1ra-969/2014 — art.190 alin4, 361 alin.2 CP

1ra-969/2014 — art.190 alin4, 361 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-969/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu și Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de inculpat și

avocatul acestuia Silviu Burlacu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 februarie 2014, pe cauza penală în privința lui

Șendrea Nicolae Gheorghe, născut la 20.09.1979,

cetățean al Republicii Moldova, domiciliat mun. Chișinău, str. Calea

Ieșilor 61/1, ap. 96, moldovean,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 01.03.2012- 29.10.2013;

- instanța de apel: 21.11.2013-18.02.2014;

- instanța de recurs: 16.04.2014-21.10.2014;

C O N S T A T Ă :

Șendrea Nicolae Gheorghe, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190

alin.(4) și 361 alin.(2), lit. d) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunilor.

Șendrea Nicolae se învinuiește pentru faptul că a săvîrșit infracțiunea de escrocherie

în proporții mari prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții mari, precum și confecționarea,

folosirea documentelor oficiale false, în următoarele circumstanțe:

La 28.10.2008 cet. Căpățînă Boris a încheiat cu cet. Condrea Aurel, în calitate

de vice - director al S.R.L. „NB Auto", contractul nr. 116, prin care cel din urma și-a

asumat obligații de selectare, procurare, transportare din Germania în R. Moldova a

unității de transport model „Mercedes Benz 515 CDI" în beneficiul lui Căpățînă

Boris, conform caracteristicilor stipulate de către ultimul și anume: autoturismul nou,

destinat transportării pasagerilor cu 21 locuri, anul fabricării 2008, de culoare albă,

motorul 2.2, lungimea caroseriei peste 7 metri de tip maxilan.

1

Ulterior, în sala de sport amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 3,

cet. Căpățînă Boris i-a transmis lui Condrea Aurel mijloace bănești în suma de 43000

Euro, destinate procurării unității de transport.

Pentru a identifica și procura din Germania unitatea de transport dorita de cet.

Căpățînă Boris, Condrea Aurel la 25.11.2008 a încheiat contractul nr. 116-A, datat cu

ziua de 28.10.2008, cu cet. Șendrea Nicolae, care la rîndul său și-a asumat obligații

de procurare și transmitere către S.R.L. „NB Auto" a autoturismului conform

caracteristicilor stipulate și aflîndu-se în sala de sport, amplasată în mun. Chișinău,

bd. Mircea cel Bătrîn, 3, a primit de la Condrea Aurel, 43000 Euro, mijloace bănești,

primite de la cet. Căpățînă Boris și destinate procurării unității de transport.

După primirea banilor, Șendrea Nicolae, întru realizarea acțiunilor sale

criminale la 30 decembrie 2008, aflîndu-se la sediul întreprinderii „THT GmbH &

Co. KG", situat în orașul Tubingen, str. Dusseldorfer, 8, unde a fost expus pentru

vînzare microbuzul de model „Mercedes Benz 515 CDI" cu numărul WIN:

WDB9066551S335932, de culoare albă, anul fabricării 2008, care nu era destinat

transportării pasagerilor, a examinat unitatea de transport, a negociat cu vînzătorul

prețul de vînzare a unității de transport pînă la 24500 Euro.

Ca urmare, la 30.12.2009, pentru a transporta autovehiculul în Republica

Moldova la angajat pe cet. Darie Gheorghe, care presta servicii de transportare a

autovehiculelor din țările europene și după ce a achitat în numerar arvuna în mărime

de 20000 Euro, la 09.02.2009, prezentîndu-se la vînzătorul nominalizat mai sus, a

achitat soldul sumei în mărime de 4500 Euro, în total fiind achitată suma de 24500

Euro. La proceduri de înstrăinare, vînzătorul și organul vamal intern al Germaniei

„ZOLL", la solicitarea lui Șendrea Nicolae au perfectat și au eliberat pe numele lui

Darie Gh. factura comerciala INVOICE cu denumirea Rechnung/KaufVertrag Nr: 09

35932/21, precum și declarația uniunii europene de export cu denumirea

„Europaische Gemeinshaft" nr. AV 6784468 din 09.02.2009, în care era indicat

prețul real de procurare al unității de transport în mărime de 24 500 Euro și

certificatele de înmatriculare, cu indicarea numerelor de export cu seria: TU 444T.

În continuare, Șendrea Nicolae, avînd scopul de dobîndire ilicită a unei părți în

mărime de 7400 euro, din mijloacele bănești destinate procurării autoturismului -

43000 euro, pentru Căpățînă B., primite de la Condrea A., a inițiat procedura de

perfectare a documentației justificative privind cheltuielile în mărime 31900 Euro,

precum că suportate pentru procurarea microbuzului la întreprinderea „THT GmbH

& Co. KG", situate în orașul Tubingen, str. Dusseldorfer, 8, în vederea înșelării

proprietarului prin tăinuirea valorii reale de procurare a unității de transport.

În asemenea circumstanțe, a falsificat în circumstanțe necunoscute actele care

însoțeau unitatea de transport și anume: factura INVOICE cu denumirea

Rechnung/KaufVertrag Nr: 09 35932/21, precum și declarația uniunii europene de

export cu denumirea „Europaische Gemeinshaft" nr. AV 6784468, din 09.02.2009, în

2

care a fost introdus prețul de procurare fictiv al unității de transport în mărime de 31

900 Euro în scopul tăinuirii costului real de 24500 Euro și însușirii diferenței în

mărime de 7400 Euro.

Ulterior, Șendrea Nicolae, aflîndu-se în Germania, a achiziționat o parte de utilaj

necesar pentru reutilarea mijlocului de transport procurat din tip marfar în

autovehicul pentru transportarea pasagerilor, pentru care au cheltuit 8120 Euro.

Respectiv, la 17.02.2009, Darie Gh., în baza actelor primite de la Șendrea

Nicolae a condus microbuzul „Mercedes Benz 515 CDI" cu numărul caroseriei

WDB9066551S335932, în baza documentelor originale și anume: facturii comerciale

nr:09 35932/21 și declarației vamale pentru export nr. AV6784468 din 09.02.2009 în

care a fost indicat prețul real al autoturismului în mărime de 24500 Euro, prin Biroul

Vamal Albița (Romania) spre Moldova, a traversat frontiera și s-a prezentat la

punctul de control vamal „Leușeni", din Republica Moldova.

Între timp, Șendrea Nicolae, aflîndu-se în municipiul Chișinău, realizînd în

continuare planul infracțional, în vederea înșelării cetățeanului Căpățînă Boris și

pentru al duce în eroare despre caracteristicele tehnice ale autoturismului,

intenționat, la 17.02.2009 prin metode ilicite a obținut raportul de constatare tehnico-

științifică nr.327 din 17.02.2009 cu concluzii false precum că „Mercedes Benz 515

CDI" cu numărul de caroserie „WDB9066551S335932" de culoare albă, cu baza

înaltă, produs în Germania, or. Dusseldorf, masa totala 5,0 t., motorul diesel,

lungimea bazei 4325cm., după parametrii tehnici prezintă un mijloc de transport auto,

destinat pentru transportarea pasagerilor, cu îmbarcarea maximă posibilă de 21 de

locuri pentru pasageri (poziția tarifară 8702..)", pe care Șendrea Nicolae la

17.02.2009 l-a transmis lui Darie Gheorghe, pentru a fi prezentat lui Căpățînă Boris.

În continuare, Darie Gh. aflîndu-se în zona de control vamal a Biroului vamal

Leușeni i-a prezentat lui Căpățînă Boris actele primite de la Șendrea Nicolae, pentru

petrecerea procedurilor vamale și justificarea cheltuielilor suportate pentru procurarea

microbuzului actele, care conform raportului de expertiză nr.921 din 28.03.2009 sunt

falsificate și anume: factura INVOICE cu denumirea Rechnung/Kaufertrag Nr: 09

35932/21, precum și declarația uniunii europene de export cu denumirea

„Europaische Gemeinshaft" nr. AV 6784468, din 09.02.2009, în care era indicat

prețul de procurare al unității de transport în mărime de 31 900 Euro, tăinuind de la

ultimul și ducîndu-1 în eroare despre prețul real al microbuzului în valoare de 24500

euro.

Tot atunci, Darie Gheorghe, la solicitarea lui Șendrea Nicolae, i-a prezentat lui

Căpățînă Boris, pentru convingere și inducere în eroare, raportul de constatare

tehnico-științifică nr.327 din 17.02.2009, pe care l-a primit de la acesta, cu concluzii

false precum că microbuzul este destinat transportării pasagerilor.

Examinînd vizual microbuzul, Căpățînă Boris a constatat, că caracteristicile

microbuzului, nu corespund cerințelor stipulate în contractul încheiat între el și cet.

3

A. Condrea și prețul pentru astfel de autoturism, indicat în documentele de însoțire a

microbuzului prezentate de Darie Gheorghe, este exagerat, a refuzat de a primi

microbuzul.

Ca rezultat al acțiunilor ilicite, cet. Șendrea Nicolae, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a contribuit la însușirea banilor în mărime de 7400 euro, ce constituie

diferența dintre prețul real a unității de transport și cel indicat în actele falsificate.

Banii sustrași au fost utilizați în scopuri personale de către Șendrea Nicolae,

pricinuind astfel părții vătămate o daună materială în mărime de 7400 euro, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale a R. Moldova la data săvîrșirii

infracțiunii din 17.02.2009, constituia 99 598, 82 MDL (conform cursului valutar 13,

4593 lei pentru 1 euro), ce constituie proporții mari.

Astfel, Șendrea Nicolae se învinuiește că prin acțiunile sale intenționate, a

comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin.(4) Codul Penal - escrocheria, adică

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu

cauzarea de daune în proporții mari.

Tot Șendrea Nicolae Gheorghe, este învinuit că în vederea săvîrșirii înșelăciunii

prin tăinuirea valorii reale a costului microbuzului în sumă de 24500 Euro, achitate

pentru procurarea unității de transport din Germania în interesele lui Căpățînă Boris,

urmărind scopul însușirii banilor în mărime de 7400 euro, a înlocuit facturile

comerciale nr:09 35932/21 și declarațiile vamale pentru export nr.AV6784468 din

09.02.2009 pe autobusul de model „Mercedes Benz 515 CDI" cu numărul caroseriei

WDB9066551S335932 în care a fost indicat prețul real în mărime de 24500,

prezentate la 17.02.2009 la Biroul Vamal Albița, documente oficiale care conform

Codului Civil și Codului Vamal al RM acordă drepturi și eliberează de obligații, cu

documente false, și anume factura comercială nr:09 35932/21 și declarația vamală

pentru export nr.AV6784468 din 09.02.2009 în care prin falsificare au fost introduse

datele vădit false despre valoarea automobilului în mărime de 31900 euro, care nu

corespund realității, confecționate de către el și alte persoane necunoscute și care

conform raportului de expertiză nr.921 din 28.03.2009 „factura INVOICE din

09.02.2009 și declarație vamală cu nr.AV6784468, din 09.02.2009, inclusiv tabelul,

rubricile, textul, impresiunile de ștampilă și semnăturile, cu excepția semnăturii din

rubrica „Untersift Kaufer", regăsită în factura INVOICE din 09.02.2009, sunt

executate cu ajutorul tehnicii de copiere de imprimat jet cerneală color", care au fost

prezentate lui Căpățînă Boris întru înșelare și convingerea acestuia în cheltuielile

suportate fictiv la procurarea mașinii și petrecerea procedurilor vamale.

partea vătămată B. Căpățînă, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu

recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatului Șendrea Nicolae:

4

- în baza art. 190 alin. (4) Cod penal la10 ani închisoare, cu privarea dreptului

de a exercita activitate de antreprenoriat pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 361 alin. (2), lit. d) Cod penal - la 1 an închisoare;

În baza art.84 alin.(1) Cod penal stabilirea pedepsei definitive, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe un

termen de 10 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea

dreptului de a exercita activitate de antreprenoriat pe un termen de 5 ani.

În motivarea apelurilor înaintate, apelanții au invocat că, nu poate fi reținut

argumentul instanței de fond privind nevinovăția inculpatului Șendrea Nicolae în

comiterea infracțiunilor imputate, deoarece acțiunile acestuia constituie toate

elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal,

inclusiv fiind demonstrată existența laturii obiective și subiective a acesteia. În

același timp, analiza probelor cercetate pe cauză indică incontestabil la comiterea de

către inculpat a infracțiunii prevăzute și de art. 361 alin. (2), lit. d) Cod penal. Prin

urmare, argumentul instanței de fond, precum că inculpatul Șendrea Nicolae nu a

comis infracțiunile care i se incriminează, este neîntemeiat și contravine materialelor

din dosar.

2014 au fost admise apelurile procurorului L. Verdeș și a părții vătămate B.

Căpățînă, casată sentință și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, potrivit căreia:

- s-a încetat procesul penal în privința lui Șendrea Nicolae Gheorghe pe art. 361

alin.(2), lit. d) Cod penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală.

- Șendrea Nicolae Gheorghe, a fost condamnat în baza art. 190 alin.(4) Cod la 7

(șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de răspundere

materială pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei închisorii în

Penitenciare de tip semiînchis.

S-a încasat de la Șendrea Nicolae Gheorghe în contul părții vătămate Căpățînă

Boris prejudiciul material în sumă de 7 000 (șapte mii) euro (echivalentul lor la

momentul executării), în rest s-a admis în principiu acțiunea civilă lăsînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă.

cet. Căpățînă Boris a încheiat cu cet. Condrea Aurel, în calitate de vice - director al

S.R.L. „NB Auto", contractul nr. 116, prin care ultimul și-a asumat obligații de

selectare, procurare, transportare din Germania în R. Moldova a unității de transport

model „Mercedes Benz 515 CDI" în beneficiul lui Căpățînă Boris, conform

caracteristicilor stipulate de către ultimul și anume: autoturismul nou, destinat

transportării pasagerilor cu 21 locuri, anul fabricării 2008, de culoare albă, motorul

2.2, lungimea caroseriei peste 7 metri de tip maxilan.

5

Ulterior, în sala de sport, amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 3,

cet. Căpățînă Boris i-a transmis lui Condrea Aurel mijloace bănești în suma de 43000

Euro, destinate procurării unității de transport.

Pentru a identifica și procura din Germania unitatea de transport, dorita de cet.

Căpățînă Boris, Condrea Aurel la 25.11.2008 a încheiat contractul nr. 116-A, datat cu

ziua de 28.10.2008, cu cet. Șendrea Nicolae, care la rîndul său și-a asumat obligații

de procurare și transmitere către S.R.L. „NB Auto" a autoturismului conform

caracteristicilor stipulate și aflîndu-se în sala de sport, amplasată în mun. Chișinău,

bd. Mircea cel Bătrîn, 3, a primit de la Condrea Aurel, 43000 Euro, mijloace bănești,

primite de la cet. Căpățînă Boris și destinate procurării unității de transport.

După primirea banilor, Șendrea Nicolae, întru realizarea acțiunilor sale

criminale la 30 decembrie 2008, aflîndu-se la sediul întreprinderii „THT GmbH &

Co. KG", situat în orașul Tubingen, str. Dusseldorfer, 8, unde a fost expus pentru

vînzare microbuzul de model „Mercedes Benz 515 CDI" cu numărul WIN:

WDB9066551S335932, de culoare albă, anul fabricării 2008, care nu era destinat

transportării pasagerilor, a examinat unitatea de transport, a negociat cu vînzătorul

prețul de vînzare a unității de transport pînă la 24500 Euro.

Ca urmare, la 30.12.2009, pentru a transporta autovehiculul în Republica

Moldova l-a angajat pe cet. Darie Gheorghe, care presta servicii de transportare a

autovehiculelor din țările europene și după ce a achitat în numerar arvuna în mărime

de 20000 Euro, la 09.02.2009, prezentîndu-se la vînzătorul nominalizat mai sus, a

achitat soldul sumei în mărime de 4500 Euro, în total fiind achitată suma de 24500

Euro. La proceduri de înstrăinare, vînzătorul și organul vamal intern al Germaniei

„ZOLL", la solicitarea lui Șendrea Nicolae au perfectat și au eliberat pe numele lui

Darie Gh., factura comerciala INVOICE cu denumirea Rechnung/KaufVertrag Nr: 09

35932/21, precum și declarația uniunii europene de export cu denumirea

„Europaische Gemeinshaft" nr. AV 6784468, din 09.02.2009, în care era indicat

prețul real de procurare al unității de transport în mărime de 24 500 Euro și

certificatele de înmatriculare, cu indicarea numerelor de export cu seria: TU 444T.

În continuare, Șendrea Nicolae avînd scopul de dobîndire ilicită a unei părți în

mărime de 7400 euro din mijloacele bănești destinate procurării autoturismului -

43000 euro, pentru Căpățînă B., primite de la Condrea A., a inițiat procedura de

perfectare a documentației justificative privind cheltuielile în mărime 31900 Euro,

precum că suportate pentru procurarea microbuzului la întreprinderea „THT GmbH

& Co. KG", situate în orașul Tubingen, str. Dusseldorfer, 8, în vederea înșelării

proprietarului prin tăinuirea valorii reale de procurare a unității de transport.

În asemenea situație a falsificat în circumstanțe necunoscute, prin intermediul

unor persoane necunoscute, actele care însoțeau unitatea de transport și anume:

factura INVOICE cu denumirea Rechnung/KaufVertrag Nr: 09 35932/21, precum și

declarația uniunii europene de export cu denumirea „Europaische Gemeinshaft" nr.

6

AV 6784468, din 09.02.2009, în care a fost introdus prețul de procurare fictiv al

unității de transport în mărime de 31 900 Euro în scopul tăinuirii costului real de

24500 Euro și însușirii diferenței în mărime de 7400 Euro.

Ulterior, Șendrea Nicolae aflîndu-se în Germania, a achiziționat o parte de

utilaj necesar pentru reutilarea mijlocului de transport procurat din tip marfar în

autovehicul pentru transportarea pasagerilor, pentru care au cheltuit 8120 Euro.

Respectiv, la 17.02.2009, Darie Gh., în baza actelor primite de la Șendrea

Nicolae a condus microbuzul „Mercedes Benz 515 CDI" cu numărul caroseriei

WDB9066551S335932, în baza documentelor originale și anume: facturii comerciale

nr:09 35932/21 și declarației vamale pentru export nr. AV6784468 din 09.02.2009 în

care a fost indicat prețul real al autoturismului în mărime de 24500 Euro, prin Biroul

Vamal Albița (Romania) spre Moldova, a traversat frontiera și s-a prezentat la

punctul de control vamal „Leușeni", din Republica Moldova.

Între timp, Șendrea Nicolae, aflîndu-se în municipiul Chișinău, realizînd în

continuare planul infracțional, în vederea înșelării cetățeanului Căpățînă Boris și

pentru al duce în eroare despre caracteristice tehnice ale autoturismului, intenționat,

la 17.02.2009 prin metode ilicite a obținut raportul de constatare tehnico-științifică

nr.327 din 17.02.2009 cu concluzii false precum că „Mercedes Benz 515 CDI" cu

numărul de caroserie „WDB9066551S335932" de culoare albă, cu baza înaltă, produs

în Germania, or. Dusseldorf, masa totala 5,0 t., motorul diesel, lungimea bazei

4325cm., după parametrii tehnici prezintă un mijloc de transport auto, destinat pentru

transportarea pasagerilor, cu îmbarcarea maximă posibilă de 21 de locuri pentru

pasageri (poziția tarifară 8702..)", pe care Șendrea Nicolae la 17.02.2009 l-a transmis

lui Darie Gheorghe, pentru a fi prezentate lui Căpățînă Boris.

În continuare, Darie Gh., aflîndu-se în zona de control vamal al Biroului vamal

Leușeni, i-a prezentat lui Căpățînă Boris actele primite de la Șendrea Nicolae, pentru

petrecerea procedurilor vamale și justificarea cheltuielilor suportate pentru procurarea

microbuzului actele, care conform raportului de expertiză nr.921 din 28.03.2009 sunt

falsificate și anume: factura INVOICE cu denumirea Rechnung/Kaufertrag Nr: 09

35932/21, precum și declarația uniunii europene de export cu denumirea

„Europaische Gemeinshaft" nr. AV 6784468, din 09.02.2009, în care era indicat

prețul de procurare al unității de transport în mărime de 31 900 Euro, tăinuind de la

ultimul și ducîndu-1 în eroare despre prețul real al microbuzului în valoare de 24500

euro.

Tot atunci, Darie Gheorghe, la solicitarea lui Șendrea Nicolae, i-a prezentat lui

Căpățînă Boris, pentru convingere și inducere în eroare, raportul de constatare

tehnico-științifică nr.327 din 17.02.2009 pe care l-a primit de la acesta, cu concluzii

false precum că microbuzul este destinat transportării pasagerilor.

Examinînd vizual microbuzul, Căpățînă Boris a constatat, că caracteristicile

microbuzului, nu corespund cerințelor stipulate în contractul încheiat între el și cet.

7

A. Condrea și prețul pentru astfel de autoturism, indicat în documentele de însoțire a

microbuzului prezentate de Darie Gheorghe, este exagerat, a refuzat de a primi

microbuzul.

Ca rezultat al acțiunilor ilicite, cet. Șendrea Nicolae, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a contribuit la însușirea banilor în mărime de 7400 euro, ce constituie

diferența dintre prețul real a unității de transport și cel indicat în actele falsificate.

Banii sustrași au fost utilizați în scopuri personale de către Șendrea Nicolae,

pricinuind astfel părții vătămate o daună materială în mărime de 7400 euro, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale a R. Moldova la data săvîrșirii

infracțiunii din 17.02.2009, constituia 99 598, 82 MDL (conform cursului valutar 13,

4593 lei pentru 1 euro), ce constituie proporții mari.

Astfel, Șendrea Nicolae prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin.(4) Codul Penal - escrocheria, adică dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune

în proporții mari.

Tot Șendrea Nicolae Gheorghe, în vederea săvîrșirii înșelăciunii prin tăinuirea

valorii reale a costului microbuzului în sumă de 24500 Euro, achitate pentru

procurarea unității de transport din Germania în interesele lui Căpățînă Boris,

urmărind scopul însușirii banilor în mărime de 7400 euro, a înlocuit facturile

comerciale nr:09 35932/21 și declarațiile vamale pentru export nr.AV6784468 din

09.02.2009 pe autobusul de model „Mercedes Benz 515 CDI" cu numărul caroseriei

WDB9066551S335932 în care a fost indicat prețul real în mărime de 24500,

prezentate la 17.02.2009 la Biroul Vamal Albița, documente oficiale care conform

Codului Civil și Codului Vamal al RM acordă drepturi și eliberează de obligații, cu

documente false, și anume factura comercială nr:09 35932/21 și declarația vamală

pentru export nr.AV6784468 din 09.02.2009 în care prin falsificare au fost introduse

datele vădit false despre valoarea automobilului în mărime de 31900 euro, care nu

corespund realității, confecționate de către el și alte persoane necunoscute și care

conform raportului de expertiză nr.921 din 28.03.2009 „factura INVOICE din

09.02.2009 și declarație vamală cu nr.AV6784468, din 09.02.2009, inclusiv tabelul,

rubricile, textul, impresiunile de ștampilă și semnăturile, cu excepția semnăturii din

rubrica „Untersift Kaufer", regăsită în factura INVOICE din 09.02.2009, sunt

executate cu ajutorul tehnicii de copiere de imprimat jet cerneală color", care au fost

prezentate lui Căpățînă Boris întru înșelare și convingerea acestuia în cheltuielile

suportate fictiv la procurarea mașinii și petrecerea procedurilor vamale.

Astfel, Șendrea Nicolae prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. d) Codul Penal, adică confecționarea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, soldate

cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei

fizice.

8

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut, că instanța de fond, la

pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101

CPP, iar vinovăția inculpatului în cele încriminate se dovedește prin:

- Declarațiile părții vătămate Căpățînă Boris, (f. d. 174-177, vol. IV);

- Declarațiile martorului Briceag Elena, (f. d. 178, 179, vol. IV);

- Declarațiile expertului Romaniuc Valeriu, (f. d. 189, 190, vol. IV);

- Declarațiile martorului Findik Murat, (f. d. 144, 145, vol. II);

Instanța de apel a concluzionat că, declarațiile martorilor Briceag Elena,

Romaniuc Valeriu, Findik Murat, coroborează cu declarațiile părții vătămate

Căpățînă Boris și au combătut argumentele inculpatului Șendrea Nicolae precum că

dînsul n-a comis infracțiunile imputate lui, și confirmă faptul că anume inculpatul

Șendrea Nicolae a comis aceste infracțiuni.

De asemenea, Colegiul penal a constatat că vina inculpatului Șendrea Nicolae

în comiterea infracțiunilor imputate, se mai dovedește pe deplin de următoarele probe

scrise și documente, care coroborează cu sistema de probe analizată mai sus, cum ar

fi:

Procesul verbal de examinare a documentelor (f. d. 92-94; vol. I);

Procesul verbal de cercetare la fața locului din 13.03.2009 (f. d 96-104; vol.

I);

Procesul verbal de examinare a obiectului (f. d 203; vol. II);

Procesul verbal de examinare a documentelor (f. d 92-94; vol. I);

Procesele verbale de examinare a documentelor (f. d 123; 203; 247; vol. I);

Procesul verbal de examinare a documentelor (f. d 47-56; vol. II);

Procesul verbal de examinare a documentelor (f. d 112-151; vol. II);

Documente oficiale: factura INVOICE și declarația de export cu date vădit

false, ridicate de la cet. Căpățină Boris (f. d 95; vol. I);

Documente oficiale: certificatele internaționale de înmatriculare asupra

unității de transport în litigiu, ridicate de la BV „Leușeni"; (f. d 110; vol. I);

Documente oficiale: contracte de prestare a serviciilor, anexe, specificări,

încheiate între cet. Căpățină Boris și reprezentantul NB „AUTO" SRL (f. d 124-125;

vol. I);

Documente oficiale: contracte de prestare a serviciilor, anexe, specificări,

încheiate între reprezentantul NB „AUTO" SRL cu cet. Căpățină Boris și cet.

Șendrea Nicolae: (f. d 205-206; vol. I);

Documente oficiale: contracte de prestare a serviciilor, anexe, specificări,

încheiate

între cet. Șendrea Nicolae și reprezentantul NB „AUTO" SRL (f. d 249-250;

vol. I);

Documente oficiale: materialele cererii de asistență juridică internațională

parvenite din partea organelor de drept ale Germaniei: (f. d 152-153; vol. II);

Raport de constatare tehnico-științifică nr. 921 din 28.03.2009,(f. d 156-158;

vol. II);

9

Raportul de expertiză nr. 7 din 27.01.201 L (f. d 170-172; vol. II);

Raportul de expertiză nr. 127 din 01.02.201 L (f. d 177-178; vol. II);

Raportul de expertiză auto merceologi că nr. 2969, din 20.12.2010, (f. d 189-

198; vol. II);

Corpul delict: unitatea de transport model „Mercedes-Benz 906 KA 50", cod

VIN WDB9066551S335932, numere de export cu seria: TU-444T, care se află la

păstrare pe teritoriul BV „Leușeni": (f. d 204; vol. II);

Instanța de apel a menționat că, declarațiile martorilor Darie Gheorghe(f. d.

184, 185, vol. IV); Gandrabur Valeriu (f. d. 191, 192, vol. IV) și Condrea Aurel (f. d.

180-183, vol. IV), care au fost puse la baza achitării de către instanța de fond, nu pot

servi drept temei de achitare a lui Șendrea Nicolae, deoarece Darie Gheorghe este

fratele inculpatului, iar Gandrabur Valeriu și Condrea Aurel sunt cunoscuții lui

Șendrea Nicolae, prin urmare ultimii pot fi cointeresați în exonerarea lui Șendrea

Nicolae de la răspunderea penală și mai mult ca atît, ele se combat de întreaga

sistemă de probe analizată , care sunt pertinente, concludente, utile și veridice,

coroborează între ele și demonstrează cu certitudine că anume inculpatul Șendrea

Nicolae a comis infracțiunile imputate lui.

De asemenea, Colegiul penal a apreciat critic declarațiile martorului Darie

Gheorghe și pe motiv, că dînsul nu a participat la tratativele privind cumpărarea

microbuzului, nu a transmis careva sume pentru procurarea acestuia, de aceasta

ocupîndu-se fratele lui, Șendrea Nicolae și astfel nu putea să cunoască toate

circumstanțele faptelor comise de către inculpatul Șendrea Nicolae.

La fel, instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpatul

Șendrea Nicolae, prin care el nu recunoaște comiterea infracțiunilor comise de el,

sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la

răspunderea penală,iar nerecunoașterea vinei nu echivalează cu achitarea

inculpatului .

Totodată, instanța de apel a reiterat că, în acțiunile inculpatului Șendrea

Nicolae sunt prezente elementele constitutive ale escrocheriei, adică dobîndirea ilicită

a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere săvîrșită în proporții

mari - elemente obligatorii ale laturii obiective a acestei infracțiuni, care și-au găsit

confirmare, din materialele cauzei penale rezultînd că, inculpatul a avut scopul

dobîndirii bunurilor părții vătămate Boris Căpățînă.

Latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, se manifestă prin intenția

directă, în cazul escrocherii victima transmite benevol banii către făptuitor, or în

speță partea vătămată i-a transmis banii martorului A. Condrea, care ulterior i-a

transmis inculpatului, fapt confirmat de către ultimii, sub influența înșelăciunii sau

abuzului de încredere. Conform declarațiilor părții vătămate B. Căpățînă acesta a

avut încredere deplină în martorul A. Condrea, care a transmis banii inculpatului N.

10

Șendre, care în convorbirile telefonice avute cu acesta la încredințat că microbuzul

va corespunde specificațiilor înaintate de el.

Colegiul penal a reiterat, că escrocheria se consideră consumată din momentul

în care făptuitorul, intrînd în posesia ilegală asupra bunurilor altei persoane, obține

posibilitatea reală de a se folosi și de a dispune de ele, la dorința sa.

A invocat instanța de apel și faptul că, conform informației parvenite de la

autoritățile germane, drept răspuns la comisia rogatorie internațională, unitatea de

transport de model „Mercedes Benz 515 CDI” cu numărul caroseriei

WDB9066551S335932, în baza documentelor originale și anume: facturii comerciale

nr: 09 35932/21 și declarației vamale pentru export nr.AV6784468 din 09.02.2009 a

avut prețul real de 24500 Euro, prin ce a fost combătut argumentul inculpatului

precum că acesta ar costa 31900 Euro.

În cadrul instrumentării cauzei penale, precum și în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost stabilit faptul că, martorul Findik Murat a dat declarații

mincinoase, mai mult ca atît, ultimul a fost preîntîmpinat de autoritățile germane

despre consecințele declarațiilor vădit false.

Astfel, Colegiul penal a considerat demonstrată pe deplin vina lui Șendrea

Nicolae în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin.(4), 361 alin.(2), lit.

d) Cod penal.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Șendrea Nicolae, instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 CP, gravitatea infracțiunii

comise, motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de faptul că dînsul anterior n-a

fost condamnat, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru.

De asemenea, Colegiul penal a ținut cont și de faptul că circumstanțe agravante

nu sunt și circumstanțe atenuante n-au fost constatate, iar corectarea și reeducarea lui

Șendrea Nicolae este posibilă prin numirea pedepsei închisorii, deși la limita minimă

prevăzută la sancțiunea art. 190 alin.(4) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a constatat că, infracțiunea prevăzută la art. 361

alin.(2) lit. d) Cod penal este o infracțiune mai puțin gravă, iar de la data comiterii

faptei - 09.02.2009, termenul de 5 ani a expirat. Prin urmare, in conformitate cu

prevederile art. 60 alin.(1) lit. (b) Cod penal a considerat necesar de a înceta procesul

penal, în baza art. 361 alin.(2) lit. d) Cod penal, în privința lui Șendrea Nicolae

Gheorghe pe motivul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Căpățînă Boris,

Colegiul penal a considerat necesar de încasat de la Șendrea Nicolae Gheorghe în

contul părții vătămate Căpățînă Boris dauna materială în mărime de 7 000 (șapte mii)

euro (echivalentul lor la momentul executării), în rest s-a admis în principiu acțiunea

civilă lăsînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă,

concomitent motivînd acestă soluție.

11

avocatul acestuia Silviu Burlacu, recursuri care sunt identice după formă și conținut,

ambii invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct. 6),8), 9),12) și 16) Cod de procedură

penală, au solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.

În susținerea recursurilor recurenții au indicat:

- instanța de apel nu a intrat în esența cazului și nu a dat o apreciere obiectivă a

circumstanțelor de fapt și de drept, în decizia contestată fiind incluse doar teze

generale, de tip standard, fără a fi făcută o analiză a probelor și circumstanțelor

specifice cazului și fără a fi dată o apreciere declarațiilor inculpatului;

- nici procurorul și nici instanța de apel nu au identificat care sunt probele

obiective ce confirmă că Șendrea N., la momentul primirii banilor de la Condrea

Aurel și nu de la presupusa victimă Căpățînă Boris, nu avea intenția să își execute

angajamentele asumate, precum nici măcar nu au fost determinat ce angajamente

efectiv și-a asumat Șendrea N.;

- s-a constatat că între Căpățină Boris și Condrea Aurel au existat relații

contractuale civile, iar cu Șendrea Nicolae, Căpățînă Boris în genere nu a avut careva

relații;

- părtea vătămată, care, cu toate că a recunoscut că a contractat achiziționarea

unui microbuz mărfar, pe care ulterior urma să-1 reutileze, a indus în eroare cînd a

declarat că a comandat un microbuz pentru pasageri. Prețul unui microbuz pentru

pasageri este de cîteva ori mai mare de cît a unului mărfar, iar sumele achitate de

partea vătămată nu aveau cum să acopere pretinsele lui cerințe, împrejurare ce atestă

că încă de la început Căpățînă B. era conștient că nu i se va aduce un microbuz nou

pentru pasageri ci pentru marfă, care urma să fie reutilat;

- nici procurorul, nici instanța de apel nu au constatat în privința lui Șendrea N.

existența laturii subiective a presupuselor infracțiuni (intenția directă a acestuia de a

însuși banii părții vătămate și de a nu-și onora pretinsele obligații);

- un element important al cauzei, raportat la relațiile obligaționale existente între

părți îl reprezintă afirmațiile reprezentantului firmei, Condrea Aurel, audiat în ședința

de judecată în calitate de martor, care a indicat, că firma nu are pretenții față de

Șendrea Nicolae cu care acesta avusese raporturi obligaționale, deoarece el a

îndeplinit toate condițiile contractului bilateral;

- absolut nejustificată este și afirmația, că inculpatul "a falsificat în circumstanțe

necunoscute actele care însoțeau unitatea de transport...", deoarece conform

raportului de expertiză nr.921 din 28.03.2009 „factura INVOICE din 09.02.2009 și

declarație vamală cu nr.AV6784468, din 09.02.2009, inclusiv tabelul, rubricile,

textul, impresiunile de ștampilă și semnăturile, cu excepția semnăturii din rubrica

„Untersift Kaufer", regăsită în factura INVOICE din 09.02.2009, sunt executate cu

ajutorul tehnicii de copiere de imprimantă jet cerneală color", din ce rezultă că actele

respective sunt niște xerocopii făcute de pe un original, pe care organul de urmărire

12

penală nu l-a prezentat instanței de judecată. Astfel, învinuirea cu referire la

comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. d) Cod penal este neîntemeiată

din motivul lipsei unui element al componenței de infracțiune - documentul oficial;

- instanța de apel urma să aprecieze critic și versiunea acuzării precum că

Șendrea Nicolae, aflîndu-se în municipiul Chișinău, realizînd în continuare planul

infracțional în vederea înșelării lui Căpățînă Boris și pentru a-1 duce în eroare despre

caracteristice tehnice ale autoturismului, intenționat, la 17.02.2009 prin metode ilicite

a obținut raportul de constatare tehnico-științifică nr.327 din 17.02.2009 cu concluzii

false, precum că unitatea de transport este dotată cu 21 de locuri pentru pasageri,

deoarece concluziile menționate sunt bazate pe declarațiile martorului Romanciuc

Valeriu, care urmau a fi apreciate critic, deoarece de acest raport inculpatul nu avea

nevoie. Obligația lui era de a aduce transportul pînă la vama Leușeni, iar vămuirea

mijlocului de transport rămînea în seama părții vătămate Căpățină Boris, care în acest

scop își pregătea documentele necesare;

- nici acuzarea și nici instanța de apel nu au înlăturat dubiile referitoare la prețul

mijlocului de transport. Luîndu-se ca bază documentele ce indică valoarea

microbuzului 24500 euro, n-a fost determinat prețul microbuzului procurat de firma

germană pentru a confirma justețea declarațiilor inculpatului și a martorului Darii

Gheorghe, că microbuzul a fost procurat la prețul de 31900 euro, dar și a martorului

Findik Murat, care a declarat că a fost vîndut la prețul de 24500 euro, prețul inițial nu

și-1 amintește, dar a fost cu precizie unul mai mare cunoscînd faptul că conform

datelor catalogului de prețuri, prețul unui asemenea mijloc de transport nou constituia

suma de 37700 euro, iar conform raportului de expertiză nr.2969 din 20.12.2010,

prețul de vînzare a unui automobil de model Mecedrs 515 CDI, nou, constituie 48897

euro, iar valoarea în vamă a automobilului de model "Mercedes Sprinter 515 CDI, tip

KA 50", cu termenul de exploatare un an, la data de 17.02.2009, putea constitui

377004 lei, sau peste 28 000 euro. Astfel primind și răspuns la întrebarea dacă

microbuzul putea fi vîndut la un preț de 24500 euro, cînd prețul real era mai mare.

- inculpatul a îndeplinit obligațiile contractuale, a procurat microbuzul

comandat, fapt dovedit prin raportul de expertiză nr.2969 din 20.12.2010, prin care s-

a stabilit că automobilul examinat este echipat cu caroserie de tip vagon, cu șase uși,

punte față și punte spate, formula roților 4x2, motor diesel, capacitatea cilindrică

2148 cm3, distanța parcursă 3041 km, etc.;

- în esență, procesul penal pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, urma a fi încetat imediat de către judecată

(așa cum a cerut oficial în faza preliminară a procesului), deoarece încă la 14 aprilie 2009,

procurorul secției Procuraturii Generale Maxim Gropa a emis ordonanța, prin care a

abrogat ordonanța de începere a urmăririi penale pe faptul așa-numitei escrocherii în

procesul prestării serviciilor de achiziționare a unui mijloc de transport, și s-a

constatat existența a unor relații civile;

13

- pornirea ulterioară a urmăririi penale pe aceleași împrejurări și fapte,

reprezintă o încălcare gravă, care determină în serie nulitatea tuturor acțiunilor

procesuale și a hotărîrilor emise și care nu se înscrie în prevederile art. 22 Cod de

procedură penală, or, se conturează existența în fapt a situației reglementate de art.

275 pct.8) Cod de procedură penală, care statuează expres că urmărirea penală nu

poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în

cazurile în care în privința unei persoane există o hotărîre neanulată de neîncepere a

urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleași acuzații;

- nu s-a luat în considerație de către instanța de apel și faptul invocat de către ei

în cadrul apelului că, la 06 iunie 2011 acest dosar a fost prezentat pentru aprobarea

rechizitoriului Prim-adjunctului Procurorului General Andrei Pintea, a fost restituit

prin ordonanța semnată de către acesta în vederea efectuării unei urmăriri penale

suplimentare, fără aprobarea rechizitoriului, pe motivul că, din materialele cauzei

rezultă neonorarea unor obligații contractuale, care urmează a fi soluționate în altă ordine

decît cea penală. Ulterior, fiind efectuată reanchetarea, dosarul a fost expediat în

judecată de procurorul ierarhic inferior din Procuratura municipiului Chișinău Victor

Plugaru, fără acumularea cărorva probe suplimentare;

- instanța de apel a pus la baza condamnării declarațiile așa numitei părți

vătămate, a expertului Romanciuc Valeriu care a falsificat raportul de expertiză

tehnică (fiind sancționat disciplinar) și declarațiile vînzătorului german de origine

turcă care a vîndut microbusul fălsificînd actele în scopul neachitării impozitelor pe

venit la statul german și a concluziilor expertizei grafoscopice care confirmă faptul că

în documentele care i se incriminează că le-ar fi falsificat, înscrisurile sunt executate

nu de către el dar de către o altă persoană. Reținerea în suportul deciziei instanței de

apel doar a acestor declarații este inadmisibilă.

numele părții vătămate Căpățină Boris, care au solicitat respingerea acestora și

menținerea deciziei contestate.

penal lărgit ajunge la concluzia, că acestea urmează a fi respins cu menținerea

hotărîrii atacate din următoarele considerente.

Recurentul a invocat temeiurile prescrise de art.427 alin.(1) pct. 6),8), 9),12) și

16) Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii și acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; inculpatul a fost

condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; faptei săvîrșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită; norma de drept aplicată în hotărîrea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

14

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul

penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, lipsind careva motive de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel pentru a repara erorile de drept invocate.

Mai mult ca atît ‚ temeiurile prevăzute la 427 alin.(1) pct. 9),12) și 16) Cod de

procedură penală, au fost invocate de către recurenți declarativ, fără a face o careva

motivare plauzibilă ce ar ține de erorile invocate, or recurenții prin recursurile

declarate își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel,

ultimii fiind solidari cu sentința.

Conform pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul

hotărîrii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare.

Colegiul conchide că, în prezenta cauză nu se constată eroarea de drept indicată

și ca urmare hotărîrea atacată este legală și întemeiată, instanța de apel dînd o

apreciere corectă probelor administrate, examinîndu-le multilateral, iar

motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate în cadrul procesului

penal, instanța pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

Colegiul reține, că instanța de apel examinînd apelul, a supus unei cercetări

suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, inclusiv a audiat

inculpatul și partea vătămată, a verificat și cercetat toate materialele cauzei, care fiind

în coroborare, au permis de a conchide că vina inculpatului Șendrea Nicolae în

săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(4) și 361 alin. (2), lit. d) Cod Penal,

este dovedită.

În viziunea Colegiului, instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile

inculpatului, acestea fiind calificate drept o poziție de apărare a sa.

15

Conform art. 427 alin.(1)pct. 8) Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept atunci cînd nu au

fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de

condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blînde. Recurenții la baza recursurilor declarate au pus temeiul de “neîntrunire a

elementelor infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul remarcă faptul că, sub aspectul situației de

“neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Instanța de apel corect a reiterat că, în acțiunile inculpatului Șendrea Nicolae

sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunilor încriminate.

Astfel, Colegiul constată că, situația a fost bine stabilită de instanța de apel, în

urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat în cauză,

aprecierea dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în mod

corect, concluzionînd că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere

penală a inculpatului sub aspectul infracțiunilor încriminate.

Luînd în considerație cele reținute mai sus referitor la elementele infracțiunii

imputate lui Șendrea Nicolae în raport cu decizia instanței de apel, instanța de recurs

menționează că, s-a constatat în privința lui Șendrea N. existența laturii subiective a

infracțiuni de escrocherie și anume inculpatul a avut intenția de a însuși banii părții

vătămate Boris Căpățînă în sumă de 7400 euro, cît și intenția lui de a nu-și onora

obligațiile, stabilite conform contractului nr. 116 din 28.10.2008 (f.d.251-255 V.1).

Astfel, în speță, inculpatul fiind de acord să procure microbuzul de model

„Mercedes Sprinter” cu lungimea de 7 metri, a transmis prin internet 4 fotografii din

4 părți a microbuzului la prețul de 43 mii euro pînă la vamă, pe care le-a prezentat lui

Căpățînă Boris, fiindu-i transmisă suma de 43 000 euro.

Colegiul reține că, conform caracteristicilor formulate în contractul nr. 116 de

către partea vătămată referitor la procurarea și transportarea din Germania în R.

Moldova a unității de transport de model „Mercedes Benz 515 CDI", ultimul urma să

fie nou, destinat transportării pasagerilor, cu 21 locuri, anul fabricării 2008, de

culoare albă, motorul 2.2, lungimea caroseriei peste 7 metri de tip maxilan.

Ulterior, fiind imposibilă procurarea unității de transport model „Mercedes Benz

515 CDI", destinată transportării pasagerilor cu 21 locuri, deoarece o astfel de unitate

de transport, conform prețurilor, depășește suma de 43 000 euro, partea vătămată a

căzut de acord, ca unitatea de transport, care a fost găsită de către Șendrea Nicolae, la

prețul de 31 900 euro, după cum a menționat ultimul, și prezentate părții vătămate

prin intermediul internetului, care era unul marfar, să fie reutilat din marfar în unitate

16

de transport pentru transportarea pasagerilor, conform caracteristicilor formulate în

contractul nr.116 din 28.10.2008 (f.d.251-254 V.1).

Astfel, Colegiul reține că, inculpatul din start a avut intenția de a dobîndi ilicit

suma de 7400 euro, din mijloacele bănești destinate procurării autoturismului -

43000 euro, deoarece inițial a anunțat partea vătămată despre costul autoturismului în

sumă de 31 900 euro, dar de fapt acesta a fost procurat la suma de 24500 euro, fapt

confirmat prin informația parvenită de la autoritățile germane, drept răspuns la

comisia rogatorie internațională - unitatea de transport de model „Mercedes Benz

515 CDI” cu numărul caroseriei WDB9066551S335932, în baza documentelor

originale și anume: facturii comerciale nr: 09 35932/21 și declarației vamale pentru

export nr.AV6784468 din 09.02.2009 a avut prețul real de 24500 Euro (f.d.152-153

V.2). Mai mult ca atît, martorul Murat Findik, fiind interogat a fost informat despre

drepturile și obligațiile sale (f.d.144 V.2) a declarat că „… factura și declarația de

transport care au fost confiscate în Moldova nu corespund originalului…”(f.d.145

V.2), prin urmare, nici argumentul recurenților referitor la faptul că, martorul

menționat a declarat că a vîndut autovehiculul la prețul de 24500 Euro, deoarece

dorea să se eschiveze de niște plăți impozitare din Germania, nu și-a găsit confirmare.

Instanța de recurs menționează, că este justificată și formularea din Decizie

potrivit căreia, inculpatul a falsificat în circumstanțe necunoscute actele care însoțeau

unitatea de transport, în sumă de 31 900 euro (f.d.92-93 V.1), adică a fost recunoscut

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. d) Cod penal,

deoarece conform raportului de expertiză nr.921 din 28.03.2009 (f.d.156-158 V.2)

„factura INVOICE din 09.02.2009 și declarație vamală cu nr.AV6784468, din

09.02.2009, inclusiv tabelul, rubricile, textul, impresiunile de ștampilă și semnăturile,

cu excepția semnăturii din rubrica „Untersift Kaufer", regăsită în factura INVOICE

din 09.02.2009, sunt executate cu ajutorul tehnicii de copiere de imprimantă jet

cerneală color, din ce rezultă că actele respective sunt niște xerocopii făcute de pe un

original, iar originalul fiind anexate la materialele cauzei (f.d.128-129 V.2).

Prin urmare, argumentele recurenților că, documentele originale nu au fost

prezentate instanței, nu și-au găsit confirmare, ca de alt fel și faptul că la comiterea

infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. d) Cod penal, lipsește obiectul juridic -

documentul oficial, care a și fost prezentat de către Darie Ghorghe, la traversarea

frontierei (factura comerciale nr: 09 35932/21 și declarației vamale pentru export

nr.AV6784468 din 09.02.2009 cu prețul real de 24500 Euro), iar falsul fiind

prezentat părții vătămate, pentru petrecerea procedurilor vamale și justificarea

cheltuielilor suportate pentru procurarea microbuzului.

De asemenea, nu și-a găsit confirmare nici argumentele recurenților referitor la

faptul că instanța de apel urma să aprecieze critic versiunea acuzării precum că

Șendrea Nicolae, aflîndu-se în municipiul Chișinău, realizînd în continuare planul

infracțional, în vederea înșelării lui Căpățînă Boris și pentru a-1 duce în eroare despre

17

caracteristice tehnice ale autoturismului, intenționat, la 17.02.2009 prin metode ilicite

a obținut raportul de constatare tehnico-științifică nr.327 din 17.02.2009 cu concluzii

false, precum că unitatea de transport este dotată cu 21 de locuri pentru pasageri,

deoarece concluziile menționate sunt bazate pe declarațiile martorului Romanciuc

Valeriu, declarații, care în viziunea recurenților sunt neveridice, deoarece de acest

raport inculpatul nu avea nevoie.

La acest capitol, Colegiul reține că, instanța de apel, corect a indicat, că fiind

audiat martorul Romanciuc Valeriu în cadrul instanței de fond (f. d. 189-190 V.4),

acesta l-a recunoscut pe inculpat ca persoana care s-a adresat la el pentru efectuarea

expertizei tehnico-științifice nr.327 din 17.02.2009 cu concluzii false. Prin urmare,

Colegiul reține că, inculpatul avînd la mînă acest raport, s-a deplasat în zona de

control vamal Leușeni pentru al prezenta lui Căpățînă Boris în confirmarea faptului,

că unitatea de transport de model „Mercedes Benz 515 CDI” cu numărul caroseriei

WDB9066551S335932, este destinat pentru transportarea pasagerilor, cu 21 de

locuri.

De asemenea, întru argumentarea prețului microbuzului pe care îl susține

inculpatul, la numărul de locuri în microbuz și faptul că, inculpatul a îndeplinit

obligațiile contractuale, a procurat microbuzul comandat, ce se dovedește prin

raportul de expertiză nr.2969 din 20.12.2010, Colegiul reține, că conform acestui

raport de expertiză (f.d.190-192 V.2), prețul de vînzare a unui automobil de model

„Mecedes 515” CDI, nou, constituie 48897 euro, iar valoarea în vamă a

automobilului de model "Mercedes Sprinter 515 CDI”, tip KA 50, cu termenul de

exploatare un an, la data de 17.02.2009, putea constitui 377004 lei, ceea ce în valută

națională, conform cursului Băncii Naționale a RM (la data de 17.02.2009,

1EURO=13,4593 lei,( f.d191 V.2.)) va constitui suma fixă de 28 010 euro și nici de

cum exagerat de peste 28 000 euro sau 31 900 euro, după cum susține inculpatul.

Prin urmare, se confirmă indiscutabil veridicitatea declarațiilor martorului

Findik Murat, care a declarat că a vîndut microbuzul la prețul de 24 500 euro, prețul

inițial nu și-l amintește, dar a fost cu precizie unul mai mare, reieșind din raportul

sus menționat, prețul inițial al acestuia fiind în jurul sumei de 28 000 euro și după

cum a menționat inculpatul, în urma negocierilor cu martorul dat microbuzul a fost

vîndut la 24 500 euro și nici de cum 31 900 euro.

De asemenea, Colegiul reiterează că, conform raportului de expertiză nr.2969

din 20.12.2010, se confirmă și faptul că inculpatul nu și-a onorat obligațiunile

contractuale stabilite conform contractului nr. 116 din 28.10.2008 (f.d.251-255 V.1)

referitor la procurarea microbuzul comandat, deoarece partea vătămată fiind de acord

cu procurarea microbuzului reutilat din marfar în unitate de transport destinată

transportării pasagerilor și anume cu 21 de locuri, anul fabricării 2008, de culoare

albă, motorul 2.2, lungimea caroseriei peste 7 metri de tip maxilan, iar conform

raportului de expertiză menționat s-a stabilit că ” …unitatea de transport prezentată

18

spre examinare „Mecedrs Benz 515 CDI” tip 906 KA 50, caroserie nr.

WDB9066551S335932…. este destinată pentru transportarea de minim 10 persoane

sau mai mult, inclusuv șoferul… Completația unității de transport prezentat spre

examinare este indicat în compartimentul investigații întrebarea a treia”. Astfel,

poziția inculpatului referitor la reutilarea microbuzului din marfar în pasager cu 21 de

locuri nu și-a găsit confirmare, reieșind și din completația unității de transport indicat

în compartimentul investigații întrebarea a treia, stabilită prin expertiza sus

menționată (f.d.192 V.2) și solicitările părții vătămate.

Alt argument invocat de recurenți este că, procesul penal, pe capătul de acuzare în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, urma a fi încetat pe

motiv că, pe cazul dat la 14 aprilie 2009, procurorul secției Procuraturii Generale

Maxim Gropa a emis ordonanța, prin care a abrogat ordonanța de începere a urmăririi

penale, constatîndu-se existența unor relații civile.

În opinia Colegiului, nici acest argument nu este relevant în cazul supus

judecării, deoarece în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, la 14.12.2012

(f.d.168 V.4) inculpatul a înaintat un astfel de demers, care conform încheierii din

14.12.2012 (f.d.172 V.2) justificat a fost respins de către instanță, pe motiv că prin

ordonanța procurorului Maxim Gropa din 14.04.2009 a fost abrogată ordonanța de

începere urmărire penală din 13.04.2009 emisă de OUP, conform indicilor

infracțiunii prevăzute la art. 195 alin.(1) Cod penal, pe fapta de escrocherie comisă de

Condrea Aurel și persoane neidentificate de OUP. Astfel în privința lui Șendrea

Nicolae nu există hotărîre neanulată de neîncepere sau de încetare a urmăririi penale.

Urmărirea penală în privința lui Șendrea Nicolae a fost pornită prin ordonanța de

începere a urmării penale din 20.10.2010. (f.d.36 V.1)

Colegiul, menționează că, la 06 iunie 2011, acest dosar a fost prezentat pentru

aprobarea rechizitoriului Prim-adjunctului Procurorului General Andrei Pintea, în

privința învinuirii aduse lui Aurel Condrea, Nicolae Șendrea și Gheorghe Darie, care

a fost restituit prin ordonanța semnată de către acesta în vederea efectuării unei

urmăriri penale suplimentare, fără aprobarea rechizitoriului, pe motivul că, din

materialele cauzei rezultă neonorarea unor obligații contractuale, care urmează a fi

soluționate în altă ordine decît cea penală ( f.d.143 V.3)

Ulterior, fiind prelungit termenul urmării penale și efectuată urmărirea penală,

prin ordonanța din 20.02.2012 (f.d.86-87 V.4) au fost scoși de sub urmărire penală

învinuiții Aurel Condrea și Gheorghe Darie, din motiv că infracțiile în cauză nu a fost

săvîrșită de către aceștia, anume a însușirii sumei de 7400 euro și falsificarea actelor

care însoțeau unitatea de transport.

Tot la 20.02.2012 (f.d.88-91 V.4), conform ordonanței, Șendrea Nicolae a fost

pus sub învinuire pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art.190 alin.(4) și 361

alin. (2), lit. d) Cod Penal.

19

Argumentele recurentului, precum că probele administrate au fost apreciate

incorect și unilateral, în opinia Colegiului, sunt neîntemeiate. Instanța ierarhic

inferioară, reieșind din prevederile legale nominalizate, a dat o apreciere corectă

declarațiilor părții vătămate, a martorilor, precum și celorlalte probe, care au fost

analizate în ansamblu, în mod obiectiv.

Potrivit art. 100 al. (1) CPP fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar potrivit al (2) aceluiași articol,

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Prin urmare, se constată că, în speță este totalmente dovedită vinovăția

inculpatului Șendrea Nicolae pe ambele capete de acuzare, instanța de apel

pronunțîndu-se asupra tuturor circumstanțelor de fapt, a motivat concluzia prin

cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării

cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, or conform art.27 și art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, aprecierea

probelor și circumstanțelor de fapt ale cauzei ține anume de competența instanțelor de

fond și de apel. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie a fost analizată în textul

deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe

nu s-au stabilit.

De asemenea, în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunilor prevăzute la art.190 alin.(4) și 361 alin. (2), lit. d) Cod Penal, în

acțiunile inculpatului, iar ținîndu-se cont de prevederile art. 60 Cod de procedură

penală, corect a fost încetat procesul penal pe art.361 alin. (2), lit. d) Cod Penal, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală.

Astfel, Colegiul constată, că în prezenta cauză nu se întrevăd erori de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și ca urmare

hotărîrea atacată este legală și întemeiată, instanța de apel dînd o apreciere corectă

probelor administrate, examinîndu-le multilateral, iar motivarea soluției fiind

bazată respectiv pe ele.

Rezumînd cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că argumentele

invocate de către recurenți sunt neîntemeiate, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art.414-419 Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, în cauză nu s-au comis

erorile de drept la care se face referință și prin urmare nu există temei pentru casarea

soluției adoptate, Colegiul considerînd decizia instanței de apel legală și întemeiată,

recursurile urmînd a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii contestate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

20

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de inculpat și de

avocatul acestuia Silviu Burlacu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 februarie 2014, pe cauza penală în privința lui Șendrea Nicolae,

cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 18 noiembrie 2014

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

21