1reab-31/14 — art. 58-4, 58-10 alin. 2, 31, 58-2, 49 Cod penal al RSFSR

Dosarul nr. 1reab-31/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în

anulare declarat de adjunctul Procurorului General, Igor Serbinov, împotriva

sentinței Tribunalului militar al „Garnizoanei forțelor armatei sovietice” din or.

Budapesta, din 13 septembrie 1948, în cauza penală privind condamnatul

Ăder Ivan Iacovlevici, născut

în anul 1926, originar din s. Alexandreni, r-nul Bălți,

fără antecedente penale.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

sovietice” din or. Budapesta, din 13 septembrie 1948, Ăder Ivan a fost condamnat

în baza art. 58-4, 58-10 alin. (2), 31, 58-2, 49 Cod penal al RSFSR la 25 ani

privațiune de libertate, cu decăderea din drepturi pe un termen de 5 ani, fără

confiscarea averii.

teritoriul temporar ocupat de trupele germano-române și avînd atitudine ostilă față

de puterea sovietică, activînd pentu autoritățile de ocupație în perioada an.1942-

1943, a manifestat antisovietism și a recrutat tineri în rîndurile armatei româno-

germană germane. În toamna an.1943 s-a înrolat în armata germană și a luptat

împotriva partizanilor din Iugoslavia.

În perioada din octombrie 1945 - 1948, fiind înrolat în armata sovietică și

avînd o atitudine ostilă față de regimul din URSS, a desfășurat agitație

contrarevoluționară în rîndurile ostașilor, orientată împotriva colhozurilor și puterii

sovietice, dar în favoarea orînduirii capitaliste.

1

Sentința a devenit irevocabilă prin necontestare.

declarat recurs în anulare, solicitînd casarea hotărîrii menționate și încetarea

procesului penal în privința lui Ăder I.

Recurentul a invocat că Ăder I. a fost condamnat pentru fapte neconfirmate

în ședința de judecată, ce constituie un viciu fundamental care a afectat sentința

pronunțată, întrucît a fost încălcat dreptul lui la un proces echitabil.

motivelor invocate, Colegiul concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1)

Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare

de către Procurorul Gheneral Adjunct în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a

drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărîrea judecătorească

definitivă, împiedică reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea pronunțată.

Sub acest aspect, se reține că instanța de fond a comis următoarea eroare de

drept.

Conținutul sentinței contestate relevă că condamnatul nu a fost asistat de un

apărător, învinuirea nu a fost prezentată și susținută de un acuzator de stat, iar

instanța de judecată nu a supus analizei și aprecierii în coroborare declarațiile

inculpatului și probele conținute în dosarul respectiv, fondîndu-și, astfel, hotărîrea

de condamnare pe presupuneri.

Rezultă că instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim

recunoscute și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa, avînd dreptul să se apere însuși și fie asistată de un apărător, nefiind

obligată să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în

săvîrșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe

presupuneri.

Pe lîngă aceasta, conform art. 3 lit. b), art. 5/2, 5/3 din Legea privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sînt declarate

nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi

toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost

supuse represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru

„activitate contrarevoluționară”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au

fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în

anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul

stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

2

Împrejurările expuse denotă clar că erorile de drept comise de instanța de

fond în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a drepturilor

și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu fundamental,

care a afectat hotărîrea atacată și dovedesc univoc că fapta condamnatului nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate, iar conform art. 275 pct. 3), 391 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă fapta nu întrunește elementele

infracțiunii se adoptă o sentință de încetare a procesului penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța

admite recursul, casează total hotărîrea atacată și dispune încetarea procesului

penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate recursul în anulare de

pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărîrii irevocabile contestate,

ca fiind afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal,

pe motiv că fapta condamnatului nu întrunește elementele infracțiunii imputate.

(3) Cod de procedură penală, Colegiu penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul în anulare declarat de adjunctul Procurorului General, Igor

Serbinov, casează total sentința Tribunalului militar al „Garnizoanei forțelor

armatei sovietice” din or. Budapesta, din 13 septembrie 1948, și dispune încetarea

procesului penal privind acuzarea lui Ăder Ivan Iacovlevici de săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute la art. art. 58-4 și 58-10 alin. (2) Cod penal al RSFSR, pe

motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.

Ăder Ivan Iacovlevici este reabilitat în fața societății și reintegrat în drepturi.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

3