță. Faptul defrișării copacului fără acordul părții
vătămate a fost recunoscut și dovedit prin declarațiile însăși ale inculpatului, ale
părții vătămate, martorilor, precum și actele cauzei, astfel că fapta comisă de
inculpat constituie o contravenție administrativă prevăzută de art.335 Cod
contravențional.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2014,
a fost admis recursul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în învinuirea
lui Novițchi Grigore în baza art.179 alin.(1) Cod penal a fost încetat, pe motiv că
fapta lui constituie o contravenție prevăzută de art.335 Cod contravențional, cu
încetarea procesului contravențional, pe motivul expirării termenului de prescripție
de tragere la răspundere contravențională.
4.1. Instanța de apel a constatat că Novițchi Grigore, la 24 aprilie 2012,
aproximativ la ora 12.00, avînd scopul defrișării arborelui, care creștea pe terenul ce
se afla în folosința vecinei sale Bălănuță Vera, angajînd în acest scop pe
cet.Novițchi Gheorghe, Cauș Petru, Grigorean Andrei și o persoană nestabilită de
organul de urmărire penală, a înlăturat gardul din plasă metalică care despărțea
ograda casei sale de cea a vecinei Bălănuță Vera din str.Costiujeni 32/2, or.Codru,
mun.Chișinău și, fără consimțămîntul ei, a tăiat un copac de cireș ce aparținea
acesteia, prin ce a comis o samovolnicie, adică exercitarea, în mod arbitrar, a unui
drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, fără a se
cauza vreo daună considerabilă persoanei.
4.2. Instanța de apel, analizînd și verificînd în ansamblu probele administrate
în cauză, audiind inculpatul G.Novițchi, partea vătămată V.Bălănuță, martorii
A.Prodan, T.Pugaciova, V.Baranova, cît și probele scrise - procesul-verbal de
cercetare la fața locului cu imaginile foto anexate, planul lotului de pămînt atribuit
în proprietate cet.V.Bălănuță, înștiințarea de la Întreprinderea de Stat „Cadastru”,
apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a
ajuns la concluzia ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în săvîrșirea faptei
contravenționale prevăzută de art.335 Cod contravențional, din motiv că inculpatul
a exercitat, în mod arbitrar, dreptul efectiv de a tăia copacul de pe teritoriul vecin,
prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, fără a se cauza vreo daună
considerabilă persoanei.
La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a constatat că în
acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de
art.179 alin.(1) Cod penal, însă neîntemeiat l-a achitat, de rînd ce în acțiunile
acestuia se conțin elementele contravenției prevăzute de art.335 Cod
contravențional, deoarece în cazul divergenților între vecini apărute cu privire la
hotarele terenurilor, sau plantarea arborilor, inculpatul urma să inițieze o acțiune
2
civilă în instanța de judecată, conform prevederilor art.376-389 Cod civil, și
nicidecum să defrișeze samovolnic arborele plantat pe terenul vecin, îngrădit cu
gard.
De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor
N.Bolboceanu, I.Duca, A.Grigoreanu, Gh.Novițchi, precum că copacul de cireș din
ograda casei vecinei lui G.Novițchi a fost tăiat cu acordul ei, care era acasă, din
motiv că aceștia sînt în relații de prietenie cu inculpatul, fiind date cu scopul de a-l
libera de răspunde penală pe inculpat, și din motiv că vin în contrazicere cu restul
probelor acumulate la dosar.
Instanța de apel a menționa că nerecunoașterea de către inculpat a vinovăției
sale, nu echivalează cu achitarea lui, de rînd ce probele prezentate în sprijinul
învinuirii, cercetate și verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine
săvîrșirea contravenției comise de către inculpat, deoarece copacul tăiat aparținea
părții vătămate V.Bălănuță și creștea pe terenul aflat în folosința acesteia o perioadă
îndelungată de timp, fapt confirmat de însăși inculpat.
Totodată, instanța de apel, reținînd că contravenția comisă de G.Novițchi a
fost comisă la 24 aprilie 2012 și la momentul pronunțării decizie a expirat termenul
general de prescripție a răspunderii contravenționale, prevăzut de art.30 Cod
contravențional, a conchis că, procesul contravențional în privința lui G.Novițchi
urmează a fi încetat.
Hotărîrea nominalizată este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
B.Bulbuc în numele lui G.Novițchi care, invocînd temeiul prevăzut de art.427
alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea
sentinței, pe motiv că prima instanță a dat o apreciere corectă probelor
administrate, ajungînd la o concluzie legală privind achitarea inculpatului, iar
instanța de apel incorect a stabilit starea de fapt și de drept, a dat o apreciere
unilaterală și greșită probelor administrate, ajungînd la concluzia că G.Novițchi a
comis o contravenție, pe cînd în acțiunile acestuia lipsesc elementele unei
infracțiuni sau contravenții, deoarece conform documentelor eliberate de
autoritățile de drept, conform planului geometric, copacul defrișat se afla pe terenul
lui G.Novițchi și înainte de a fi tăiat acesta s-a înțeles cu partea vătămată, care a
fost de acord cu defrișarea copacului, prin urmare dînsul nu se face vinovat de
samovolnicie.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit textului recursului, recurentul invocă că temei de casare a deciziei
instanței de apel art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd nu au fost întrunite
elemntele infracțiunii.
Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu
și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de
drept invocată de către recurent.
Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg
3
acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este
subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura
cauzală dintre acestea).
Instanța de apel, respectînd dispozițiile art.414 – 415 Cod de procedură
penală, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat
complet și obiectiv probele administrate la dosar, inclusiv a audiat suplimentar
inculpatul G.Novițchi, partea vătămată V.Bălănuță, martorii A.Prodan,
T.Pugaciova, Ig.Mudreac, N.Bolboceanu, I.Duca, A.Grigoreanu, Gh.Novițchi,
cercetînd suplimentar și materialele cauzei - procesul-verbal de cercetare la fața
locului, planul lotului de pămînt atribuit în proprietate cet.V.Bălănuță, planul
cadastral 0131400098, specificate detaliat în pct.4 al prezentei decizii. Toate aceste
probe au fost verificate sub aspectul pertinenței, concludentei, utilității și
veridicității, conform cărora instanța de apel a stabilit că acțiunile lui G.Novițchi nu
întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal, în același
timp a constatat că fapta comisă de acesta este o contravenție prevăzută de art.335
Cod contravențional.
Astfel, din conținutul hotărîrii atacate rezultă că instanța de apel, reieșind din
probele administrate în cauză, just a stabilit că în acțiunile lui G.Novițchi lipsesc
careva elemente ale infracțiunii de pătrundere ilegală în domiciliul unei persoane,
fără consimțămîntul acesteia (infracțiune prevăzută de art.179 Cod penal), deoarece
terenul pe care creștea copacul de cireș, de facto nu aparținea părții vătămate
V.Bălănuță. Conform planului cadastral acest teren aparține lui G.Novițchi, însă
prin faptul că inculpatul samovolnic a tăiat copacul de pe teritoriul vecin, fără
consimțămîntul părții vătămate, căreia îi aparținea, fapta acestuia conține elementele
unei contravenții prevăzute de art.335 Cod contravențional, samovolnicie, adică
exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii
stabilite de legislație, fără a se cauza vreo daună considerabilă persoanei.
Instanța de apel just a apreciat critic declarațiile inculpatului, care a negat
comiterea faptei incriminate și întemeiat a concluzionat asupra vinovăției acesteia în
săvîrșirea delictului contravențional, dînsul exercitînd, în mod arbitrar, dreptul
efectiv de a tăia copacul de pe teritoriul vecin, adică care se află în folosința părții
vătămate, prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, fără cauzarea daunei
considerabile persoanei.
La fel, corect instanța a apreciat critic și declarațiile martorilor N.Bolboceanu,
I.Duca, A.Grigoreanu și Gh.Novițchi, din motiv că aceștia sînt prietenii inculpatului
și au dat declarații cu scopul de a-i ușura pedeapsa, și care vin în contrazicere cu
restul probelor acumulate la dosar, și anume cu declarațiile părții vătămate
V.Bălănuță, a martorilor A.Prodan, T.Pugaciova și Ig.Mudreac, din care rezultă că
copacul de cireș plantat pe terenul vecin, samovolnic a fost defrișat în lipsa acodului
părții vătămate.
Afirmațiile recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat
probele, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului deoarece, ca probe
4
acestea au fost adunate cu respectarea normelor de procedură penală, verificate și
apreciate de instanța de apel în modul corespunzător, conform procedurii penale.
Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de
drept, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile
art.417-418 Cod de procedură penală. Alte probleme de drept, care ar afecta
hotărîrea în cauză nu au fost invocate și nici nu se conțin în materialele dosarului.
În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului
ordinar declarat de avocat, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bulbuc Boris în
numele lui Novițchi Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 10 iunie 2014, în cauza penală în privința lui Novițchi Grigore, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 10 decembrie 2014.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Ion Guzun
5