1ra-1280/2014 — art.238 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.238 Cod penal
- Temei legal
- art.427 alin.1, 6, 10 CPP
1ra-1280/2014 — art.238 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1280/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
30 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Petru Moraru,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate
de reprezentantul părții vătămate și civile BC “Banca de Economii” SA, Lunga
D. și de avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Bajerean Vitalie,
împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie
2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2014, în
cauza penală în privința lui
Bajerean Vitalie Ion,
născut la 15 iulie 1973, originar din or. Sîngerei,
domiciliat pînă la reținere în mun. Chișinău, str.
Academiei nr.8/2, ap. 28.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 04 iulie 2013 - pînă la 26 februarie 2014
(instanța de fond);
de la 20 martie 2014 - pînă la 05 mai 2014
(instanța de apel);
de la 26 iunie 2014 - pînă la 30 iulie 2014
(instanța de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie
2014, Bajerean Vitalie a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, la 4 ani
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă a BC „Banca de Economii” SA a fost admisă în principiu,
urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în
ordinea procedurii civile.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Bajerean
Vitalie la 17 ianuarie 2011, aflîndu-se în mun. Chișinău, activînd în calitate de
director al „Alegor-Comerț” SRL, avînd intenția prezentării cu buna-știință a
unor informații false în scopul obținerii unui credit, s-a adresat cu o cerere
către BC „Banca de Economii” SA, solicitînd acordarea unui credit în mărime
1
de 2300000 euro pe un termen de 36 de luni, la care, în vederea realizării
intenției sale criminale, pentru a înlesni primirea creditului, Bajerean Vitalie a
prezentat reprezentanților BC „Banca de Economii” SA rapoarte financiare
false ale „Alegor-Comerț” SRL pentru perioada an. 2009-2010, precum și
informații false privind bunurile imobile: construcția comercială cu suprafața
de 263,5 m2 situată în mun. Chișinău, str. Frumoasa 47 și terenul aferent cu
suprafața de 0,0571 ha, care urmau a fi gajate în vederea garantării executării
obligațiilor ce vor rezulta din contractul de credit, indicînd că aparțin cu drept
de proprietate „Alegor-Comerț” SRL, deși în realitate acestea aveau un alt
proprietar.
În continuarea acțiunilor sale criminale, în vederea măririi valorii
bunurilor care urmau a fi gajate, Bajerean Vitalie a prezentat BC „Banca de
Economii” SA raportul de evaluare fals nr. 01-295/10 din 09.12.2010 a bunului
imobil situat în mun. Chișinău, str. Frumoasa 47 din numele „Acona Imobil”
SRL și raportul de evaluare fals nr. 01-296/10 din 09.12.2010 a bunului imobil
situat în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Trandafirilor, din numele „Acona
Imobil” SRL, bunuri imobile asupra cărora BC „Banca de Economii” SA a
instituit gajul la o valoare mult mai mare decît cea de pe piață.
Urmare a informațiilor false prezentate de către Bajerean Vitalie, în
perioada 18.02.2011 – 28.03.2011, în baza contractului de credit bancar nr. 06-
06/1/002 din 09.02.2011 dintre filiala nr.1 a BC „Banca de Economii” SA și
„Alegor-Comerț” SRL au fost primite ilegal, în rate, mijloace financiare care
aparțin BC „Banca de Economii” SA în mărime de 2.300.000 de euro, ceea ce
în conformitate cu cursul oficial al BNM, constituie 37.582.000 lei, care nu au
fost restituite, cauzînd în așa mod BC „Banca de Economii” SA, daună
materială în proporții deosebit de mari.
Împotriva sentinței au declarat apel reprezentantul părții vătămate
și civile BC „Banca de Economii” SA, Lunga Dm. și avocații Bosîi I., Ionaș
Gh. în numele inculpatului Bajerean V., care au solicitat:
- reprezentantul părții vătămate BC „Banca de Economii”, casarea
sentinței în latura civilă cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care a dispune
încasarea de la inculpat în beneficiul părții civile a prejudiciului cauzat în
mărime de 2619852,61 euro cu titlu de prejudiciul material constituit din suma
creditului acordat și 25036 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
- avocații Bosîi I., Ionaș Gh. în numele inculpatului, casarea sentinței și
2
pronunțarea unei noi hotărîri în latura penală, solicitînd aplicarea unei
pedepse sub formă de amendă. Consideră că instanța de fond nu a ținut cont
de prevederile art. 7,61,75 Cod penal, făcînd o greșită individualizare a
pedepsei, deoarece instanța nu a motivat stabilirea pedepsei închisorii,
necătînd la faptul că sancțiunea art. 238 Cod penal prevede și alte categorii de
pedepse. În speță, nu au fost constatate careva circumstanțe agravante, iar ca
circumstanțe atenuante urmează a fi considerate că inculpatul și-a recunoscut
integral vina, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost atras la
răspundere penală, este invalid de gradul II, este caracterizat pozitiv, are la
întreținere 2 copii minori, iar atît partea acuzării, cît și apărarea au solicitat
aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, precum și inculpatul a restituit
o mare parte din paguba cauzată părții vătămate și anume instanța
neexecutînd careva calcule bazîndu-se pe poziția apărării a admis acțiunea
civilă în principiu, lăsînd asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe
instanța în ordinea procedurii civile. Astfel, s-a dovedit faptul că inculpatul cît
timp a administrat SRL „Alegor Comerț” a achitat toate ratele și taxele
calculate de către bancă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 mai
2014, a fost respins, ca depus peste termen apelul reprezentantului părții
vătămate și civile BC „Banca de Economii” SA, Lunga D., iar apelurile
avocaților Bosîi I., Ionaș Gh. în numele inculpatului Bajerean V., respinse, ca
nefondate.
În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că,
potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de declarare a
apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.
În speță, termenul de atac a început de la 26 februarie 2014 și s-a epuizat
la 14 martie 2014.
Din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă că, partea vătămată și
civilă BC „Banca de Economii” SA în instanța de fond a fost asistată de
avocatul Petrov V., care la ultimele două ședințe nu s-a prezentat și nu a
înștiințat instanța despre motivele neprezentării.
La 26 februarie 2014, instanța a pronunțat sentința de condamnare în
privința lui Bajerean V., înmînînd copia părților prezente (f.d.46, vol.VI),
precum și expediind copia sentinței părții vătămate și civile BC „Banca de
Economii” SA și avocatului Petrov V. (f.d.49-50, vol.VI).
3
Reprezentantul părții vătămate și civile BC „Banca de Economii” SA,
Lunga D. a depus apel la 20 martie 2014 (f.d.68-69, vol.VI), după expirarea
termenului legal de depunere a apelului, iar careva probe ce ar determina
instanța să repună apelul în temen nu a prezentat.
Totodată, instanța de apel a conchis că, referitor la apelurile avocaților
Bosîi I. și Ionaș Gh. în numele inculpatului, care critică pedeapsa stabilită lui
Bajerean V., o consideră neîntemeiată, fiindcă măsura de pedeapsă stabilită
inculpatului este echitabilă, iar instanța de fond a efectuat o concluzie justă
privind evaluarea gradului de degradare a inculpatului, de categoria,
mărimea și modalitatea de executare a pedepsei.
Astfel, ținînd cont de gravitatea faptei comise de Bajerean Vitalie, care
se atribuie la categoria celor grave, de circumstanțele reale de săvîrșire a
acesteia – obținerea unui credit în mărime de 2.300.000 euro, ceea ce în conformitate
cu cursul oficial al BNM, constutuia 37. 582.000 lei, cauzînd daune în proporții
deosebit de mari, prin prezentarea informațiilor false de la o bancă cu capital
preponderent de stat, precum și de persoana inculpatului, care este încadrat în
cîmpul muncii, anterior condamnat pentru fapte de sustragere, deși antecedentul
penal este stins, din nou a comis faptă prejudiciabilă cu intenție, nu s-a corijat și nu a
îndreptățit încrederea acordată, atitudinea indiferentă față de urmările rezultate din
infracțiune, pînă în prezent nefiind restituită paguba materială, de prezența
circumstanțelor cauzei care atenuiază răspunderea – căința sinceră și
recunoașterea vinei, lipsa celor agravante, de prezența a doi copii minori în
familia inculpatului, precum și de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării inculpatului, numai executarea pedepsei cu închisoarea
este aptă să conducă la realizarea scopului pedepsei penale, care este
reglementat de norma art. 61 alin.(2) Cod penal, va contribui la reeducarea
inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de
drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, precum și
prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a
altor persoane.
Împotriva hotărîrilor judecătorești au declarat recurs ordinar
reprezentantul părții vătămate și civile BC „Banca de Economii” SA, Lunga D.
și avocatul Ionaș Gh. în numele inculpatului Bajerean V. care au solicitat:
- reprezentantul părții vătămate și civile BC „Banca de Economii” SA,
care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.1), 6) Cod de
4
procedură penală, solicită casarea hotărîrilor contestate în latura civilă,
rejudecarea cauzei cu dispunerea încasării de la inculpat a acțiunii civile
înaintate în totalitate.
- avocatul Ionaș Gh. în numele inculpatului, care invocînd temeiul
stipulat la pct. (6), (10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, solicită
casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri cu stabilirea unei pedepse mai blînde, nonprivativă de libertate.
În argumentarea soluției solicitate, recurentul a invocat că instanțele
judecătorești nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod
penal, astfel, fiind efectuată o greșită individualizare a pedepsei aplicate lui
Bajerean V., atît sub aspectul naturii, cît și mărimii pedepsei.
Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili
măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru
realizarea scopurilor legii penale și pedepsei.
Sancțiunea art. 238 Cod penal, prevede atît pedeapsa cu amendă, cît și
sub formă de închisoare.
Potrivit art. 394 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de judecată
este obligată, să motiveze stabilirea unei pedepse cu închisoare, dacă
sancțiunea art. 238 CP, prevede și alte categorii de pedepse, precum și nu a
soluționat chestiunea privind raționalitatea și rezonabilitatea condamnării
inculpatului cu aplicarea pedepsei alternative – amenda.
Astfel, consideră că pedeapsa aplicată de către instanțele de judecată nu
corespunde principiului proporționalității, cît și scopului pedepsei penale,
prevăzut la art. 61 Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de
procedură penală, reprezentantul părții vătămate și civile, BC „Banca de
Economii”, O. Cojuhari, a depus referință privind opinia sa asupra recursului
ordinar declarat de avocatul Ionaș Gh. în numele inculpatului Bajerean V.,
menționînd că inculpatului Bajerean V. i-a fost incriminată infracțiunea de
dobîndire a creditului prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari, daunele
aduse părții civile și vătămate nu au fost reparate, pe cînd inculpatul nici nu
încearcă să le repare, trecînd cu tăcere obligația în cauză, Faptul caracterului
intenționat, extrem de prejudiciabil ale acțiunilor inculpatului și lipsa
intențiilor din partea sa de a restitui băncii cele obținute nelegitim, dovedește
lipsa căinței sincere și menținerea predispunerii ulterioare a acestuia de a
5
continua caracterul socialmente periculos de viață. Mai mult decît atît,
avocatul inculpatului în recursul înaintat nici nu pretinde lipsa de vinovăție a
lui Bajerean V. solicitînd numai schimbarea pedepsei aplicate. Astfel, partea
apărării, însăși recunoaște existența vinovăției lui Bajerean V. de infracțiunea
comisă, prin urmare solicită respingerea integrală a recursului declarat, cu
menținerea hotărîrilor contestate.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.
8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de reprezentantul părții vătămate și
civile BC „Banca de Economii” SA, Lunga D.
Conform prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în
care acesta a fost depus peste termen.
După cum s-a menționat, instanța de apel a respins apelul
reprezentantului părții vătămate și civile BC „Banca de Economii” SA, Lunga
D., din motiv că a fost declarat peste termen.
Astfel, conform art. 402 Cod de procedură penală și pct. 6.1. al Hotărîrii
Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 “Cu privire la practica
judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, termenul de apel este
de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.
Verificînd legalitatea deciziei instanței de apel, Colegiul conchide că
ultima, corect a respins apelul reprezentantului părții vătămate și civile BC
„Banca de Economii” SA, Lunga D. ca fiind tardiv, just constatînd că la 26
februarie 2014, instanța a pronunțat sentința de condamnare în privința lui
Bajerean V., însă reprezentantul părții civile nu a fost prezent, iar în aceiași zi
copia sentinței fiind expediată BC „Banca de Economii” S.A. (f.d.49, vol.VI), și
la 28 februarie 2014, instanța de judecată a înștiințat părțile, inclusiv avocatul
părții vătămate și civile Petrov V., despre posibilitatea de a lua cunoștință cu
procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.50,vol.VI).
Reprezentantul părții vătămate și civile BC “Banca de Economii” SA,
Lunga D. a declarat apel la 20 martie 2014, adică peste 7 zile după epuizarea
termenului de declarare a acestuia prevăzut de art. 402 Cod de procedură
penală.
6
Potrivit art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,
nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea
actului efectuat peste termen.
Partea vătămată și civilă BC „Banca de Economii” SA nu a folosit calea
de atac apelul, deoarece a depus apelul peste termen, ceea ce echivalează cu
neutilizarea căii de atac – apelul, fondul cauzei nu a fost obiect de judecare în
instanța de apel, iar la rîndul său limitează instanța de recurs ordinar de a
verifica legalitatea hotărîrii referitor la fondul cauzei.
Solicitările recurentului de a pune în discuție în instanța de recurs
soluționarea acțiunii civile sunt neîntemeiate, de vreme ce acesta nu a utilizat
calea de atac – apelul.
8.2. Cu referire la recursul declarat de avocatul Ionaș Gh. în numele
inculpatului Bajerean V.
Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit
neîntemeiat.
Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a
hotărîrilor judecătorești pct.6) și 10) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală,
care stipulează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezentei erorii de drept, care ar fi temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
Astfel, avocatul Ionaș Gh. nu indică nici un argument în susținerea
acestor motive, nu invocă concret, asupra căror motive nu s-a pronunțat
instanța de apel.
În acest context, instanța de recurs menționează că, instanța de apel
a respectat prevederile art. 414-418 Cod de procedură penală, în hotărîrea
7
adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat,
motivîndu-și soluția, care nu contrazice dispozitivul hotărîrii sale, fiind
clar.
Totodată, Colegiul reține că recurentul este de acord cu starea de fapt
stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a
acțiunilor inculpatului, astfel critică hotărîrile judecătorești doar în partea
stabilirii pedepsei.
În cauza dată, instanța de apel a îndeplinit aceste prevederi ale legii.
După cum se observă din textul deciziei instanței de apel, judecînd
apelurile, aceasta a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,
menționînd că prima instanță la stabilirea termenului pedepsei inculpatului
Bajerean V. a ținut în deplină măsură cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite,
stabilindu-i în această parte o pedeapsă echitabilă.
În acest sens, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Astfel, Colegiul penal reține că lui Bajerean Vitalie în baza art. 238 Cod
penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare.
Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de
constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,
care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și
prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cît și a altor
persoane. Or, ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său
represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul
făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizată în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea
respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare
a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate
stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
8
Colegiul menționează că, reieșind din criteriile generale de
individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată
îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o
pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea
specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a acestuia.
Din decizia instanței de apel se constată că, la stabilirea și aplicarea
pedepsei, instanțele de judecată au avut în vedere scopul și criteriile de
individualizare a acesteia, prevăzute de art. 7, 61 și 75 Cod penal.
Astfel, sancțiunea art.238 Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în
mărime de la 1500 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani.
Prin urmare, infracțiunea comisă de inculpat, potrivit art. 16 Cod de
penal, se califică ca una gravă, iar circumstanțele la care instanțele de fond și
apel au făcut trimitere, și anume – circumstanțele reale de săvîrșire a
infracțiunii obținerea unui credit în mărime de 2.300.000 euro, ceea ce în
conformitate cu cursul oficial al BNM, constutuia 37. 582.000 lei, cauzînd daune în
proporții deosebit de mari, prin prezentarea informațiilor false de la o bancă cu capital
preponderent de stat, precum și de persoana inculpatului, care este încadrat în
cîmpul muncii, anterior condamnat pentru fapte de sustragere, deși antecedentul
penal este stins, din nou a săvîrșit o faptă prejudiciabilă cu intenție, nu s-a corijat și
nu a îndreptățit încrederea acordată, atitudinea indiferentă față de urmările rezultate
din infracțiune, pînă în prezent nefiind restituită paguba materială, de prezența
circumstanțelor cauzei care atenuiază răspunderea – căința sinceră și
recunoașterea vinei, lipsa celor agravante, de prezența a doi copii minori în
familia inculpatului, precum și de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării inculpatului, numai executarea pedepsei cu închisoarea
este aptă să conducă la realizarea scopului pedepsei penale, care este
reglementat de norma art. 61 alin. (2) Cod penal, va contribui la reeducarea
inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de
drept, precum și la prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea
inculpatului, cît și a altor persoane.
Cît privește argumentul avocatului că în privința lui Bajerean V.
urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blîndă, non privativă de libertate,
deoarece sancțiunea art. 238 Cod penal prevede și altă categorie de pedeapsă
9
– amenda, Colegiul menționează că avînd în vedere cumulul de împrejurări
nominalizate mai sus, (inculpatul în mod ilegal a obținut un credit de 2.300.000
euro, echivalentul a 37.582.000 lei, care pînă în prezent nu a fost restituit), pedeapsa
închisorii în aceste limite, aplicată inculpatului Bajerean V. de către instanța
de fond (4 ani închisoare) menținută de cea de apel, este stabilită
corespunzător gravității faptei, în raport cu pericolul social, atitudinea
inculpatului față de cele comise, proporțională prejudiciului cauzat, precum și
luînd în considerație, circumstanțele atenuante stabilite.
Potrivit recursului, avocatul în numele inculpatului critică măsura de
pedeapsă aplicată, ca fiind una prea aspră, astfel, în opinia acestuia, s-a comis
o eroare de drept. Însă, după cum s-a specificat mai sus, eroarea stipulată în
pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este prezentă în cauză,
deoarece instanțele de judecată au făcut o individualizare a pedepsei în
concordanță cu prevederile legii.
În final, Colegiul penal reține, că din materialele cauzei și probele
examinate în acțiunile lui Bajerean V., în afară de infracțiunea pentru care
acesta a fost condamnat se întrevede clar și o altă componență de infracțiune
de sustragere a bunurilor proprietarului.
Prezentarea în instituția bancară a informației vădit false în scopul de a
obține un credit, în speță, este o modalitate de a însuși mijloacele bănești,
astfel că creditul fiind obținut pe cale criminală nu a fost restituit nici pînă la
momentul examinării cauzei în instanța de recurs.
Însă, reieșind din legislația procesual penală, instanța de recurs nu este
competentă să intervină în această parte deoarece, potrivit art. 325 alin.(1) Cod
de procedură penală, judecarea cauzei se efectuiază numai în privința
persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în
rechizitoriu. Astfel că potrivit rechizitoriului inculpatul Bajerean Vitalie a fost
pus sub învinuire doar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 238
Cod penal.
Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare,
hotărîrile atacate sunt legale și întemeiate, iar recursurile ordinare urmează a
fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
10
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de reprezentantul
părții vătămate și civile BC „Banca de Economii” S.A., Lunga D., și de
avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Bajerean Vitalie, împotriva
sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2014 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2014, în cauza
penală în privința lui Bajerean Vitalie Ion, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, publicată la 26 august 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Petru Moraru
11