2ra-2840/13 — încasarea datoriei și a dobînzii de întîrziere

dosarul nr. 2ra-2840/13

prima instanță: D. Chistol

instanța de apel: L. Popova, Sv. Caitaz, A. Doga,

Î N C H E I E R E

12 septembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Tatiana Vieru

studiind cererea de recurs depusă de către Untilov Vasilii,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Istrati Mircea

împotriva lui Untilov Vasili cu privire la încasarea datoriei și a dobînzii de

întîrziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2013, prin care a fost

respins apelul declarat de către Untilov Vasili și menținută hotărîrea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 09 decembrie 2011, de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 09 decembrie 2010, reclamantul Istrati Mircea a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Untilov Vasili cu privire la încasarea datoriei și a

dobînzii de întîrziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 10.12.2009, dânsul

împreună cu Bolun Iurie au acordat pîrîtului Untilov Vasili un împrumut pecuniar

cu titlu gratuit, avînd ca obiect transmiterea către ultimul a sumei în mărime de 3000

euro, de la fiecare cîte 1500 euro, întocmind în acest sens o recipisă, pe care pîrîtul a

scris-o cu mîna lui, iar în baza acestei recipise pîrîtul și-a asumat obligația de a

restitui împrumutul în termenul stabilit.

La data scadentă pîrîtul nu și-a onorat obligațiile contractuale de restituire a

împrumutului.

La data de 22.11.2010 a încheiat cu Bolun Iurie un contract de cesiune de

creanță, prin care ultimul i-a cesionat dreptul de a cere de la pîrîtul Untilov Vasili

suma integrală a împrumutului în mărime de 3000 euro.

Invocă reclamantul că întru soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, la

data de 22.11.2010, a expediat în adresa pîrîtului scrisoare cu aviz recomandat,

solicitînd în termen de 7 zile să lichideze creanța existentă, cu toate acestea pîrîtul

nu și-a onorat obligațiile sale contractuale.

În cadrul examinării pricinii, la data de 24.11.2011, reclamantul a depus

cerere de concretizare a cerințelor, solicitînd încasarea din contul pîrîtului și dobînda

de întîrziere pe perioada nerestituirii împrumutului în termen, în sumă de 756,9

euro.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 09 decembrie 2011,

acțiunea a fost admisă integral, s-a încasat din contul lui Untilov Vasili în beneficiul

lui Istrati Mircea datoria în mărime de 3000 euro, dobînda de întîrziere în mărime de

756,9 euro, iar în total 3756,9 euro, cît și cheltuielile de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2012, a fost respins apelul

declarat de către Untilov Vasile și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 09 decembrie 2011, de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2013, a fost admis

recursul declarat de către Untilov Vasili, a fost casată decizia Curții de Apel

Chișinău din 03 mai 2012, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 martie 2013, a respins apelul

declarat de către Untilov Vasili și a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 09 decembrie 2011, de admitere a acțiunii.

La 30 mai 2013, Untilov Vasili a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 28 martie 2013, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea

hotărîrilor instanțelor judecătorești inferioare cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului recurentul Untilov Vasili a invocat că instanțele de

judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii în fond, a examinat pricina în baza unor probe false, și eronat

au constatat că un asemenea contract de împrumut a existat, precum și eronat au

admis spre examinare depozițiile lui Aramă care nici nu-l cunoștea anterior pe

Untilov.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) și (4) CPC, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu hotărîrea primei instanțe și cu decizia instanței de

apel, relatarea situației, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut

de art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se

încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC și nu constituie temei de

casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei

dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate și avînd în vedere faptul că, argumentele

recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4) din

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Untilov Vasili, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune

Recursul declarat de către Untilov Vasili se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Tatiana Vieru