1re-227/14 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 313 CPP
1re-227/14 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1re-227/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 octombrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare împotriva încheierii
judecătorului de instrucție a Judecătoriei Bălți din 10 aprilie 2014, declarat de
petiționarul Timofei Octavian,
Termenul de examinare a cauzei:
- instanța de recurs: 09.09.2014- 15.10.2014;
C O N S T A T Ă:
La 12.08.2013, în Procuratura mun. Bălți a fost înregistrat în ordinea art.
274 Cod de procedură penală, raportul procurorului Marcauțan Sergiu privind pretinsa
maltratare în aprilie 2013, a deținutului Timofei Octavian de către colaboratorii poliției
CPM Bălți.
Prin ordonanța din 06.09.2013 procurorul Procuraturii mun. Bălți A.
Gordilă, a dispus neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal în privința
colaboratorilor de poliție A. Bojii și M. Damanciuc pe faptul pretinsei maltratări a cet.
Timofei Octavian în aprilie 2013 de colaboratorii poliției CPM Bălți, pe motiv că fapta
nu întrunește elementele infracțiunii. Despre rezultatele examinării plîngerii cet.
Timofei Octavian a fost informat de procuror la 06.09.2013 prin scrisoarea cu nr. 06-
2401/13-7065.
Ulterior, la 18.09.2013, 19.09.2013, 20.09.2013 și 24.09.2013 la
Procuratura mun. Bălți au parvenit repetat plîngerile cet. Timofei Octavian precum că în
aprilie 2013 a fost maltratat de colaboratorii poliției CPM Bălți, expunîndu-și
dezacordul cu ordonanța din 06.09.2013 a procurorul A. Gordilă privind neînceperea
urmăririi penale.
Prin ordonanța din 01.10.2013, procurorul ierarhic superior Tureac V. a
respins plîngerile lui Timofei O., ca fiind neîntemeiate. Despre rezultatele examinării
plîngerii de către procurorul ierarhic superior cet. Timofei O. a fost informat la
01.102013, prin scrisoarea cu nr. 06-24d/l3-7736.
La 18.03.2014 și suplimentar la 09.04.2014, cet. Timofei Octavian s-a
adresat Judecătoriei Bălți cu plîngere privind dezacordul cu ordonanțele procurorilor, la
fel solicitînd atragerea la răspundere penală a colaboratorilor de poliție CPM Bălți și
anume pe A. Bojii și M. Damanciuc, precum că în aprilie 2013 l-au maltratat, iar pe cet.
1
Cazacu A., care este parte vătămate în cauza penală privind condamnarea lui Timofei
O., pentru declarații mincinoase.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 10 aprilie 2014, a fost respinsă, ca
inadmisibilă, plîngerea privind atragerea la răspundere penală a persoanelor vizate și
rejudecarea cauzei penale privind condamnarea sa, iar plîngerea declarată împotriva
actelor procurorului, ca fiind înaintată cu depășirea termenului de atac.
6.1. În motivarea soluției sale, instanța a invocat că, din materialele cauzei
rezultă că despre ordonanța procurorului Gordilă A. de neîncepere a urmăririi penale
petiționarul a fost informat de procuror la 06.09.2013, prin scrisoarea cu nr. 06-
2401/13-7065.
La fel, despre ordonanța procurorului ierarhic superior petiționarul a fost informat
la 01.102013 prin scrisoarea cu nr. 06-24d/13-7736, fiindu-i trimisă și o copie a acestui
act.Actele procurorului, petiționarul le-a contestat cu încălcarea termenului legal de 10
zile.
Prin urmare, durata termenului de atac este stabilită prin lege, acest termen nu
poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată, el este absolut, are un caracter
imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de
atac. Depășirea termenului de atac din partea petiționarului n-a fost determinată de un
motiv întemeiat.
Referitor la alte cerințe invocate de petiționar cum ar fi atragerea la răspundere
penală a persoanelor vizate, rejudecarea cauzei penale privind condamnarea lui Timofei
O., pentru care se deține la moment în penitenciar, la fel au fost respinse, deoarece
atragerea la răspundere a persoanelor în situația dată nu se încadrează în obiectul
examinării prevăzut de art. 313 CPP, deoarece nu ține de competența judecătorului de
instrucție, care nu are funcția organului de urmărire penală sau a agentului constatator
de a primi plîngeri și de a iniția procese penale sau contravenționale, de a efectua
investigații.
La fel, nu ține de competența judecătorului de instrucție rejudecarea cauzei
penale, aprecierea probelor, aceasta fiind atribuția instanțelor de judecată care judecă în
fond, în apel sau recurs cauza penală.
De menționat, că cet.Timofei Octavian prin sentința Judecătoriei Bălți din
20.12.2013 a fost condamnat în baza art. 172 alin. (l) Cod penal - acțiuni violente cu
caracter sexual și art.187 alin. (2) lit. e), f) Cod pena - jaful, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei
asemenea violențe; cu cauzarea de daune în proporții considerabile la 5 ani
închisoare, fără amendă,cu ispășirea în penitenciar de tip închis.
Nefiind de-acord cu respectiva soluție, inculpatul este în drept să conteste această
sentință conform prevederilor legale, invocînd și argumentul că partea vătămată a depus
declarații false.
6.2 Încheierea menționată a devenit irevocabilă din momentul pronunțării.
Împotriva hotărîrii menționată condamnatul a declarat recurs în anulare,
2
prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei
noi hotărîri, prin care să fie admise plîngerile anterioare.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești
irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după
epuizarea căilor ordinare de atac.
Însă, art. art. 453 alin. (l), art. 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură penală
prevăd că, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării
erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental
în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare
trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta
constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și
argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și
argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se
aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi
atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza
penală în fond,adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a
procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
este vădit neîntemeiat.
Dat fiind faptul că, recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi
declarat inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare împotriva încheierii judecătorului de
instrucție a Judecătoriei Bălți din 10 aprilie 2014, declarat de petiționarul Timofei
Octavian.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 29 octombrie 2014.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Iurie Diaconu
3