ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.10.2014

1ra-1227/2014 — art.151 alin.4 CP

HOTĂRÂRE
22.10.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.151 alin.4 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1227/2014 — art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1227/14

Curtea Supremă de Justiție

01 octombrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 02 decembrie 2013 de către

avocatul Carafizi Nicolae în numele inculpatului Zlatovcen Dmitri și a inculpaților

Costiuc Veaceslav Serghei, născut la 06 august 1993,

originar și domiciliat în or.Comrat, str.Fedico 33, ap.1

și

Zlatovcen Dmitri Dmitri, născut la 21 februarie 1993,

originar și domiciliat în s.Chirsova, str.M.Tanasoglo 25.

Termenul examinării cauzei:

baza art.151 alin.(4) Cod penal Costiuc Veaceslav la 4 ani închisoare și Zlatovcen Dmitri

la 4 ani și 6 luni închisoare, ambii cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

03.00, Costiuc Veaceslav prin înțelegere prealabilă, împreună cu Zlatovcen Dmitri și o

persoană în privința căreia cauza a fost disjunsă în procedură separată, fiind în stare de

ebrietate, avînd scopul cauzării vătămărilor corporale grave periculoase pentru viața și

sănătatea cet.Belinschii Ruslan, s-au apropiat de casa în care acesta locuia din str.Fedico

33, ap.2, or.Comrat, și bătînd în ușa apartamentului și văzînd că nimeni nu deschide, au

dezbătut ușa, au intrat în odaia unde dormea Belinschii Ruslan, unde, pe motiv că acesta l-

a numit pe bunelul lui Costiuc cu cuvinte necenzurate, au început să-i aplice multiple

lovituri cu mîinile și picioarele în diferite părți ale corpului, cauzîndu-i acestuia traumă

cranio-cerebrală închisă cu hematom subdural bilaterală, hemoragii subarahnoidale și

hemoragii intracerebrale în focar, precum și echimoze perorbitale bilaterale, echimoze

bilaterale în regiunea temporală, echimoze și excoriații în regiunea membrilor superioare,

care conform raportului de expertiză medico-legală se califică ca vătămări corporale

grave periculoase pentru viață și sănătate în urma cărora, la 03 februarie 2011, Belinschii

Ruslan a decedat în secția de reanimare a spitalului raional Comrat.

inculpatului V.Costiuc, avocatul N.Carafizi în numele inculpatului D.Zlatovcen și

inculpat, care au solicitat:

- avocatul V.Dimov, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să

fie recalificate acțiunile lui V.Costiuc din prevederile art.151 alin.(4) în cele ale art.287

alin.(1) Cod penal, deoarece instanța și-a bazat concluziile privind vinovăția acestuia în

1

baza articolului încriminat exclusiv pe declarațiile succesorului părții vătămate, ce nu

corespund adevărului, precum și a martorilor V.Bondari, M.Mihailova, A.Sandu și a

inculpaților date la urmărirea penală; instanța nu a constatat cine anume și cîte lovituri i-au

aplicat părții vătămate, și în rezultatul a care lovituri acesta a decedat;

- avocatul N.Carafizi și inculpatul D.Zlatovcen, casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a

elementelor infracțiunii imputate, deoarece nu a fost dovedită vinovăția lui; instanța a

încălcat principiul contradictorialității la un proces echitabil; la urmărirea penală a fost

încălcat dreptul inculpatului la apărare, deoarece avocatul A.Aladova, nu a fost în drept de

a apăra interesele tuturor inculpaților, prezentînd mandat de tip vechi, care nu corespunde

normelor de procedură penală; probele administrate în cauză nu confirmă vinovăția

inculpatului, iar potrivit expertizei medico-legală a corpurilor delicte, pe pantalonii și

pantofii ridicați de la D.Zlatovcen nu s-au depistat urme de sînge, fapt ce demonstrează că

acesta nu l-a maltratat pe R.Belinschii cu picioarele.

au fost admise apelurile avocaților V.Dimov, N.Carafizi în numele inculpaților și a

inculpatului D.Zlatovcen, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată

în această parte o nouă hotărîre, prin care lui V.Costiuc în baza art.151 alin.(4) Cod penal,

cu aplicarea art.79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare în penitenciar

de tip închis, iar lui D.Zlatovcen în baza art.151 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea art.79

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip

închis.

4.1. Instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a ajuns la concluzia

privind vinovăția inculpaților, just calificînd acțiunile lor în baza art.151 alin.(4) Cod

penal, deoarece s-a constatat că inculpații în mod conștient au pătruns în apartamentul

părții vătămate aplicîndu-i lovituri, inclusiv și în cap, fapt confirmat prin declarațiile însăși

a inculpaților date la urmărirea penală, potrivit cărora au recunoscut că împreună cu alte

persoane au participat la maltratarea părții vătămate, dovedind vinovăția unui altuia în

acest sens, ei fiind audiați cu participarea apărătorului, reprezentanților lor legali și

pedagogului, nu s-au refuzat de la aceste declarații, ci doar le-au modificat, și a martorilor

V.Bondari, A.Sandu, A.Motorin, M.Mihailova, precum și a succesorului părții vătămate

N.Dmitrieva.

Instanța de apel a conchis că inculpații conștientizau faptul că, maltratîndu-l

împreună cu alte persoane pe partea vătămată, cauzîndu-i intenționat vătămări corporale

grave, pun în pericol viața și sănătatea acestuia, astfel ei trebuiau și puteau să prevadă că

în urma acțiunilor sale ar putea surveni moartea acestuia din urmă.

În ce privește argumentele avocatului N.Carafizi și a inculpatului D.Zlatovcen

privind încălcarea dreptului acestuia la apărare, prezentarea de către avocatul A.Aladova a

mandatului de tip vechi și apărarea de către acesta nu numai a inculpatului D.Zlatovcen,

dar și a inculpatului V.Costiuc și S.Costiuc, declarațiile cărora sînt contradictorii cu ale lui

D.Zlatovcen, instanța de apel le-a considerat nefondate, deoarece faptul prezentării de

către avocat a mandatului de tip vechi nu influențează asupra calității apărării de către

acesta a intereselor clienților, iar la etapa urmăririi penale avocatul A.Aladova a apărat

interesele inculpaților, care au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit.b) Cod penal, aceștia recunoscînd integral vina, careva contradicții în

declarațiile lor nu erau și, la etapa urmăririi penale, S.Costiuc a fost liberat de răspunderea

penală cu aplicarea față de el a măsurilor cu caracter educativ, iar D.Zlatovcen și

V.Costiuc au încheiat acord de recunoaștere a vinovăției. Astfel, instanța a considerat că

motivele invocate în apel nu constituie temei pentru a concluziona că inculpaților le-a fost

2

încălcat dreptul la apărare, ce ar influența asupra casării sentinței, mai mult că în instanța

de judecată fiecare inculpat separat a fost asigurat și reprezentat de avocați.

Totodată, instanța de apel a conchis că sentința urmează de a fi casată parțial, în

partea stabilirii pedepsei inculpaților, deoarece la stabilirea acesteia, prima instanță, în

partea descriptivă a sentinței a motivat și argumentat numirea pedepsei închisorii acestora

cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, sub limita minimă prevăzută de art.151 alin.(4)

Cod penal, însă în dispozitiv nu a indicat norma dată.

V.Costiuc, D.Zlatovcen și avocatul N.Carafizi în numele inculpatului D.Zlatovcen, care au

solicitat:

- inculpatul V.Costiuc care, invocînd temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.12)

Cod de procedură penală, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care acțiunile sale să fie reîncadrate din prevederile art.151 alin.(4) în cele

ale art.287 alin.(1) Cod penal, cu numirea unei pedepse neprivative de libertate, deoarece

nu a comis infracțiunea imputată; instanțele și-au bazat concluziile pe declarațiile

contradictorii ale martorilor, care au fost date la urmărirea penală; prin rapoartele de

expertiză-medico legală pe hainele sale nu s-a depistat urme de sînge, astfel nu s-a

demonstrat vinovăția lui în aplicarea loviturilor părții vătămate; instanțele au dat o

încadrare juridică greșită acțiunilor comise de el, dînsul nu poate fi condamnat doar pentru

faptul aplicării unei palme părții vătămate;

- inculpatul D.Zlatovcen care, invocînd temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie

recunoscut vinovat în baza art.179 alin.(2) Cod penal, cu numirea unei pedepse în limita

termenului ispășit, invocînd că probele puse la baza hotărîrilor de condamnare sînt

contradictorii și nu corespund realității, acestea nu au fost corect administrate și cercetate

în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, iar la stabilirea pedepsei au fost

încălcate prevederile art.6 alin.(3) din Convenția Europeană;

- avocatul N.Carafizi care, invocînd temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărîri de

achitare a inculpatului D.Zlatovcen din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor

infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și încălcării grave a normelor de

procedură penală, deoarece avocatul A.Aladova a apărat interesele inculpaților neavînd

împuterniciri în acest sens în conformitate cu prevederile legislației în vigoare; instanțele

nu au dat o apreciere corectă declarațiilor succesorului părții vătămate, a martorilor

V.Bondari A.Motorin și faptului că organizatorii infracțiunii au fost frații Costiuc;

conform art.48 Cod penal se consideră exces de autor săvîrșirea de către autor a unor

acțiuni infracționale care nu au fost cuprinse de intenția celorlalți participanți, și pentru

excesul de autor, ceilalți participanți nu sînt pasibili de răspunderea penală; la stabilirea

pedepsei inculpatului D.Zlatovcen nu s-a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, de

persoana și de condițiile de trai ale familiei acestuia, și de faptul că rolul lui a fost mai

mic, că i-a aplicat părții vătămate doar 3-4 palme și nu a avut intenția de a-i cauza

vătămări corporale grave.

materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, care a solicitat ca recursurile să fie declarate inadmisibile, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.

Cu referire la recursul inculpatului V.Costiuc, instanța de recurs atestă că, potrivit

art.421 coraportat la art.401 Cod de procedură penală, persoanele menționate în dispoziția

acestei norme procesuale sînt în drept să declare recurs ordinar.

3

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel,

potrivit prevederilor art.422 Cod de procedură penală, este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor cauzei, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel

Comrat a fost pronunțată la 10.01.2014 în prezența procurorului N.Edeniuc, a inculpaților

V.Costiuc și D.Zlatovcen și înmînată contra semnătură copia deciziei motivate lui

V.Costiuc la 10.01.2014, fapt confirmat prin dovada de primire (f.d.296, v.2).

Reieșind din sensul art.231 alin.(3) Cod de procedură penală, pentru inculpat,

termenul de declarare a recursului (de 30 de zile) începe să curgă de la 11.01.2014 și

expiră la 12.02.2014.

Inculpatul V.Costiuc, fiind în drept de a contesta decizia instanței de apel, nu a

atacat-o în termenul prevăzut de 30 de zile, de la data cînd a fost pronunțată decizia și a

primit copia acesteia. Conform cererii de recurs, inculpatul a depus recurs asupra deciziei

instanței de apel la 06.03.2014, adică după expirarea termenului legal de 30 zile, prevăzut

de art.422 Cod de procedură penală (f.d.50-53, v.3).

Potrivit art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea

unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune

pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

În acest context, instanța de recurs atestă că termenul de recurs este un termen

procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege, iar depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, însă în cazul în care totuși recursul a fost declarat după

expirarea termenului, el urmează a fi respins ca tardiv, deoarece legea procesual penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de

apel, decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este declarat peste termen.

Astfel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar înaintat

de inculpatul V.Costiuc, pe motiv că este declarat peste termen.

Cu referire la recursurile avocatului N.Carafizi în numele inculpatului

D.Zlatovcen și a inculpatului.

Drept temei pentru recurs recurenții au invocat prevederile art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul

cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal constată că temeiurile pe care s-au bazat autorii recursurilor nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, deoarece din conținutul hotărîrii

atacate rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv fiind dat răspuns la

motivele invocate în apel, astfel lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în

sensul casării hotărîrii contestate.

Din textul recursurilor rezultă că autorii critică aprecierea probelor administrate de

instanțe, considerînd-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, și anume

declarațiile martorilor V.Bondari, A.Sandu, A.Motorin, M.Mihailova, precum și a

succesorului părții vătămate N.Dmitrieva, cît și actelor cauzei, cărora instanțele de

judecată le-au dat o apreciere incorectă.

4

Colegiul penal atestă că, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza

judecării cauzei instanța apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Instanța de fond, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecînd

cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat

inculpații, succesorului părții vătămate, martorii, precum a examinat și documentele

cauzei și, ținînd seama de stipulările art.27 Cod de procedură penală, le-a apreciat în mod

obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului D.Zlatovcen în

comiterea infracțiunii incriminate este dovedită, soluție descrisă în textul sentinței.

Instanța de apel, judecînd apelurile inculpatului D.Zlatovcen și a avocatului

N.Carafizi în numele acestuia, îndeplinind cerințele art.414-419 Cod de procedură penală,

a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate în prima

instanță și le-a recercetat în instanța de apel, suplimentar audiind inculpații V.Costiuc și

D.Zlatovcen, succesorul părții vătămate N.Dmitrieva, martorii A.Sandu și V.Bondari,

pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, stabilind temeiurile de fapt și de

drept, adoptînd o hotărîre motivată și argumentată.

Astfel, instanța de apel, ținînd cont de prevederile art.99-101 Cod de procedură

penală, a cercetat probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificîndu-le și

apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării

lor, întemeiat a ajuns la concluzia că inculpatul D.Zlatovcen, fiind în stare de ebrietate, a

participat la maltratarea părții vătămate, aplicîndu-i lovituri inclusiv și în cap, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală în comisie repetată nr.415 din

13.06.2012, potrivit căruia părții vătămate R.Belinschii i-au fost cauzate vătămări

corporale grave periculoase pentru viață, care au dus la survenirea morții acestuia,

procesele-verbale de cercetare la fața locului, de ridicare a urmelor de sînge și cercetare a

scurtei ridicate de la inculpat, probe care, luate în ansamblu, cert dovedesc vinovăția

acestuia în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile lui corect au fost încadrate în

prevederile art.151 alin.(4) Cod penal.

Reieșind din textul deciziei instanței de apel rezultă că instanța, ținînd seama de

prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, și-a motivat soluția adoptată în

sensul oferirii răspunsurilor la motivele invocate în apeluri referitor la pretinsa încălcare a

dreptului inculpatului la apărare, care, fiind minuțios analizate, le-a respins, agrumentînd

motivat și detaliat din care motiv acestea nu pot sta la baza achitării inculpatului, soluție

descrisă la pct.4.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin,

și a cărei reluare nu se mai impune.

Colegiul consideră neîntemeiate afirmațiile recurenților referitor la faptul că decesul

părții vătămate nu a survenit de la loviturile aplicate de inculpatul D.Zlatovcen, deoarece

instanțele de fond, în baza probelor administrate și obiectiv apreciate, au tras concluzia că

anume el împreună cu V.Costiuc și alte persoane, aflîndu-se în locuința părții vătămate

R.Belinschii, i-au aplicat multiple lovituri, în rezultatul cărora acesta a decedat, fapt

confirmat prin probele cauzei, astfel în cazul dat lipsește excesul de autor, deoarece

intenția inculpatului de a aplica lovituri părții vătămate a fost unică, inculpatul nu a

acționat diferit față de ceilalți inculpați.

Prin urmare, reieșind din împrejurările stabilite, instanța de apel corect a conchis că

învinuirea adusă lui D.Zlatovcen este bazată pe probe directe, care indica incontestabil că

fapta a fost săvîrșită de inculpat și confirmă vinovăția acestuia în cele imputate.

Nerecunoașterea vinovăției de către D.Zlatovcen nu echivalează cu achitarea lui, de

vreme ce probele pertinente și concludente, în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii

imputate.

5

Motivele aduse de către autorii recursurilor referitor la ne acordul său cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sînt prevăzute în art.427 Cod

de procedură penală, ca temei pentru recurs.

Totodată, Colegiul penal menționează că argumentele invocate în recursuri au fost

deja obiectul de judecare în instanța de apel, iar aceasta, după cum s-a menționat mai sus,

respectînd prevederile art.414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală,

s-a pronunțat argumentat și motivat asupra lor, iar careva noi argumente în recurs

recurenții nu a indicat.

Astfel, Colegiul penal conchide că faptei inculpatului i s-a dat o apreciere și

încadrare juridică corectă, la stabilirea pedepsei instanțele, în conformitate cu prevederile

art.61, 75 Cod penal, au ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana inculpatului și de circumstanțele atenuante

prezente în cauză, iar pedeapsa stabilită este una echitabilă în coraport cu fapta de care

dînsul a fost declarat vinovat, fiind aplicate în privința acestuia și prevederile art.79 Cod

penal.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursurilor declarate de avocatul N.Carafizi în numele inculpatului D.Zlatovcen și

inculpat, ca fiind vădit neîntemeiate, și a inculpatului V.Costiuc, ca fiind declarat peste

termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Comrat din 02 decembrie 2013 de către inculpatul Costiuc Veaceslav, ca

fiind declarat peste termen și de avocatul Carafizi Nicolae în numele inculpatului

Zlatovcen Dmitri și inculpat, în cauza penală în privința acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 22 octombrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-12-10
0,93
1ra-1560/2014 — art. 311 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1560/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, examinînd, î
CSJ 2014-12-10
0,93
1ra-1617/2014 — 151 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1617/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Nadejda Toma, Petru Moraru examinînd adm
CSJ 2014-02-05
0,93
1ra-282/2014 — art. 145 alin. 2 lit .j CP
Dosarul nr. 1ra-282/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 05 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, judecători – Nicolae Gordilă și Vladimir Timofti, exam
CSJ 2016-03-09
0,93
1ra-376/2016 — art. 186 alin.4, 217 al.2 CP
Dosarul nr. 1ra-376/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2014-02-26
0,93
1ra-226/14 — 188 alin 1 CP
Dosarul nr. 1ra-226/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Ion Arhiliuc și Liliana C
Sursă