1ra-1374 — art. 145 alin 2 lit a b, 290 alin 1 CP

1ra-1374 — art. 145 alin 2 lit a b, 290 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1374/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

președinte – Ghenadie Nicolaev,

judecători – Petru Moraru, Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Roman Zadoinov în numele inculpatului Miron Alexandru, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2014, în cauza penală în

privința lui

Miron Alexandru Alexandru, născută la 30

ianuarie 1975, originar din s. Boldurești, r-nul Nisporeni și

domiciliat în mun. Chișinău, șos. Muncești 54, ap. 65,

cetățean al R. Moldova;

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 13.01.2012 - 11.10.2013;

Instanța de apel: 21.11.2013- 29.04.2014;

Instanța de recurs: 28.07.- 17.09.2014;

C O N S T A T Ă :

Alexandru a fost condamnat:

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, la 20 ani închisoare;

- în baza art. 290 alin (1) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total

al pedepselor, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 23 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis.

urmărind scopul omorului cu premeditate și din interes material a soției sale, Miron

Angela, din motiv că dorea să creeze o familie nouă cu amanta sa Avram Natalia,

urmărind scopul intrării ilegale în posesia cotei-părți a soției sale din patrimoniul total

deținut în devălmășie, intenționat, într-o perioadă nedeterminată de timp, a planificat

săvârșirea infracțiunii în următoarele circumstanțe:

La 03 august 2011, aproximativ la ora 15:00 Miron Alexandru, aflându-se în

centrul comercial „Jumbo”, a procurat o mască din latex cu imaginea unui monstru

pentru a-și deghiza înfățișarea, iar la începutul lunii august 2011 s-a deplasat la piața

improvizată din str. Tăbăcăria Veche de unde a procurat o salopetă de culoare albastră,

în același scop. La 18 august 2011, în jurul orelor 07:30, inculpatul s-a deplasat pe str.

31 August 33, ap. 2, mun. Chișinău unde din subsolul casei a dezgropat un ștuț, pregătit

artizanal, pe care 1-a pus în portbagajul automobilului de model „Volkswagen Golf” cu

numărul de înmatriculare C HI 161.

1

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Miron Alexandru, știind cu certitudine

că soția sa se află în mun. Chișinău pentru efectuarea cumpărăturilor și în scurt timp

urma să revină la domiciliul său din mun. Chișinău, str. Muncești 54, ap. 65, la ora

14:08 a efectuat un apel telefonic acesteia pentru a concretiza ora revenirii la domiciliu

și la aceeași dată, a luat masca din latex, salopeta, maioul, bocanii și ștuțul confecționat

artizanal, toate pregătite din timp, și în jurul orei 14:25 cu automobilul personal de

model „Volkswagen Golf ”cu numărul de înmatriculare C HI 161 s-a deplasat în

direcția domiciliului său. Ajungând la o distanță de aproximativ 800 metri a parcat

automobilul după care pe bancheta din spate a automobilului s-a îmbrăcat în salopetă și

maioul pregătit din timp și a încălțat bocanii și, ajungând la etajul 14 a blocului locativ

nr. 54 din str. Muncești, mun. Chișinău, cunoscând despre faptul că soția sa se întoarce

de la cumpărături, Miron Alexandru a așteptat-o, iar când Miron Angela a ieșit din

ascensor la etajul 14 al blocului locativ, inculpatul s-a apropiat de ea și a efectuat două

împușcături din ștuțul pe care-l avea cu sine, cauzându-i Angelei Miron leziuni

corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr.78/1531 din 11.10.2011

se califică ca leziuni corporale grave în rezultatul cărora Miron Angela a decedat pe loc,

după care, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și inducerii în eroare a

organului de urmărire penală, Miron Alexandru a luat geanta soției sale fără scop de

însușire și cu bunurile sustrase a plecat într-o direcție necunoscută.

Tot Miron Alexandru, urmărind scopul păstrării și transportării ilegale a armei

scoase din circuitul civil, într-o perioadă nedeterminată de timp și în circumstanțe

necunoscute, a intrat în posesia unui ștuț cu lungimea de 600 mm, ce a fost confecționat

artizanal prin tăierea țevii și a patului armei de vânătoare și care conform pct. l) lit. b)

din nota Hotărârii Guvernului nr.126 din 15.02.2000 cu privire la aprobarea Listei cu

tipurile de arme și munițiile aferente pasibile de vânzare persoanelor fizice și juridice,

este prohibită de a fi deținută de către persoanele fizice și juridice.

În continuarea acțiunilor sale infracționale Miron Alexandru, la 18.08.2011, în

jurul orelor 07:30, s-a deplasat pe str. 31 august 33, ap. 2 din mun. Chișinău de unde,

din subsolul casei a dezgropat ștuțul nominalizat, pregătit artizanal pe care 1-a

transportat până la șos. Muncești 54, unde 1-a aplicat la omorul soției sale Miron

Angela.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că nu a

săvîrșit infracțiunea incriminată, menționând că învinuirea a fost formulată în baza

declarațiilor date de acesta la etapa de urmărire penală, de la care a renunțat ulterior,

învinuirea fiind bazată pe presupuneri, fiind neglijate declarațiile oferite de Șahrinova

Liubovi, care a declarat că persoana pe care a văzut-o în ziua omorului coborând pe

scările din bloc, nu semăna cu inculpatul, precum și faptul că Ambros Gheorghe a

indicat că nu a oferit la urmărirea penală declarațiile date citire de procuror, iar Guțu

Emil a organizat defăimarea de caracter pe numele lui Miron Alexandru, ceea ce pune

sub îndoială sinceritatea lui.

De asemenea inculpatul a mai invocat că, martorul Zaziuc Ala a declarat în

instanța de judecată că bărbatul pe care 1-a văzut în ziua omorului nu este inculpatul,

care sub influența unor persoane influente a luat vina asupra sa și deoarece nu cunoștea

exact în ce era îmbrăcat infractorul a oferit declarații diferite de cele descrise de martori,

referitoare la vestimentație.

Mai mut ca atât, nu este stabilit și confirmat timpul comiterii infracțiunii, la

materialele cauzei au fost acumulate probe obținute cu încălcarea esențială de către

2

organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură penală, iar instanța nu

și-a bazat concluzia pe probe exacte și temeinice, nu a analizat procesul-verbal privind

folosirea câinelui detector „Cezar”, nu a ținut cont că nici unul din rapoartele de

efectuare a expertizelor anexate la dosar nu indică către Miron Alexandru și de faptul că

arma nu a fost prezentată în instanță, aceasta neexistând, de fapt.

fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, cu menținerea fără modificări a

sentinței.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că, instanța de fond în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia

corectă cu privire la condamnarea inculpatului Miron A. în baza art. art. 145 alin. (2) lit.

a), b), 290 alin (1) Cod penal și în baza acestei legi precum și în baza art. 84 alin (1)

Cod penal, fiindu-i corect stabilită pedeapsa de 23 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis.

În acest sens, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Miron A. în

baza art. art. 145 alin. (2) lit. a), b), 290 alin (1) Cod penal, întru-totul s-a confirmat prin

următoarele probe:

 Declarațiile martorilor Untu B. (vol. IV, f. d. 233-238), Belov V. (vol. IV,

f. d. 93-95), Andros Gh. (vol. IV f. d. 178-181), Guțu E. (vol. IV, f. d. 96-

99), Popov A. (vol. IV, f. d. 90-92), Tumuruc P. (vol. IV, f. d. 100-101),

Smaghina E. (vol. IV, f. d. 105-106), Lefter N. (vol. IV, f. d. 107-108),

Soltan V. (vol. IV, f. d. 113-114), Gîrbu M. (vol. IV, f. d. 141-142), Borșci

N. (vol. IV, f. d.149-151), Bordei V. (vol. IV, f. d. 161-162), Popovici A.

(vol. IV f. d. 188-191), Zaziuc A. (vol. V, f. d. 240-241), Costin I. (vol. V,

f. d. 242-243), Grumeza E. (vol. V, f. d. 284-285), Șahrinova L. (vol. IV, f.

d. 211-214), Avram N. (vol. IV, f. d. 215-220), Donos V. (vol. IV, f. d.

226-227);

 Declarațiile succesorului legal al părții vătămate I. Tomai (vol. IV, f. d.

200-206);

 Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.08.2011 (vol. I, f. d. 27-

44);

 Procesul-verbal de folosire a cânelui detector (vol. I, f. d. 45);

 Procesul-verbal de confruntare între Andros Gh. și Guțu E. din 19.09.2011;

 Procesul-verbal de confruntare între Miron A. și Belov V.;

 Procesele-verbale de verificare a declarațiilor la fața locului din

29.08.2011, 08.09.2011;

 Procesele-verbale de recunoaștere a persoanei din 31.08.2011(martorii

Șmaghina E. și Bordei V.);

 Procesul-verbal de ridicare din 19.08.2011 (CML Corolenco);

 Procesul-verbal de ridicare a automobilului de model „Volkswagen Golf

II”

 Procesul-verbal de ridicare din 08.09.2011 (CP r-ul Hîncești);

 Procesul-verbal de examinare din 20.12.2011 (materialul privind

maltratarea minorului Barcaru Vl.);

3

 Procesul-verbal de ridicare din 07.09.2011 (ridicarea huselor din

automobilul „Volkswagen Golf II”)

 Procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 10.09.2011 (cet. Bordei V.

a recunoscut motocicleta cu care persoana care procura-se salopeta a venit

la piață);

 Procesul-verbal de ridicare din 09.09.2011, potrivit căruia de la Academia

Militară a fost ridicat un rucsac;

 Procesul-verbal de examinare a obiectului din 09.09.2011 a rucsacului de

culoare verde închis ridicat de la Miron A.;

 Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.08.2011, fiind depistată o

salopetă;

 Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2011, fiind examinat

un teren agricol , aflîndu-se la o distanță de aproximativ 2 km de la s.

Buțeni, r-nul Hîncești, fiind depistate 2 cartușe;

 Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.09.2011, a încăperii

subsolului Academiei Militare Alexandru cel Bun;

 Procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Avram N. din 25.08.2011;

 Procesul-verbal de percheziție din 25.08.2011 a biroului de serviciu al

șefului de catedră A. Miron din Academia Militară „Alexandru cel Bun”;

 Procesul-verbal de examinare a obiectelor din 08.09.2011 potrivit căruia au

fost examinate obiectele ridicate din biroul de serviciu al inculpatului;

 Procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Poghirca Vasile;

 Corpurile delicte: urme de mâini pe rama ușii liftului mic ridicate pe foliile

sub nr.1-3; urme de mâini pe cutia butonului liftului ridicate pe folia sub nr.

4; urme de mâini pe suprafața ușii coridorului comun, partea exterioară,

ridicate pe foliile nr.5-7; urme de mâini pe balustrada scării dintre etajele

12 și 13, ridicate pe foliile nr.8-9, toate împachetate și sigilate în plicul

nr.1; substanță brun-roșietică aflată pe podea lângă cadavru, ridicată pe un

tampon, împachetat și sigilat în plicul nr.2; mostre din substanța sură

depistată și ridicată de pe cotul mâinii drepte a victimei Miron Angela,

împachetat și sigilat în plicul nr.3; ecuson din metal în formă de ancoră

aflată pe podea lângă ușa liftului mare, împachetat și sigilat în plicul nr.4;

două pungi din material polimeric cu cutii în ele, depistate lângă cadavru,

împachetate și sigilate în sacoșa nr.5; folie din staniol depistată la ieșirea de

la balcon spre scări în colț partea stângă, împachetată și sigilată în plicul

nr.6; pastilă de culoare galbenă, depistată la fața locului, împachetată și

sigilată în plicul nr.7; cioburi din sticlă specifice ampulelor medicale,

depistate la ieșirea de la balcon spre scări, împachetate și sigilate în plicul

cu nr.8; un muc de țigară „Luky Strike”, depistat pe treapta a patra în jos

dintre etajele 14 și 13, împachetat și sigilat în plicul nr.9; un muc de țigară

„Red and White”, depistat în colțul stâng al platoului scării a et.14,

împachetat și sigilat în plicul nr.10; un muc de țigară „KENT”, depistat pe

treapta a șaptea în jos dintre etajele 14 și 13, împachetat și sigilat în plicul

nr.11; seringă cu ac, depistată pe scara nr.9 în jos dintre etajele 14 și 13,

împachetată și sigilată în plicul cu nr.12; un tricou de culoare gri cu

multiple pete de culoare brun-roșietice, cu două găuri în regiunea poalei pe

față, împachetat și sigilat într-un plic de hârtie; o pereche de chiloți, о

pereche de sutien și о pereche de pantaloni de culoare gri, ce au fost

4

împachetate într-o sacoșă din material polimeric de culoare neagră; mostre

de unghii și păr ale defunctei Miron Angela; un container de 26 de alice și

opt rondele din carton de culoare brun-roșietic; un sac din material

polimeric de culoare albă depistat la 24.08.2011, pe adresa: mun.Chișinău,

str. 31 august 1989, nr.33; automobilul de model „Volkswagen Golf”,

numărul de înmatriculare СHI 161, aflat la păstrare pe teritoriul CPs

Botanica; cartela de vizită, ridicată la 24.08.2011 de la cet.Belov

Veaceslav; actele ce au servit temei pentru înmatricularea și transmiterea în

comodat a autoturismului de model „Volkswagen Golf”, numărul de

înmatriculare СHI 161, posesor Miron Angela; agende, înscrisuri pe foi, un

purtător de informație rigidă (flash-card), etc., ridicate la 25.08.2011 din

domiciliul cet.Avram Natalia din str.Ioana Radu 29/8, ap.7, mun.Chișinău;

salopetă de culoare albastră întunecată ridicată la 28.08.2011, de pe malul

râului Bîc în mun. Chișinău; două tuburi de cartușe, depistate la 02.09.2011

în plantația de viță-de-vie din preajma traseului spre s.Buțeni, r-ul Hîncești,

ce au fost introduse în colecția de tuburi și gloanțe ridicate de la crime

nedescoperite și nu sunt returnate; husele de pe scaunele șoferului și a

pasagerilor din față și din spate, ridicare la 07.09.2011, din automobilul de

model „Volkswagen Golf”, numărul de înmatriculare СHI 161; sacul și

sacoșele din material polimeric, ridicate la 08.09.2011 în apropierea

s.Buțeni, r-nul Hîncești, în timpul verificării declarațiilor învinuitului

Miron Alexandru la fața locului; materialul contravențional în privința lui

Miron Alexandru, ridicat la 08.09.2011 de la CPR Hîncești, anexat la

dosarul penal; un rucsac de culoare verde-închis, ridicat la 09.09.2011 din

biroul de serviciu al inculpatului;

 Raporturile de expertiză nr. 534 din 20.08.2011, nr. 535 din 01.09.2011, nr.

545 din 16.09.2011, nr. 546 din 22.09.2011, nr. 146 din 31.08.2011, nr. 151

din 10.09.2011, nr. 150 din 09.09.2011, nr. 3696 din 31.10.2011, nr. 162

din 06.10.2011, nr. 573 din 21.09.2011, nr. 3264, 3265, 3266, 3267 din

29.09.2011, nr. 622-188 din 17.10.2011, nr. 228 din 12.12.2011, 718 din

29.11.2011

 Raporturile de expertiză medico-legală nr. 78/1531 din 11.10.2011, nr.

5215 din 22.11.2011, nr. 681 din 08.11.2011

 Raport de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 577a-2011 din

18.10.2011;

Instanța de apel a mai menționat că, argumentele inculpatului conform cărora își

neagă vina, invocând că, toate probele din dosar indică la nevinovăția sa, iar declarațiile

date la urmărirea penală nu le recunoaște, deoarece au fost dobândite cu grave încălcări,

fiind supus maltratării, nu și-au găsit confirmare.

A reiterat instanța de apel și faptul că, în vederea excluderii versiuni maltratării, a

fost pusă în sarcina procurorului verificarea sub toate aspectele a faptului maltratării

inculpatului Miron Alexandru în Comisariatul General de Poliție, în rezultat la care,

instanței i-a fost prezentată informația potrivit căreia, faptul constrângerii fizice și psihice

a lui Alexandru Miron, în scop de recunoaștere a vinovăției, a constituit obiectul unei

investigații în baza art.274 din Codul de procedură penală.

Ca rezultat, procurorul șef-adjunct al secției exercitare și conducere a urmăririi

penale a Procuraturii mun. Chișinău, E. Bordos, la 27 aprilie 2012, a dispus neînceperea

urmăririi penale, din motivul inexistenței faptului infracțiunii.

5

Nefiind de acord cu ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale, avocatul I.

Nichita, în interesele lui A. Miron, s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior,

solicitând anularea ordonanței nominalizate.

În ordine de control ierarhic superior, procurorul adjunct al procurorului mun.

Chișinău, Vladimir Lupu, prin ordonanța din 17 septembrie 2012, a respins plângerea

avocatului I. Nichita, considerând-o neîntemeiată.

Ulterior, ordonanța de neîncepere a urmăririi penale a fost menținută prin

încheierea irevocabilă a judecătorului de instrucție al Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău

din 15 aprilie 2013.

Referitor la faptul dat, A. Miron și avocatul său I. Nichita au fost informați despre

deciziile adoptate, fapt confirmat de avocatul R. Zadoinov în ședința instanței de apel.

Urmare a celor sus expuse, versiunea inculpatului Miron A. privind maltratarea în

scop de recunoaștere a vinovăției, nu și-a găsit confirmarea, instanța de apel apreciind-o

ca fiind o modalitate de apărare în tentativa de eschivare de la răspundere penală pentru

infracțiunile comise.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic poziția inculpatului despre negarea

aflării la volanul automobilului de model „Volkswagen Golf” și în vederea asigurării

acestei poziții de apărare a venit cu rugămintea către Belov V. să depună mărturii false,

precum că automobilul s-ar fi aflat la acesta (la reparație) de câteva zile și că anume

martorul a condus automobilul, declarații combătute în instanța de judecată de însuși

martorul Belov V..

De asemenea au rămas fără explicații și declarațiile martorului Guțu E. (finul

inculpatului) care a relatat că, în jurul orei 12:00, aflându-se la balcon a văzut

automobilul nașului său de model „Volkswagen Golf” cum se deplasa pe str. Muncești în

direcție ieșirii din Chișinău.

Nefondate fiind și argumentele inculpatului Miron A., precum că sentința primei

instanțe ar fi bazată pe presupuneri, din motiv că martorii audiați nu au putut oferi o

descriere certă a persoanei care a comis omorul A. Miron, or, acesta se bazează în textul

apelului pe extragerea din conținut a declarațiile unora dintre martorii audiați, în timp ce

instanța a constatat vina inculpatului ca urmare a examinării în cumul a declarațiilor

martorilor, constatând că inculpatul a procurat salopeta și masca care au fost utilizate la

săvârșirea crimei, fapt confirmat de vânzătorii acestor produse.

Invocările apelantului precum că, conform acțiunilor de identificare a persoanei,

procesele-verbale de recunoaștere a persoanei nu a fost stabilit faptul că el este persoana

care a săvârșit omorul sunt eronate, în condițiile în care instanța de apel nu a determinat

existența unor încălcări la efectuarea acestei măsuri procesuale, iar inculpatul trece sub

tăcere și faptul că pe lângă identificarea acestuia ca fiind cumpărător al salopetei și a

măștii sus-indicate, au fost identificată și motocicleta cu care Miron A. s-a deplasat la

piața din str. Tăbăcăria Veche, în scopul procurării salopetei, fapt confirmat de martorul

Bordei V. care activa în calitate de vânzător.

Totodată, deținerea salopetei de către inculpat a fost confirmată și de martorul

Guțu E., care au văzut-o în biroul inculpatului Miron A..

Concomitent, instanța de apel a respins declarațiile inculpatului și ale martorului

Avram N., referitoare la faptul că acesta nu dorea înființarea unei familii, susținând că au

întrerupt relația de concubinaj în anul 2009, în condițiile în care în urma percheziției, la

domiciliul N. Avram au fost depistate suficiente probe (bonuri de achitare, poze), care

confirmă continuarea relații în cumul, faptul plecării împreună la munți, că inculpatul în

cadrul procesului contravențional în calitate de contravenient s-a prezentat ca fiind

6

viitorul soț al Nataliei.

Trimiterile inculpatului la faptul că, din declarațiile martorului Zaziuc Ala rezultă

că, persoana care a intrat în magazinul unde aceasta activa nu era Miron A., la fel nu au

putut fi acceptate de către instanța de apel, or, în cazul dat nu există nici o confirmare că

acea persoană ar fi făptuitorul faptei după versiunea inculpatului.

Cu referire la declarațiile oferite de Ambros Gh. și Guțu E. instanța de apel a

reținut declarațiile făcute în cadrul confruntării acestora care, examinate în cumul cu

declarațiile sus-menționate nu trezesc dubii referitoare la veridicitatea acestora, instanța

de apel reiterând cu această ocazie că temei pentru constatarea vinovăției inculpatului

constă în examinarea cumulativă a probelor acumulate, și nu a declarațiilor separate ale

martorilor.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, darea de către inculpat a

declarațiilor la etapa de urmărire penală, de la care a renunțat ulterior, referitoare la

indicarea că, ar fi avut o altă vestimentație decât cea declarată de martori, nu constituie

decât o cale de apărare a acestuia și nu infirmă în nici un mod concluzia instanței axată pe

probele indicate mai sus.

Cu referire la cea de-a doua infracțiune prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel a reținut că, odată ce a fost stabilit făptuitorul omorului A. Miron în

persoana inculpatului Miron Alexandru, faptul utilizării la săvârșirea acesteia a armei de

foc, este stabilit, or, din cumulul probelor acumulate, inculpatul a posedat (păstrat și

purtat) o perioadă nedeterminată de timp, până la comiterea omorului lui A. Miron, un

ștuț cu lungimea de 600 mm ce a fost confecționat artizanal, prin tăierea țevii și a patului

armei de vânătoare, cu care a fost finalizată acțiunea inculpatului și intenția directă a

acestuia de a săvârși omorul A. Miron, prohibită deținerii de către persoane fizice în

conformitate cu pct. 1) lit. b) din nota la hotărârea Guvernului nr.126 din 15.02.2000 cu

privire la aprobarea Listei cu tipurile de arme și munițiile aferente pasibile de vânzare

persoanelor fizice și juridice.

Faptul dat rezultă și din declarațiile martorului Tumuruc P., care a relatat că,

aflându-se în garajul de pe str. 31 August 1989, la rugămintea inculpatului pentru a-l

ajuta să aleagă merele, a fost întrebat de către acesta ce se întâmplă dacă o armă se află

mai mult timp în unsoare. Tot el a declarat că, în toamna anului 2010, 1-a ajutat pe Miron

A. să descarce merele iar de ei s-a apropiat Luca V., care 1-a întrebat dacă a șters arma, la

ce Miron A. i-а răspuns afirmativ (vol. IV, f.d.100-101).

Instanța de apel a respins argumentul apelantului referitor la faptul că arma nu a

fost găsită, or, această circumstanță nu exclude, în coroborare cu circumstanțele

constatate mai sus, faptul utilizării de către inculpat la comiterea omorului a armei și, în

consecință, păstrarea și purtarea acesteia.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a calificat-o drept o

metodă de apărare, în scopul eschivării de la răspunderea penală pentru infracțiunile

comise.

4.2. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a stabilit că, instanța de fond a

aplicat față de inculpat o pedeapsă legală și proporțională crimei comise, la stabilirea

căreia, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de

caracterul infracțiunilor comise, de circumstanțele cauzei dar și de personalitatea

inculpatului.

la general art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărîrile

7

pronunțate și solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare în privința inculpatului Miron Alexandru.

În acest sens, făcînd trimitere la art. art. 3, 6 CEDO cît și art. 2 al Protocolului nr.

7 CEDO, recurentul invocă că instanța de apel nu a reexaminat probele potrivit modului

stabilit pentru prima instanță iar condițiile de detenție inumane și degradante nu au

permis inculpatului să se apere în mod efectiv, fiind încălcat în acest sens dreptul

inculpatului la un proces echitabil.

În aceiași ordine de idei, avocatul a mai adăugat că instanța de apel punînd la

baza deciziei sale depozițiile mai multor martori, urma să-i audieze pe viu, adică să

examineze probele prezentate de către acuzare sau apărare în mod direct, deoarece

instanța de apel nu poate reexamina cauza, să stabilească faptele sau vinovăția

inculpatului fără examinarea directă a probelor.

Din cauza condițiilor inumane de detenție, inculpatul nu a putut comunica cu

apărătorul său, iar ultimul la rîndul său nu l-a putut să-i reprezinte poziția în instanța de

judecată.

Totodată, avocatul a reiterat argumentele de fapt și de drept invocate în cererea de

apel și toate actele procesuale adresate procurorului, organului de urmărire penală și

instanțelor de judecată.

De asemenea recurentul a mai invocat inadmisibilitatea și nulitatea probelor

acuzării, în special obținute cu încălcarea Codului de procedură penală, cu încălcarea

competenței (urmărirea penală a fost efectuată de către un organ necompetent), prin

aplicarea torturii și cu încălcarea dreptului la apărare.

cauzei și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil din următoarele considerente.

6.1. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.X.2009 „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs

controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de

apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau

procesual.

Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis careva erori de drept.

6.2. Colegiul penal, reține că instanțele de judecată, verificînd probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au

dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția condamnatului Miron Alexandru în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), 290 alin (1) Cod penal, fiindu-i corect stabilită

în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă de 23 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

6.3. În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct. 5. al prezentei

decizii, precum că inculpatul nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii incriminate,

8

acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel

le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la

pct. 4.1, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu

se mai impune, având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în raport și cu

prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se

constata că recursul declarat de acesta este vădit neîntemeiat.

La fel, instanța de recurs, respinge argumentele avocatului Zadoinov R. prin care

acesta invocă violarea art. 3 CEDO.

În acest context, Colegiul penal menționează că instanța de apel, în vederea

excluderii versiuni maltratării, a pus în sarcina procurorului verificarea sub toate

aspectele a faptului maltratării inculpatului Miron Alexandru în Comisariatul General de

Poliție, fiind prezentată instanței de apel informația potrivit căreia, faptul constrângerii

fizice și psihice a lui Alexandru Miron, în scop de recunoaștere a vinovăției, a constituit

obiectul unei investigații în baza art.274 din Codul de procedură penală.

Ca rezultat, procurorul șef-adjunct al secției exercitare și conducere a urmăririi

penale a Procuraturii mun. Chișinău, E. Bordos, la 27 aprilie 2012, a dispus neînceperea

urmăririi penale, din motivul inexistenței faptului infracțiunii.

Nefiind de acord cu ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale, avocatul I.

Nichita, în interesele lui A. Miron, s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior,

solicitând anularea ordonanței nominalizate.

În ordine de control ierarhic superior, procurorul adjunct al procurorului mun.

Chișinău, Vladimir Lupu, prin ordonanța din 17 septembrie 2012, a respins plângerea

avocatului I. Nichita, considerând-o neîntemeiată.

Ulterior, ordonanța de neîncepere a urmăririi penale a fost menținută prin

încheierea irevocabilă a judecătorului de instrucție al Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău

din 15 aprilie 2013.

Referitor la faptul dat, A. Miron și avocatul său I. Nichita au fost informați despre

deciziile adoptate, fapt confirmat de avocatul R. Zadoinov în ședința instanței de apel.

Prin urmare, instanța de apel corect a stabilit că, versiunea inculpatului Miron A.

privind maltratarea în scop de recunoaștere a vinovăției, nu și-a găsit confirmarea, aceasta

fiind o modalitate de apărare a inculpatului în tentativa de eschivare de la răspundere

penală pentru infracțiunile comise.

Tot aici, Colegiul penal mai atrage atenția și la motivul invocat de recurent,

privind condițiile de detenție, care la fel urmează a fi apreciat critic deoarece, inculpatul

personal sau prin intermediul apărătorului avea posibilitatea reală să conteste condițiile

în care este deținut la Departamentul Instituțiilor Penitenciare al MJ, însă, lecturînd

materialele cauzei, careva răspuns în acest sens la dosar nu este anexat, mai mult,

potrivit alin. (2) al art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1)

pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a

avut loc în instanța de apel.

Pe cale de consecință, rezultă că odată ce inculpatul n-a contestat în apel

condițiile de detenție invocate în recurs, se prezumă că acesta a fost de acord cu acestea

și, prin urmare nu este în drept să invoce în recurs probleme de drept în privința

condițiilor de detenție.

Or, potrivit art. 24 alin. (2), (4) Cod de procedură penală, părțile în procesul penal

își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente

9

de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau

a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

6.4. Colegiul penal, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței

de apel (vol. V, f. d. 199-212) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, conchide că

instanța de apel la judecarea apelului declarat de inculpat, a respectat întocmai

prevederile art. 415, 417 Cod de procedură penală, astfel întemeindu-și concluziile sale

pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel,

acestea fiind reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată, iar inculpatul și

avocatul acestuia n-au solicitat audierea suplimentară a martorilor, fiind audiat pe viu

inculpatul și succesorul legal al victimei I. Tomai.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărîrilor adoptate în prezenta cauză penală și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului declarat de avocatul Roman Zadoinov în numele inculpatului

Miron Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roman Zadoinov în

numele inculpatului Miron Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 aprilie 2014, în cauza penală în privința lui Miron Alexandru

Alexandru, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată la 08 octombrie 2014.

Președinte: Ghenadie Nicolaev

Judecători: Petru Moraru

Nadejda Toma

10