1ra-1339/14 — art. 287 CP

1ra-1339/14 — art. 287 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1339/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Liliana Catan și Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de părțile

vătămate și Gorin Alexandru, avocatul Eugenia Barbaroșie în numele inculpatului

Comarov Igor, împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 07 iunie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2014, în cauza penală în

privința lui:

Ungureanu Constantin Victor, născut la

17 septembrie 1990, originar din s. Tănătari, r-

nul Căușeni, locuitor al or. Căușeni, str. M.

Eminescu 15/11;

Deacioc Dumitru Mihail, născut la 24

martie 1985, originar și locuitor al or. Căușeni,

str. Ștefan cel Mare 65/48;

și

Comarov Igor Mihai, născut la 21

ianuarie 1979, originar și locuitor al or. Căușeni,

str. M. Eminescu 12/16;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 26.11.2011– 07.06.2013;

- instanța de apel: 25.10.2013- 08.04.2014;

- instanța de recurs: 03.07.2014- 17.09.2014;

C O N S T A T Ă :

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal:

- Comarov Igor – 500 unități convenționale (zece mii lei).

- Ungureanu Constantin - 500 unități convenționale (zece mii lei);

- Deacioc Dumitru – 450 unități convenționale (nouă mii lei);

A fost admisă parțial acțiunea civilă și dispusă încasarea de la Ungureanu

Constantin, Deacioc Dumitru și Comarov Igor în beneficiul părților vătămate Gorin

Serghei și Gorin Alexandru cîte 3000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în

1

partea compensării prejudiciului material cauzat prin infracțiune, acțiunea civilă a fost

admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine

civilă.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Dumanov Vladimir, în privința căruia

hotărîrile nu se contestă cu recurs ordinar.

Constantin, Comarov Igor, Deacioc Dumitru și alte persoane neidentificate de

organele de urmărire penală, la 25.04.2011, în jurul orei 0030, aflîndu-se intr-un loc

public, au comis acte de huliganism în următoarele circumstanțe:

Deacioc Dumitru, la 25.04.2011, în jurul orei 0030, aflîndu-se lîngă barul

„Bastion" și discoteca „Dizel", amplasate în centrul or. Căușeni, str. M. Eminescu 14,

speculînd din intenții huliganice un motiv neînsemnat, a inițiat un conflict cu Gorin

Alexandru, care în desfășurare a trecut în îmbrînceală, apoi în bătaie, iar Ungureanu

Constantin, Comarov Igor și alte persoane neidentificate, în lipsa unei înțelegerii

prealabile între ei, au intervenit în conflictul inițiat de Dumitru Deacioc.

Fiind în stare de ebrietate, inculpații Ungureanu Constantin, Comarov Igor și

Deacioc Dumitru, încălcînd în mod grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită

lipsă de respect față de societate, acționînd cu o deosebită obrăznicie, au început a-l

maltrata pe Gorin Alexandru, apoi și pe fratele acestuia Gorin Serghei, aplicîndu-le

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-le vătămări

corporale ușoare și deteriorîndu-le îmbrăcămintea.

Inculpații Ungureanu Constantin, Comarov Igor, Dumanov Vladimir și alte

persoane neidentificate de organele de urmărire penală, la 25.04.2011, în jurul orei

0230, aflîndu-se intr-un loc public, au comis acte de huliganism în următoarele

circumstanțe:

Dumanov Vladimir, la 25.04.2011, în jurul orei 0230, fiind în stare de ebrietate

avansată, aflîndu-se în centrul or. Căușeni, în fața barului „Tet a Tet", fără motive l-a

acostat pe Ciobanu Alexandru, inițiind astfel un conflict, care a trecut în îmbrînceală.

Dumanov Vladimir a încercat să-i aplice lovituri lui Ciobanu Alexandru, însă fiind în

stare de ebrietate avansată, n-a reușit să-și atingă scopul și a solicitat ajutorul lui Igor

Comarov, care de rînd cu Ungureanu Constantin și alte persoane neidentificate, în

lipsa unei înțelegerii prealabile, au intervenit în conflictul inițiat de Dumanov

Vladimir.

Fiind în stare de ebrietate, inculpații Ungureanu Constantin, Comarov Igor și

Dumanov Vladimir, încălcînd în mod grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită

lipsă de respect față de societate, acționînd cu o deosebită obrăznicie, exprimîndu-se

cu cuvinte necenzurate, au început a-l maltrata pe Ciobanu Alexandru, apoi și pe

Gogu Ion, aplicîndu-le lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzîndu-le vătămări corporale ușoare și deteriorîndu-le îmbrăcămintea.

avocatul său, Valentina Bolgar, avocatul Renat Grigoraș în numele inculpatului

2

Deacioc Dumitru, inculpatul Ungureanu Constantin și părțile vătămate Gorin

Alexandru și Gorin Serghei.

3.1. Avocatul Valentina Bolgar a solicitat casarea sentinței și rejudecarea

cauzei de către prima instanță, deoarece în ședința de judecată nu au fost administrate

probe pertinente și concludente care să demonstreze vinovăția inculpatului Comarov

Igor în cele incriminate. Totodată a considerat că, instanța de fond, contrar cerințelor

legii, a examinat cauza în lipsa inculpatului Comarov Igor, prin ce i-a încălcat dreptul

acestuia la un proces echitabil. Comarov Igor nu a renunțat la dreptul său de a apărea

în fața instanței, nu s-a sustras de la judecată, ci a fost în imposibilitate de a se

prezenta în ședința de judecată și nu a fost anunțat în căutare.

3.2. Avocatul Renat Grigoraș în apelul său a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința inculpatului

Deacioc Dumitru, din lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui.

În motivarea apelului declarat avocatul R. Grigoraș a invocat precum că, în

cadrul examinării cauzei în instanța de fond, partea acuzării nu a putut să demonstreze

coautoratul lui Deacioc Dumitru în raport cu ceilalți inculpați pe episodul dat, iar

acțiunile lui separate nicidecum nu se încadrează sub prevederile art. 287 alin. (2)

Codul penal. Astfel, ceilalți inculpați, i-au maltratat pe frații Gorin cu totul din alte

motive decît conflictul apărut între părțile vătămate și inculpat, conflictul în sine nu a

dus deranjul ordinii publice, fapt constatat în instanță, a durat foarte puțin timp, iar

participarea lui Deacioc Dumitru la maltratarea colectivă a părților vătămate nu este

dovedită prin probe pertinente și concludente, cum ar fi martori oculari sau alte probe.

3.3. În apelul său, inculpatul Ungureanu Constantin a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanța prin care acțiunile lui să fie încadrate conform prevederilor al.

(1) art. 287 Codul penal și aplicarea unei pedepse prevăzute de sancțiunea acestei

norme.

În motivarea apelului inculpatul a invocat precum că, instanța de fond în

întregime a respins argumentele lui referitor la neparticiparea în conflictul cu frații

Gorin, a menționat că nu-i cunoaște și în seara de 25.04.2011 cu dînșii nu a avut

careva conflicte și n-a participat la maltratarea lor, deoarece nici nu i-a văzut în acea

seară.

3.4. În apelul părților vătămate Gorin Alexandru și Gorin Serghei s-a solicitat

casarea parțială a sentinței și emiterea unei noi hotărîri prin care a-i condamna pe

Deacioc Dmitru, Ungureanu Constantin și Comarov Igor în baza art. 287 alin. (2), lit.

b) Cod penal, cu aplicarea unor pedepse maximale și încasarea din contul lor în

beneficiul lui Gorin Alexandru a pagubei morale și materiale după cum urmează: de la

Ungureanu Constantin - paguba morală 10 000 lei, materială 11 000 lei; de la Deacioc

Dumitru - paguba morală 10 000 lei, materială 12 000 lei; de la Comarov Igor -

paguba morală 10 000 lei; materială 12 000 lei, în beneficiul lui Gorin Serghei: de la

Ungureanu Constantin - paguba morală 10 000 lei, materială 2 000 lei; de la Deacioc

3

Dumitru - paguba morală 10 000 lei, materială 3 000 lei; de la Comarov Igor - paguba

morală 10 000 lei, materială 3 000 lei. Acțiunea civilă de admis și de încasat din

contul inculpaților Deacioc Dumitru, Ungureanu Constantin, Comarov Igor suma

totală de 103 000 lei.

În motivarea apelului, părțile vătămate au invocat că instanța de fond a emis o

sentință de condamnare prea blîndă în privința lui Deacioc Dumitru, Ungureanu

Constantin, Comarov Igor și este necesară aplicarea unei pedepse mai aspre ce va

corespunde gradului pericolului social al infracțiunii, cît și prejudiciului cauzat

părților vătămate și va condiționa reeducarea condamnaților.

2014, au fost respinse apelurile declarate, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, cu

toate că inculpații Ungureanu Constantin, Comarov Igor și Deacioc Dumitru nu-și

recunosc vina în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția acestora se

dovedește integral prin probele administrate la materialele cauzei și anume:

declarațiile părților vătămate Gorin Alexandru, Gorin Serghei, Ciobanu Alexandru și

Gogu Ion, martorilor Musteață Evghenii, Telipan Vitalie, Pușcă Sandu, Gogu Igor.

Colegiul penal a constatat, că deși declarațiile martorilor Bicherschi Veaceslav

și Burdujan Valeriu, nu indică direct la inculpații Ungureanu Constantin, Deacioc

Dumitru și Comarov Igor că au comis infracțiunea imputată, ele, direct confirmă

declarațiile părților vătămate Gorin Alexandru, Gorin Serghei, Ciobanu Alexandru și

Gogu Ion, că au fost bătuți de niște persoane, care s-au dovedit a fi inculpații pe cauza

dată.

Colegiul penal a considerat că declarațiile inculpaților date în cadrul ședinței de

judecată nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt făcute în scopul de a se

eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de

întreaga sistemă de probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală și care integral demonstrează vina acestora în comiterea

infracțiunii imputate.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelanților precum că,

acțiunile huliganice s-au produs în afara localurilor de odihnă și că însăși activitatea

temporară a acestora n-a fost zădărnicită sau întreruptă temporar.

Loviturile, cauzarea vătămărilor corporale și alte acțiuni de acest fel, săvîrșite

într-un loc public, în prezența mai multor persoane, fără careva motive sau prin

specularea unor motive neînsemnate, însoțite de o încălcare grosolană și evidentă a

ordinii publice, de manifestarea lipsei vădite de respect față de societate, au fost

calificate drept huliganism.

Astfel, Colegiul penal a considerat nefondată solicitarea inculpatului Ungureanu

Constantin cu privire la reîncadrarea acțiunilor lui în baza art. 287 alin. (1) Codul

4

penal și excluderea din învinuire a epizodului de huliganism soldat de maltratarea

fraților Gorin.

Deși inculpatul Constantin Ungureanu a negat participarea la aceste acte, în

cadrul ședinței de judecată a instanței de fond și celei de apel au fost administrate

probe, care cu certitudine dovedesc participarea dînsului la maltratarea fraților Gorin,

iar afirmațiile lui precum că frații Gorin, sub influența colaboratorilor de poliție, au

indicat despre participarea lui la bătaie, sunt declarative și au fost combătute.

4.2. Instanța de apel a specificat că, în cadrul ședinței instanței de apel

inculpatul Comarov Igor, fiind legal citat conform citației și avizului de recepție la

ultimul domiciliu al său (f. d. 210, vol. II), nu s-a prezentat, iar conform extrasului din

sistemul de căutare ACCES (f. d. 33, vol. II), Comarov Igor, este plecat peste hotarele

R. Moldova, fiind în imposibilitate de a se prezenta în ședință, astfel Colegiul penal, a

procedat în conformitate cu prevederile art. 321 Cod de procedură penală, conform

căruia,

(1) Judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu

participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol.

(2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

(4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se

amînă, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2).

(6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute

în alin.(2) pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că

persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă în judecată a

renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a

se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată.

Astfel, Colegiul penal a examinat cauza penală în lipsa inculpatului Comarov

Igor, dar cu participarea apărătorului V. Bolgar.

Mai mult ca atît, inculpatul Comarov Igor a fost anunțat în căutare, conform

încheierii Colegiului penal din 25.02.2014 (f. d. 27-29, vol. III), de către IP Căușeni a

fost pornit dosar de căutare a lui (f. d. 36, vol. III), iar conform informației parvenite

din Federația Rusă, Comarov Igor Mihail a fost arestat pentru comiterea unui atac

tîlhăresc pe teritoriul Rusiei (f. d. 108, vol. II), nefiind posibilă participarea lui în

instanța de apel, astfel cauza se examinează în lipsa lui.

4.3. Referitor la numirea pedepsei penale, Colegiul penal a conchis că instanța

de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea lor, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și condițiile de viață ale acestora.

5

Alte circumstanțe atenuante, conform art. 76 Cod penal, Colegiul penal nu a

constatat.Circumstanță ce agravează situația inculpaților conform art. 77 Cod penal,

s-a reținut comiterea infracțiunii în stare de ebrietate.

Totodată, reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, ținînd cont de scopul

pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni att din partea inculpaților cît și a altor

persoane, Colegiul penal a conchis că instanța de fond corect a considerat că inculpații

urmează a fi condamnați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b)

Cod penal, fiindu-le aplicată pedeapsă sub formă de amendă.

4.4. Tot din aceste considerente, în astfel de împrejurări, Colegiul penal a

menționat că apelul părților vătămate Alexandru Gorin și Sergiu Gorin referitor la

blîndețea pedepselor aplicate inculpaților, sunt nefondate și pasibile de a fi respinse,

astfel încît instanța de fond corect a individualizat pedeapsa aplicată inculpaților,

ținînd cont de circumstanțele reale și personale, cît și de faptul că dînșii nu au

antecedente penale.

De asemenea, Colegiul penal a considerat că instanța de fond justificat a încasat

din contul inculpaților Ungureanu Constantin, Deacioc Dumitru și Comarov Igor în

folosul lui Gorin Serghei și Gorin Alexandru cîte 3 000,00 (trei mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral, totodată considerînd ca fiind exagerată suma de 30000 (treizeci zeci

mii) lei, sumă solicitată de către părțile vătămate și absolut întemeiat a admis în

principiu acțiunile civile înaintate de pătimiții Gorin Serghei și Gorin Alexandru în

partea compensării prejudiciului material cauzat prin infracțiune, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Serghei au declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia în partea stabilirii

pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, pe motiv că eroarea

juridică nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea recursului, recurenții au invocat că, instanța de apel nu a luat în

considerație declarațiile părților vătămate și anume că inițiator al conflictului a fost

Deacioc Dumitru, fiind cel mai activ participant la săvîrșirea infracțiunii, iar la

aplicarea pedepsei, ambele instanțe de judecată s-au limitat la o caracteristică

superficială a personalității inculpaților și nu s-a ținut cont de faptul că aceștia anterior

de nenumărate ori au fost implicați în diferite conflicte, care s-au rezultat numai cu

neînceperea urmăririi penale.

Totodată, recurenții au menționat faptul că inculpații nici nu au încercat să

repare măcar parțial daunele cauzate părților vătămate.

5.1. Recurs ordinar împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat și avocatul

Eugenia Barbăroșie în numele inculpatului Comarov Igor, invocînd prevederile art.

427 alin. (1) pct. 4), 6) și 12) Cod de procedură penală, solicitînd casarea acestora, cu

rejudecarea cauzei în instanța de apel.

6

În motivarea recursului, avocatul recurent a indicat, că în cazul menținerii

hotărîrilor de condamnare pronunțate de instanțele ierarhic inferioare, s-ar admite o

condamnare a inculpatului pentru niște acțiuni care nu sunt incriminate de legea

penală.

Recurenta a menționat că din declarațiile martorului Pușcă Sandu nu poate fi

stabilit cu certitudine că acesta a fost martorul conflictului, cu atît mai mult că la etapa

urmăririi penale a declarat că a fost în stare de ebrietate, iar în cadrul judecării cauzei

acesta spune că nu era beat, totodată, există o incertitudine a declarațiilor martorului

Gogu Igor, care a declarat că a ieșit afară după de conflictul a luat sfîrșit, iar despre

cele întîmplate a aflat de la o altă persoană.

Un alt motiv invocat de recurentă este faptul examinării cauzei în lipsa

inculpatului care nu a participat la examinarea cauzei în instanța de fond și cea de

apel, nu a fost citat în ordinea prevăzută de lege și nu a fost anunțat în căutare, fiind în

așa fel grav încălcat principiul accesului liber la justiție. În viziunea recurentei la

judecarea cauzei a fost admisă o încălcare a unui principiu fundamental de procedură,

deoarece dosarul s-a examinat unilateral fără a cerceta cazul sub toate aspectele și fără

a verifica versiunea inculpatului.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

6.1. Cu referire la recursul părților vătămate, instanța de recurs reține că,

potrivit textului recursului, ca temei pentru recurs s-a invocat pct. 6) și 10) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt referindu-se la dezacordul său cu

aprecierea probelor.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; sau cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța

de recurs, deoarece instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar

conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală,

astfel, argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiate și se resping, deoarece soluția

criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate la

7

materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dînduli-se

aprecierea cuvenită.

Mai mult ca atît, instanța de recurs precizează că, recurenții nu au specificat

care anume din erorile prevăzute la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală au fost comise de către instanța de apel.

Referitor la argumentul recurenților precum că, la aplicarea pedepsei, ambele

instanțe de judecată s-au limitat la o caracteristică superficială a personalității

inculpaților și nu s-a ținut cont de faptul că aceștia anterior de nenumărate ori au fost

implicați în diferite conflicte, care s-au rezultat numai cu neînceperea urmăririi penale,

Colegiul penal consideră ca fiind unul declarativ și neîntemeiat, deoarece pentru

confirmarea acestui argument nu au fost anexate careva ordonanțe de neîncepere a

urmăririi penale, totodată, asupra motivului invocat de părțile vătămate, precum că

inculpații nu au reparat daunele cauzate, instanța de recurs menționează că instanța de

apel corect s-a expus în decizia sa în partea laturii civile, însă modul de executare nu

ține de obligațiunea instanței de judecată.

6.2. Cu referire la la recursul declarat de avocat în numele inculpatului

Comarov Igor.

Colegiul penal menționează că, avocatul-recurent invocă ca temei de recurs pct.

4) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă în recurs nu specifică prin ce anume

a fost comisă eroarea dată de către instanța de apel.

Conform pct. 4) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd judecata a avut loc fără participarea

procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului,

cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii.

Astfel, potrivit proceselor-verbale al ședinței de judecată în instanța de fond,

inculpatul Comarov Igor s-a prezentat într-un șir de ședințe: din 02.03.2012;

20.04.2012 fiind citat contra semnătură pentru ședința următoare din 15.06.2012

(f.d.38, vol.2) la care nu s-a prezentat neinformînd motivele neprezentării.

Ulterior, procurorul participant a prezentat informația parvenită din Federația

Rusă potrivit căreia, acesta a fost arestat pentru comiterea unui atac tîlhăresc pe

teritoriul Rusiei (f.d. 108, vol. II), în asemenea condiții examinarea cauzei fiind

continuată la solicitarea părților, în lipsa inculpatului Comarov I., dar cu prezența

avocatului său.

Reieșind din aceste circumstanțe, careva încălcări de către instanța de fond la

acest capitol nu se atestă, or Instanța a respectat prevederile legale ce rezultă inclusiv

din conținutul art. 319 Cod Procedură penală care expres indică:

(2) „partea prezentă la un termen de judecată nu mai este citată pentru

termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la vreunul dintre aceste termene.”

(5)”Cînd judecata se desfășoară în continuare, părțile și ceilalți participanți la

proces nu se mai citează.”

8

În cadrul ședinței instanței de apel inculpatul Comarov Igor, fiind legal citat

conform citației și avizului de recepție la ultimul domiciliu al său (f. d. 210, vol. II),

deasemenea nu s-a prezentat, iar conform extrasului din sistemul de căutare ACCES

(f. d. 33, vol. II), Comarov Igor este plecat peste hotarele R. Moldova, fiind în

imposibilitate de a se prezenta în ședință, astfel, Colegiul penal a procedat în

conformitate cu prevederile art. 321 Cod de procedură penală și a examinat cauza

penală în lipsa acestuia, dar cu participarea apărătorului său V. Bolgar.

Mai mult ca atît, inculpatul Comarov Igor a fost anunțat în căutare, conform

încheierii Colegiului penal din 25.02.2014 (f.d. 27-29, vol. III), de către IP Căușeni a

fost pornit dosar de căutare (f.d. 36, vol. III) și ținîndu-se cont de informația parvenită

din Federația Rusă, cauza s-a examinat în lipsa acestuia.

Recapitulînd cele expuse, Colegiul penal concluzionează: pretinsa încălcare a

principiului accesului liber la justiție a inculpatului invocat de către avocatul recurent

nu și-a găsit confirmarea.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, stipulează că, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

În acest sens, instanța de recurs menționează, că recurenta nu a specificat care

anume din erorile prevăzute la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală au

avut loc în instanța de apel, făcînd referire la neaprecierea probelor și anume la

declarațiile martorilor Pușcă Sandu și Gogu Igor.

Colegiul penal respinge motivul invocat de recurent și relevă faptul că, în

confirmarea vinovăției lui Comarov Igor, vin declarațiile atît a părților vătămate Gorin

Alexandru, Gorin Serghei, Ciobanu Alexandru și Gogu Ion, cît și a martorilor Mustață

Evghenii și Telipan Vitalie, care au fost martori oculari, iar declarațiile martorilor

Pușcă Sandu și Gogu Igor confirmă cele declarate de către părțile vătămate.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Acest temei pentru declararea recursului ordinar de asemenea nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor înaintate, nefiind stabilită presupusa eroare de

drept invocată de avocatul-recurent.

Colegiul penal reține, că în urma analizei de către instanțele de fond a

întregului ansamblu probator administrat și cercetat în ședințele de judecată,

încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în

9

mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere

penală a inculpaților sub aspectul infracțiunii ce li se impută.

Astfel, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5.1. au fost obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel care le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1. – 4.4,

soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al

cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care

au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.

Generalizînd cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile

instanțelor de fond, deoarece corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile

invocate de recurenți și anume art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 10) și 12) Cod de

procedură penală, nu persistă în cauză, iar hotărîrile atacate sunt legale și întemeiate,

ceea ce impune soluția inadmisibilității recursurilor declarate de părțile vătămate și

avocat în numele inculpatului Comarov Igor, ca fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de părțile vătămate Gorin

Serghei și Gorin Alexandru, avocatul Eugenia Barbaroșie în numele inculpatului

Comarov Igor, împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 07 iunie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2014, în cauza penală în

privința lui Ungureanu Constantin, Deacioc Dumitru și Comarov Igor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 15 octombrie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10