ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.08.2014

1ra-1300/2014 — art. 362-1 alin.2 lit. c CP

HOTĂRÂRE
26.08.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 362-1 alin.2 lit. c CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct. 6 ,14 CPP
Citează această cauză
1ra-1300/2014 — art. 362-1 alin.2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-1300/2014

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

13 august 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Constantin Alerguș,

judecători – Petru Moraru, Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpata Bogdanov Valentina împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 martie 2014 în cauza penală în privința lui

Bogdanov Valentina Mihail,

născută la 11 noiembrie 1960, originară și domiciliată în

mun. Chișinău, str. V. Crăsescu, nr. 18.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 03 mai 2013 - pînă la 12 decembrie 2013; (instanța de

fond);

(instanța de apel);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin..(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

Bogdanov Valentina a fost condamnată în baza art.362/1 alin.(2) lit. c) Cod penal,

la amendă în mărime de 600 unități convenționale, echivalentul a 12 000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita activitate legată de

perfectarea documentelor pe un termen de 1 an.

S-a dispus încasarea de la Bogdanov Valentina în beneficiului lui Ciobanu

Petru prejudiciul material în sumă de 3 800 Euro, echivalentul în valută națională

la momentul executării sentinței.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Arsene Mihail și Rusu Valeriu, în

privința cărora cauza nu se examinează.

timp august – noiembrie 2008 Bogdanov Valentina împreună cu Arsene Mihail

și Rusu Valeriu, urmărind scopul obținerii unui folos financiar, prin

confecționarea documentelor oficiale false, a organizat intrarea și șederea ilegală

pe teritoriul Italiei, Greciei și Spaniei, contra unor sume de bani cuprinse între

1

3000 – 3800 Euro pentru fiecare persoană, a cetățenilor R. Moldova, Petrovaia

Nina, Badea Alexandru, Balan Ludmila, Ducantonii Mihail, Chetroi Elena,

Cazac Victor, Filimon Sergiu, Cojocaru Vera, Ciobanu Petru, Gore Vasili,

Magurean Andrei, Cîrstea Victor, Marian Natalia, Filimon Aliona., Bendas

Mihail, Nahut Iulia, Nuța Cristina, Zanocea Olga, Zaporojan Ina, Trîmbovețchii

Cristina, Slupețcaia Cristina și Ursu Vasile, care nu sunt nici cetățeni și nici

rezidenți ai acestor țări.

În perioada menționată, Bogdanov Valentina acționînd întru realizarea

scopului său infracțional, împreună și în comun acord cu Arsene Mihail au

selectat un grup de persoane format din 22 cetățeni ai Republicii Moldova

menționați care doreau să plece în statele membre ale spațiului Schengen.

Astfel, Bogdanov Valentina a primit de la Ciobanu Petru suma de 3800

Euro, pentru intrarea și șederea ilegală a acestuia pe teritoriul Italiei.

Bogdanov V. care a solicitat casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărîri de achitare, argumentînd că acțiunile sale nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate.

22 ianuarie 2013, apelul inculpatei a fost respins, ca fiind depus peste termen.

Bogdanov V. a primit copia sentinței redactate la data de 10 ianuarie 2011 contra

semnătură, iar apel a declarat abia la 24 octombrie 2012. În consecință Colegiul

penal a conchis că inculpata a declarat apelul peste termenul legal stabilit de art.

402 Cod de procedură penală, iar careva motive întemeiate pentru repunerea în

termen al apelului declarat nu au fost stabilite.

din 16 decembrie 2010 inculpata Bogdanov Valentina a depus cerere de revizuire,

solicitînd casarea parțială a acesteia în partea condamnării sale cu pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare.

În argumentarea cererii de revizuire inculpata Bogdanov V. a invocat că ea

fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.3621 alin. (2) lit. b) Cod

penal a fost recunoscută și audiată în această calitate de către ofițerul de urmărire

penală la 13.03.2009. Ulterior, la 15.06.2009 procurorul a emis ordonanța de

punere sub învinuire cu încălcarea termenului legal de 3 luni prevăzut de art. 63

alin. (2) Cod penal.

2

Procurorul a emis ordonanța respectivă, neavînd ca suport o procedură

reglementată clar de codul de procedură penală, ce permitea reluarea urmăririi

penale și după încetarea calității de bănuit a persoanei, în baza probelor

dobîndite în procedura precedentă deja finalizată. Astfel, dacă pentru organul de

urmărire penală sintagma „în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente”

înseamnă continuarea urmăririi penale, pentru persoana suspectată înseamnă

urmărirea penală repetată, ceia ce este contrar principiului „non bis in idem”.

Procurorul prin ordonanța de 15.06.2009 a reluat urmărirea penală, fără a

respecta prevederile art. 287 Cod de procedură penală. Consideră că, acuzatorul

de stat deținînd fapte noi ori recent descoperite sau depistînd un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente era obligat mai înîi să emită

ordonanța de reluare a urmăririi penale și numai după aceasta să înainteze

învinuirea.

Mai mult, a menționat că prin Hotărîrea nr. 26 din 23.11.2010 Curtea

Constituțională a declarat neconstituțional alin. (6) al art. 63 Cod de procedură

penală.

Totodată, a invocat că prin sentința din 16 decembrie 2010 au fost încălcate

prevederile art. 7, 22, 95, 230, 287 Cod de procedură penală, deoarece a fost emisă

cu încălcarea principiului „non bis in idem”, adică dreptul de a nu fi urmărit,

judecat, sau pedepsit de mai multe ori pentru aceiași faptă.

fost respinsă cererea de revizuire declarată de inculpata Bogdanov V., împotriva

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 decembrie 2010 din motivul

lipsei temeiurilor prevăzute la art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să

fie admisă cererea de revizuire.

În argumentarea cererii de apel Bogdanov V. a invocat motive similare cu

cele menționare în cererea de revizuire.

În continuare inculpata a invocat ca temei pentru revizuire pct. 4) alin. (3)

al art. 458 Cod de procedură penală, potrivit căruia “Curtea Constituțională a

recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă”

și anume faptul că prin hotărîrea nr. 26 din 23.11.2010 a Curții Constituționale a

fost declarant neconstituțional aliniatul (6) al art. 63 Cod de procedură penală,

prin urmare la înaintarea învinuirii nu au fost respectate prevederile art. 63 alin.

3

(2) Cod de procedură penală.

2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărîrii

contestate.

În argumentarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că la

înaintarea învinuirii cet. Bogdanov V. au fost respectate prevederile art. 63 alin.

(2) Cod de procedură penală, adică ultima a fost menținută în calitate de bănuită

nu mai mult de 3 luni.

Referitor la presupusa ilegalitate a acțiunilor organului de urmărire penală

și anume corectarea datei din ordonanța de punere sub învinuire din 15 în 13

iunie 2009, Colegiul a menționat că potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură

penală, încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute la alin. (2)

atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd

partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd ia cunoștință de

materialele dosarului.

Prin urmare, la prezentarea materialelor de urmărire penală nici inculpata

și nici apărătorul acesteia, nu au invocat faptul corectării datei ordonanței de

punere sub învinuire și nu au avut careva obiecții asupra ordonanței

menționate.

Mai mult, ca atît Bogdanov V. a dispus de dreptul de a ataca acțiunile și

hotărîrile organului de urmărire penală în modul prevăzut de art. 313 Cod de

procedură penală, însă nici inculpata și nici apărătorul acesteia, nu au atacat cu

plîngere, în modul stabilit de lege, actele procesuale emise pe parcursul

urmăririi penale.

Totodată, Colegiul penal a conchis că hotărîrea Curții Constituționale la

care a făcut referire inculpata în cererea de revizuire a fost emisă la 23.11.2010,

după finisarea urmăririi penale în prezenta cauză, iar conform art. 28 alin. (2) al

Legii cu privire la Curtea Constituțională, actele normative sau unele părți ale

acestora declarate neconstituționale devin nule și se aplică din momentul

adoptării hotărîrii respective.

În consecință instanța de apel a concluzionat că declararea

neconstituționalității alin. (6) al art. 63 Cod de procedură penală, nu se răsfrînge

asupra ordonanței de punere sub învinuire din 13 iunie 2009 și nu poate servi

temei de revizuire a sentinței din 16 decembrie 2010.

4

ordinar inculpata Bogdanov Valentina, care invocînd temeiul de drept prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 14) Cod de procedură penală, a solicitat, casarea

deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel în alt complet de judecată, invocînd următoarele:

- sentința de condamnare a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost

emisă la 16 decembrie 2010, adică după adoptarea Hotărîrii nr. 26 din 23.11.2010

a Curții Constituționale, iar instanța de fond era obligată să țină cont de

prevederile hotărîrii nominalizate;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că data din ordonanța de

punere sub învinuire a fost modificată din 15 în 13 iunie 2009 nu la momentul

prezentării materialelor cauzei pentru cunoștință, dar ulterior, și anume înaintea

emiterii sentinței de condamnare din 16 decembrie 2010.

Consideră că a fost menținută în calitate de bănuită începînd cu 13.03.2009

pînă la 15.06.2009, adică 3 luni și 2 zile, iar ulterior prin corectarea datei din

ordonanța de punere sub învinuire din 15 în 13 iunie 2009, procurorul a asigurat

respectarea prevederilor art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece pînă

la adoptarea sentinței de condamnare din 16.12.2010 Curtea Constituțională prin

hotărîrea nr. 26 din 23.11.2009 a declarat neconstituțională prevederile alin. (6)

ale art. 63 Cod de procedură penală.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia, deoarece argumentele la care

se referă recurenta sunt neîntemeiate. Mai mult, argumentele date au fost

anterior invocate în cererea de revizuire și apel, acestea fiind obiect de

examinare în instanțele ierarhic inferioare.

11.1 Referință pe marginea recursului a depus și partea vătămată Ciobanu

Petru care și-a exprimat dezacordul cu cererea de recurs înaintată de inculpată,

invocînd că aceasta urmează a fi declarată inadmisibilă ca fiind vădit

neîntemeiată.

materialelor dosarului și motivelor invocate, Colegiul penal conchide că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.458 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, revizuirea în

privința unei hotărîri irevocabile poate fi cerută în latura penală cît și în latura

5

civilă în cazul în care Curtea Constituțională a recunoscut drept

neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă.

Din conținutul normei vizate rezultă că revizuirii pot fi supuse hotărîrile

irevocabile a instanțelor de fond, pronunțate pe fondul cauzei penale cum sînt

sentința de achitare, de condamnare ori de încetare a procesului penal.

Conform art.465 Cod de procedură penală, sentințele instanței de revizuire,

date în conformitate cu art.462 alin.(4), 464 Cod de procedură penală, pot fi

supuse apelului și recursului potrivit prevederilor art.400 și 420 Cod de

procedură penală.

Inculpata Bogdanov V., a invocat în recursul declarat ca temei pentru

recurs pct. 6) și 14) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și cînd Curtea Constituțională a

recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul

recursului, nu sînt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept,

care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Astfel, Colegiul penal menționează că, ordonanța de punere sub învinuire

este un act procedural și în cazul în care sînt încălcate prevederile legale

referitoare la punerea sub învinuire a persoanei, nu atrage nulitatea absolută a

actului procedural respectiv, deoarece nu cad sub incidența art.251 alin.(2) Cod

de procedură penală.

Conform alin.(4) al art.251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei

altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă

a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului,

sau în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță.

Din materialele cauzei rezultă că ordonanța de punere sub învinuire în

6

baza art.3621 alin.(4) Cod penal a fost emisă la 13 iunie 2009, iar la 15 iunie 2009 a

fost adusă la cunoștință lui Bogdanov V. și avocatului acestuia Olari Sv., contra

semnătură (f.d.174-175, vol. II). În cursul efectuării acțiunii respective, precum și

la terminarea urmăririi penale, cînd învinuita a luat cunoștință de materialele

dosarului, ordonanța de punere sub învinuire nu a fost contestată.

Prin urmare, concluzia instanțelor ierarhic inferioare referitor la faptul că

la momentul prezentării materialelor de urmărire penală, atît Bogdanov V. cît și

avocatul acesteia considerîndu-se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au

invocat faptul corectării datei ordonanței de punere sub învinuire, precum și nu

au avut nici o obiecție asupra actului menționat, prezumîndu-se că au acceptat

situația dată, este justă .

Mai mult, inculpata a dispus de dreptul de a ataca hotărîrile organului de

urmărire penală judecătorului de instrucție în conformitate cu prevederile

art.313 Cod de procedură penală, însă nici ea și nici apărătorul său nu au

contestat cu plîngere actele procedurale emise pe parcursul urmăririi penale.

Totodată, Colegiul conchide că afirmația recurentei referitor la faptul că

instanța de apel nu a ținut cont de faptul că data din ordonanța de punere sub

învinuire a fost modificată din 15 în 13 iunie 2009 nu la momentul prezentării

materialelor cauzei pentru cunoștință, dar ulterior, și anume înaintea emiterii

sentinței de condamnare din 16 decembrie 2010, urmează a fi respins, deoarece

careva probe care ar confirma că pretinsa falsificare a avut loc înainte de

pronunțarea sentinței de condamnare nu sunt, aceste afirmații fiind declarative

și nefondate.

Instanța de recurs consideră ca fiind juste concluziile instanțelor ierarhic

inferioare referitor la faptul că efectele recunoașterii neconstituționale a

prevederilor alin. (6) ale art. 63 Cod de procedură penală se răsfrîng asupra

situațiilor nu de la momentul stabilirii circumstanțelor de drept dar din

momentul adoptării hotărîrii nr. 26 din 23.11.2010 a Curții Constituționale. Prin

urmare, hotărîrea nominalizată a fost emisă la 23.11.2010, adică după finisarea

urmăririi penale și emiterea ordonanței de punere sub învinuire.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului ordinar

7

declarat de inculpata Bogdanov Valentina, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Bogdanov

Valentina împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

martie 2014, în cauza penală în privința lui Bogdanov Valentina Mihail, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată la 26 august 2014.

Președinte Constantin Alerguș

Judecători Petru Moraru

Nadejda Toma

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-07-15
0,94
1ra-743/2014 — art. 362-1 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-743/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 24 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun, Ghenadie Nicolaev, Lilian
CSJ 2014-06-17
0,94
1ra-682/2014 — art. 220 alin. 2 lit. a, c CP
Dosarul nr. 1ra-682/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE DECIZIE 27 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, a judecat în șed
CSJ 2014-12-10
0,94
1ra-1553/2014 — art. 187 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1553/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun și Elena Covalenco, în camer
CSJ 2014-06-18
0,93
1ra-788/2014 — art.190 alin.4 CP
Dosarul 1ra-788/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 21 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, a examinat adm
CSJ 2014-07-15
0,93
1ra-913/2014 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-913/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componență: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Vladimir T
Sursă