1ra-881/2017 — art. 238 CP

1ra-881/2017 — art. 238 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-881/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Brînză Victor în numele inculpatului Urechi Denis și de ultimul, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 octombrie 2015

și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, în cauza

penală în privința lui

Urechi Denis XXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în mun. XXX, com. XXX, str. XXX, ap.X.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 29.10.2014 pînă la 19.10.2015;

Instanța de apel de la 17.11.2015 pînă la 26.01.2017;

Instanța de recurs de la 25.04.2017 pînă la 31.05.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Urechi Denis a fost condamnat în baza art. 238 Cod penal, la 4 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal de

BC „Banca de Economii” SA împotriva lui Urechi Denis, cu privire la repararea

prejudiciului material și s-a dispus că, asupra cuantumului despăgubirilor urmează să

hotărască instanța civilă la cererea BC „Banca de Economii” SA.

Urechi Denis, în scopul obținerii unui credit în sumă de 1 700 000 euro, în calitate de

administrator al SRL „Proacvacom”, cu bună știință, a prezentat la BC „Banca de

Economii’” SA informații false și anume: raportul de evaluare a bunului imobil

nr.01-093/11 din 07.09.2011, ca fiind întocmit de agenția imobiliară SRL „Acona

Imobil” în privința construcțiilor agricole, agroindustriale - depozite, cu suprafața

totală de 2 322,2 m2 și a terenului de pământ agricol aferent construcțiilor cu

suprafața totală de 1,7791 ha, a construcțiilor cu suprafața totală de 969 m2 și a

terenului de pământ aferent construcțiilor cu suprafața de 0,3409 ha, amplasate în r-ul

Criluleni, s. Jevreni, cu indicarea valorii de piață a acestora în mărime de 15 900 000

lei; raportul de evaluare nr.01-180/11 din 26.12.2011, ca fiind întocmit de aceiași

companie de evaluare, SRL „Acona Imobil”, în privința construcțiilor și clădirilor de

producere cu suprafața totală de 1706,4 m2 și a terenului de pământ aferent cu

suprafața totală de 0,569 ha, amplasate în mun. Chișinău, sectorul Centru, str. Scoreni

nr. 15, cu indicarea valorii de piață a acestora în mărime de 46 900 000 lei. Ca

rezultat, între BC „Banca de Economii” SA și SRL „Proacvacom” a fost încheiat

contractul de credit nr. 06-06/1/66 din 03.10.2011. acordul adițional nr. 1 din

28.11.2011, acordul adițional nr. 2 din 16.01.2012, conform cărora, companiei

„Proacvacom” SRL i-au fost acordate mijloace bănești în valoare de 1 700 000 euro.

1

Prin rapoartele de expertiză nr. 156 și nr. 157 din 04.07.2014, efectuate în cadrul

secției expertize judiciare a direcției asigurare operativă a CNA, s-a constatat că,

rapoartele de evaluare a bunurilor imobile nr.01-180/11 și nr.01-093/11 - sunt false.

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul

Urechi Denis să fie achitat de învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

238 Cod penal, deoarece infracțiunea nu a fost comisă de către inculpat.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, nu a comis infracțiunea de

care este învinuit, iar toate faptele au fost comise de către Lambantu Ion și Drozd

Iurii cu ajutorul lui Macari Ilona, toată procedura de primire a creditului a fost

controlată și dirijată de Lambantu Ion și Drozd Iurii, care au beneficiat efectiv de

banii acordați cu titlu de credit. Apelantul a considerat că, angajații băncii au fost

implicați direct în primirea frauduloasă a creditului de către SRL „Proacvacom”,

deoarece atunci când apelantul și-a dat seama că, a fost mințit de Lambantu Ion si

Drozd Iurii, a încercat să achite ratele de credit, dar lucrătorii bancari refuzau să

extragă bani din cont pentru stingerea creditului. Apelantul a mai invocat că,

implicarea angajaților băncii se mai dovedește și prin faptul că, inițial a fost refuzată

primirea creditului pentru SRL „Proacvacom”, dar la implicarea directă a lui

Lambantu Ion și Drozd Iurii, creditul a fost acordat de altă filială. Toate blanchetele

privind acordarea creditului au fost întocmite de Ilona Macari și apelantul consideră

că, anume aceasta a prezentat rapoartele false, ea fiind și reprezentanta SRL

„Nunțius”, care a acordat gajuri ca garanție. Apelantul consideră că, urmărirea penală

și judecarea cauzei s-a efectuat neobiectiv și fără efectuarea tuturor acțiunilor de

urmărire penală necesare, deoarece a depus cereri de audiere a martorilor Muntean

Lilia, Jimbei Vasile, Sleadzi Svetlana, Gofman Mihail, Samuilă Octavian, Berlinschi

Victor, Baluțel Lilia, Moraru Lilian, Gumeniuc Aliona și Cîrdei Andrei, însă

procurorul i-a respins cererile. Apelantul a mai precizat că, urmărirea penală și

judecarea cauzei s-a efectuat cu încălcări ale drepturilor sale la un proces echitabil. În

opinia sa, toate probele pe care le invocă procurorul și instanța de judecată, nu

demonstrează vinovăția sa. Procurorii nu au stabilit care a fost valoarea reală a

bunurilor gajate băncii, au ascuns că, rapoarte de evaluare de genul celor menționate

în cazul SRL „Proacvacom” au fost prezentate și în cazul altor 4 agenți economici

care au primit credite de la Banca de Economii.

3.1. Apel împotriva sentinței, a declarat și avocatul Brânză Victor în numele

inculpatului Urechi Denis, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul Urechi Denis să fie achitat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 238 Cod penal, din motiv că, infracțiunea nu a fost săvârșită de

inculpat.

În motivarea cererii de apel declarate, apelantul a invocat că, examinarea cauzei

a avut loc contrar principiilor generale ale efectuării justiției, fără cercetarea completă

și obiectivă a tuturor probelor, cu încălcarea prevederilor art. 384 alin. (3) Cod de

procedură penală. Consideră că, sentința se bazează pe concluzii greșite formulate de

instanță, fără a fi efectuată analiza corespunzătoare a probelor acuzării în coraport cu

probele apărării și cu elementele de fapt constatate cu privire la faptele lui Urechi

Denis. Apelantul a mai invocat că, organul de urmărire penală și instanța de judecată

eronat și în lipsa probelor au soluționat cauza și calificat evenimentele ca infracțiune

Instanța de judecată nu a soluționat obiectiv chestiunile stabilite de lege ca obligatorii

la adoptarea sentinței, iar aspecte importante pentru calificarea corectă și adecvată a

2

acțiunilor sunt ascunse de procuror și instanța de judecată. În argumentarea apelului,

apelantul a invocat că la judecarea cauzei și emiterea sentinței instanța de judecată a

încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, a manifestat lipsă de imparțialitate

la judecarea pricinii și deși pe parcursul procesului inculpatul a solicitat citarea și

audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, această

garanție nu i-a fost asigurată nici de procuror și nici de instanța de judecată. Instanța

nu a reflectat corect în sentință declarațiile și faptele prezentate de părți și

participanții la proces și nu s-a referit la probele prezentate de apărare, dând dovadă

de lipsă de imparțialitate.

În ședința instanței de apel, partea apărării a solicitat ca, în cazul respingerii

apelurilor declarate, să fie aplicate prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova. Concomitent, inculpatul a solicitat ca, în cazul

respingerii apelurilor părții apărării, în privința sa, să fie aplicată o pedeapsă mai

blîndă.

2017, au fost respinse ca nefondate cererile de apel declarate de către inculpatul

Urechi Denis și de către avocatul Brânză Victor în interesele acestuia, cu menținerea

sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

conchis corect că, Urechi Denis este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 238 Cod penal - dobândirea creditului prin înșelăciune.

Deși inculpatul Urechi Denis nu și-a recunoscut vina, aceasta este demonstrată

pe deplin prin următoarele probe administrate de către organul de urmărire penală,

cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, și anume

prin: declarațiile reprezentantului părții vătămate BC „Banca de Economii” SA,

Mihail Miron, declarațiile martorilor Pînzari Serghei, Botnaru Olga, Bostan Oleg,

Ilona Macari, Lambantu Ion, Drozd Iurie, Ruslan Polișciuc, precum și:

- chestionarul agentului economic cu informația despre agentul economic

solicitant al creditului, în care este aplicată semnătura lui Urechi Denis, datat cu

20.08.2011 (f.d.3-5, vol I - dosar de creditare);

- acordul subiectului istoriei de credit la primirea raportului de credit de către

utilizatorul istoriei de credit din 20.08.2011, semnat de Urechi Denis (f.d.10-11, vol. I

- dosar de creditare);

- confirmarea îndeplinirii condițiilor pentru primirea celei de a doua tranșe,

prin înregistrarea încăperilor suplimentare din str. Scoreni 15 pentru a fi gajate în

favoarea băncii și acțiunea de privatizare, cererea de accesare a celei de a doua tranșe,

semnată de Urechi Denis (f.d. 16, vol. I - dosar de creditare);

- procesul-verbal nr. 1 al ședinței fondatorilor SRL ,,Proacvacom” din

16.09.2011 cu privire la necesitatea contractării creditului de la Banca de Economii;

procesul-verbal nr. 2 al ședinței fondatorilor SRL „Proacvacom” din 15.11.2011 cu

privire la solicitarea acordării tranșei nr.II în sumă de 400 000 euro și procesul-verbal

nr. 3 al ședinței fondatorilor SRL „Proacvacom” din 12.01.2012 cu privire la

solicitarea acordării tranșei nr.III în sumă de 300 000 euro, acte care sunt semnate

inclusiv de Urechi Denis și autentificate notarial (f.d.84-86, vol.I - dosar de

creditare);

3

- business-planul SRL ,,Proacvacom” pentru perioada 2011-2013, în care

este menționat că, director al societății este Urechi Denis, semnat de Urechi Denis

(f.d.41-74, vol.I 1 - dosar de creditare);

- cererea de deschidere a contului semnată de Urechi Denis (f.d. 177, vol.II -

dosar de creditare);

- contractul de ipotecă nr.06-06/1/66-g din 03.10.2011 (f.d.44-46, vol.IV -

dosar de creditare);

- contractul de credit nr.06-06/1/66 din 03.10.2011 semnat de Urechi Denis

(f.d.49-52 vol.IV - dosar de creditare);

- acordul adițional nr. 1 din 28.11.2011 la contractul de creditare semnat de

Urechi Denis (f.d.53, vol.IV - dosar de creditare);

- acordul adițional nr. 2 din 16.01.2012 la contractul de credit nr.06- 06/1/66

din 03.10.2011 semnat de Urechi Denis (f.d.54, vol.IV - dosar de creditare).

Înscrisurile indicate atestă că, inculpatul Urechi Denis, prin semnarea actelor

enumerate intenționa contractarea creditului de la BC „Banca de Economii” SA,

cunoștea condițiile de creditare și dorea atingerea scopului urmărit. La fel, probele

indicate supra confirmă și faptul că, inculpatul cunoștea despre necesitatea garantării

creditului prin gajarea bunurilor imobile și respectiv a evaluării acestora.

În speță, prin semnarea contractului de credit nr.06-06/1/66 din 03.10.2011, a

acordului adițional nr. l din 28.11.2011, a acordului adițional nr.2 din 16.01.2012, se

atestă atingerea de către inculpatul Urechi Denis a scopului urmărit - contractarea

mijloacelor financiare în valoare totală de 1 700 000 euro.

- raportul de evaluare al bunului imobil nr.01 -093/11 din 07.09.2011 realizat de

agenția imobiliară SRL „Acona Imobil” (f.d. 11-33, vol.III - dosar de creditare);

- raportul de evaluare nr. 01-180/11 din 26.12.2011 realizat de agenția imobiliară

SRL „Acona Imobil” (f.d.91-114, vol.III - dosar de creditare);

- raportul de evaluare nr. 01-180/11 din 02.11.2011 realizat de agenția imobiliară

SRL „Acona Imobil” (f.d.61-90, vol.III - dosar de creditare);

- raportul de evaluare nr. 01-180/11 din 27.07.2011 realizat de agenția imobiliară

SRL „Acona Imobil” (f.d.34-60-90, vol.III - dosar de creditare);

- confirmare nr. 1 cu privire la aprobarea și evaluarea obiectului gajului din

10.01.2012 (f.d.30, vol.II - dosar de creditare);

- confirmare cu privire la aprobarea și evaluarea obiectului gajului din 28

septembrie (f.d.33, vol.II - dosar de creditare).

Astfel, în confirmările menționate se face referire la valoarea bunurilor imobile

gajate reflectată în rapoartele de evaluarea SRL „Aconalmobil” anexate la dosarul de

creditare, astfel ele având un rol decisiv pentru acordarea mijloacelor bănești și

obținerea creditului, existând legătura cauzală între prezentarea informației false și

atingerea scopului de contractare a creditului în valoare de 1 700 000 euro.

- rapoartele de expertiză nr.156, 157 din 04.07.2014 efectuate în cadrul secției

expertize judiciare a direcției asigurare operativă a Centrului Național Anticorupție,

care atestă că, semnătura evaluatorului, Bostan Oleg, în rapoartele de evaluare a

bunurilor imobile nr.01-180/11 din 26.12.2011, din 27.07.2011 și în raportul de

evaluare nr.01- 093/11 din 07.09.2011, nu aparțin titularului Bostan Oleg.

În coroborare cu declarațiile martorului Oleg Bostan, care a declarat că nu a

făcut niciodată rapoarte de evaluare la solicitarea SRL „Proacvacom” și SRL

„Nuntius”, proba respectivă demonstrează că informația prezentată de către inculpatul

Urechi Denis Efim cu privire la valoarea bunurilor gajate este falsă, înscrisurile

4

menționate nefiind întocmite de către evaluatorul indicat în conținutul rapoartelor

respective.

- procesul-verbal nr.1955 al ședinței Comitetului de creditare din 08.11.2012

cu privire la încasarea datoriei de la SRL „Proacvacom” pentru neîndeplinirea

condițiilor contractului de credit (f.d.55-57, vol.IV - dosar de creditare);

- hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24.03.2014 prin care a fost constatată

insolvabilitatea debitorului SRL „Proacvacom” (f.d. 106, vol.I).

Instanța de apel a menționat că, reieșind din înscrisurile menționate supra, se

atestă imposibilitatea rambursării creditului în mărime de 1 700 000 euro și a plăților

aferente adică imposibilitatea satisfacerii creanței din contul bunurilor gajate, fapt

care a determinat survenirea prejudiciului în detrimentul BC „Banca de Economii”

SA.

Astfel, coroborând probele nominalizate, instanța de apel a constatat că, în

acțiunile inculpatului Urechi Denis Efim se întrunesc semnele componenței de

infracțiune prevăzută de art.238 Cod penal - dobândirea creditului prin înșelăciune (în

redacția Legii nr.108 din 04.06.2010, în vigoare la data comiterii infracțiunii), adică

prezentarea cu bună-știință a unor informații false în scopul obținerii unui credit sau

majorării sumei acestuia, sau obținerii unui credit în condiții avantajoase, dacă prin

aceasta au fost cauzate instituției financiare daune în mărime mai mare sau egală cu

500 unități convenționale.

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 238 Cod penal,

obiectul nemijlocit de bază al infracțiunii îl formează relațiile sociale din sfera

activității de creditare. Ca obiect nemijlocit facultativ apar relațiile sociale care

asigură interesele particulare ale creditorilor. Obiectul material îl constituie banii,

care formează categoria creditelor.

Creditul bancar exprimă relațiile economice dintre creditor și debitor și se oferă

contra plată cu condiția să fie asigurat, rambursat în termen, utilizat în scopuri bine

determinate. Pentru a obține un credit, debitorul adresează băncii o cerere de

solicitare a unui credit în care sunt reflectate: scopul creditului, suma solicitată,

termenul de utilizare a creditului etc. La cererea de solicitare a creditului este anexat

un set de acte, în special: documente care reflectă identitatea solicitantului, cele care

descriu domeniul de activitate, credibilitatea clientului și situația financiară a

acestuia.

Latura obiectivă a infracțiunii este exprimată prin prezentarea cu bună-știință a

unor informații false în scopul obținerii unui credit sau majorării proporției acestuia,

sau obținerii unui credit în condiții avantajoase, dacă prin aceasta au fost cauzate

instituției financiare daune în mărime mai mare sau egale cu 500 de unități

convenționale.

Norma legală inserată la art.238 Cod penal denotă identificarea a trei semne

constitutive ale laturii obiective: elementul material - prezentarea cu bună-știință a

unor informații false, urmarea imediată - cauzarea unor daune în mărime mai mare

sau egale cu 500 de unități convenționale instituției financiare și raportul de

cauzalitate între elementul material și urmarea imediată.

Astfel, în ceea ce privește primul dintre cele trei semne constitutive ale laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal și anume prezentarea unor

informații false, aceasta presupune transmiterea unor date false funcționarilor băncii.

Informația falsă prezumă doar informația materializată prin anumite acte or, în afara

documentelor corespunzătoare, creditul nu poate fi acordat. False sunt considerate

5

informațiile materializate care conțin indici denaturați cu referire la oricare

împrejurare, condiție în baza căreia se acordă creditul, adică acele date incorecte,

special modificate, referitoare la domeniul de activitate, situația financiară etc.,

precum și datele care reflectă incorect starea de fapt în forma ignorării unor

informații importante.

În speță, primul dintre cele trei semne constitutive ale laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal s-a materializat prin aceea că, Urechi

Denis, fiind administrator la SRL „Proacvacom”, a prezentat cu bună-știință la SA

„Banca de Economii” informații false în scopul obținerii unui credit în sumă de 1 700

000 euro.

În acest scop, inculpatul a prezentat la SA „Banca de Economii” raportul de

evaluare nr.01 -093/11 din 07.09.2011, care ar fi fost întocmit de către compania de

evaluare independentă SRL „Acona Imobil” în privința construcțiilor agricole,

agroindustriale (depozite) cu suprafața totală de 2,322.2 mp și terenului de pământ

agricol aferent construcțiilor cu suprafața totală de 1.7791 ha și construcțiilor cu

suprafața totală de 969.0 mp și terenului de pământ aferent construcțiilor cu suprafața

de 0.3409 ha, amplasate în r-nul Criluleni, s. Jevreni, fiind apreciată valoarea de piață

a acestora în sumă de 15 900 000 lei și raportul de evaluare nr.01-180/11 din

26.12.2011, întocmit precum că, de aceiași companie de evaluare asupra

construcțiilor și clădirilor de producere cu suprafața totală de 1,706.4 mp și terenul de

pământ aferent cu suprafața totală de 0.569 ha, amplasate în mun. Chișinău, sector

Centru, str. Scoreni 15, fiind apreciată valoarea de piață a acestora în sumă de 46 900

000 lei.

Prezentarea de către inculpat a unor informații false în scopul dobândirii

creditului de la SA „Banca de Economii” este dovedită prin rapoartele de expertiză

nr.156, 157 din 04.07.2014 efectuate de către secția expertize judiciare a direcției

asigurare operativă a Centrului Național Anticorupție, prin care s-a constatat că,

rapoartele de evaluare a bunurilor imobile nr.01-180/11 și nr.01-093/11 sunt false.

În baza formulei legislative prevăzute de art. 238 Cod penal, instanța de apel a

menționat că, prezentarea unor informații false în scopul menționat în dispoziția

normei respective oferă posibilitatea identificării urmării imediate în forma cauzării

unei daune în mărime mai mare sau egale cu 500 de unități convenționale instituției

financiare (în redacția Legii nr.108 din 04.06.2010, în vigoare la data comiterii

infracțiunii). Stabilirea acesteia este posibilă doar în cazul în care creditul a fost

dobândit. Deci, infracțiunea este descrisă prin prisma unui conținut material de

infracțiune, aceasta considerându-se consumată din momentul cauzării unei daune

instituției financiare.

În speță, în ceea ce privește cel de-al doilea semn constitutiv ale laturii obiective

a infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal și anume cauzării unei daune în mărime

mai mare sau egale cu 500 de unități convenționale instituției financiare, din

materialele dosarului cercetate supra, s-a stabilit cu certitudine că, între SA „Banca de

Economii” și SRL „Proacvacom” a fost încheiat contractul de credit nr.06-06/1/66

din 03.10.2011, acordul adițional nr. 1 din 28.11.2011, acordul adițional nr.2 din

16.01.2012, în baza cărora, SA „Banca de Economii” a eliberat companiei

„Proacvacom” SRL mijloacele bănești în sumă de 1 700 000 euro.

Latura subiectivă a infracțiunii este caracterizată prin vinovăție intenționată în

forma intenției directe. Scopul infracțiunii este unul special și anume - obținerea unui

6

credit - fapt care presupune situația în care persoana nu are dreptul la acest credit și

prezintă informația falsă în scopul obținerii acestuia.

În speță, subiect activ ai infracțiunii poate fi persoana fizică, responsabilă, care a

atins vârsta de 16 ani, căruia banca licențiată (creditor) îi acordă un credit.

Astfel, s-a constată că, fapta a fost săvârșită de către inculpatul Urechi Denis,

care a acționat cu intenție directă, urmărind scopul obținerii avantajelor materiale,

materialele dosarului demonstrând fără dubii faptele invocate în actul de învinuire

referitor la prezentarea cu bună știință de către Urechi Denis a informației false cu

scopul obținerii unui credit de la BC „Banca de Economii” SA.

Instanța de apel a menționat că, din declarațiile martorilor Pînzari Serghei și

Botnaru Olga se constată cu certitudine că, actele pentru contractarea și întocmirea

creditului au fost depuse de către Urechi Denis, care acționa din numele SRL

„Proacvacom” și că, anume inculpatul a fost cel care a semnat cererile necesare, a

depus pachetul de documente solicitat de bancă, inclusiv rapoartele de evaluare au

fost primite personal de la Urechi Denis. Depozițiile acelorași martori coroborate cu

declarațiile martorilor Macari Ilona, Lambantu Ion, Drozd Iurie și Polișciuc Ruslan

infirmă prezentarea informațiilor false față de BC „Banca de Economii” SA de către

alte persoane decât inculpatul Urechi Denis.

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță a concluzionat corect că,

în acțiunile inculpatului Urechi Denis se întrunesc semnele componenței de

infracțiune prevăzută de art. 238 Cod penal, precum că, există legătura cauzală dintre

acțiunile inculpatului de prezentare a informațiilor false, urmările acestor acțiuni -

obținerea creditului prin semnarea contractului de credit și a acordurilor adiționale și

survenirea prejudiciului în limitele stabilite de norma penală, circumstanțe care

impun recunoașterea inculpatului Urechi Denis ca fiind vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal.

Cu referire la răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

238 Cod penal, reieșind din prevederile art. 8 Cod penal, instanța de apel a considerat

că, prima instanță a conchis corect de a ține cont de faptul că, natura infracțională a

faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, la calificarea acțiunilor inculpatului Urechi Denis Efim luându-se în

considerare prevederile art. 238 Cod penal în redacția Legii nr. 108 din 04.06.2010,

în vigoare la data comiterii infracțiunii.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului Urechi Denis pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal, s-a reținut că, această normă legală (în

redacția Legii nr.l08 din 04.06.2010, în vigoare la data comiterii infracțiunii),

instituie răspunderea penală sub formă de pedeapsă cu amendă în mărime de la 1 500

la 3 000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, iar persoana juridică

se pedepsește cu amendă în mărime de la 1 000 la 3 000 unități convenționale, cu

privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

În privința inculpatului Urechi Denis nu au fost reținute circumstanțe agravante

sau atenuante, precum și nici temeiuri de liberare a inculpatului de răspundere penală.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată inculpatului

Urechi Denis Efim de prima instanță este justificată, echitabilă și rațională, în măsură

să asigure realizarea scopului legii penale.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apelantului precum că,

învinuirea adusă inculpatului este bazată pe circumstanțe interpretate eronat or,

instanța de apel constată că, actul de învinuire este întemeiat și legal, acesta fiind

7

verificat din punct de vedere al condițiilor de fond și de formă, reprezentantul părții

vătămate, inculpatul și martorii au fost audiați în ședința de judecată conform

rigorilor procesuale, participanții la proces având posibilitatea să adreseze întrebări și

obiecții.

Instanța a respins și argumentele apelantului precum că, infracțiunea a fost

comisă de către Lambantu Ion, Macari Ilona, Drozd Iurie or, aceștia nu dețin în cazul

dat calitatea de inculpați, dar de martori, astfel încât instanța este în imposibilitate de

a se expune asupra gradului acestora de vinovăție sau de participație, iar argumentul

dat nu exclude învinuirea adusă inculpatului Urechi Denis.

Contrar argumentelor părții apărării precum că toate chestionarele și actele

necesare obținerii creditului i-au fost aduse gata îndeplinite de către Macari Ilona,

totuși la materialele dosarului nu sunt probe care să confirme acest fapt. Mai mult,

inculpatul nu a negat că, a semnat chestionarele și înscrisurile ce au servit ca temei

pentru acordarea creditului și a confirmat că, a participat nemijlocit la procedura de

pregătire a actelor pentru dobândirea creditului, solicitând contractarea acestuia

pentru dezvoltarea afacerii companiei „Proacvacom” SRL.

La fel, sunt neîntemeiate și argumentele apelantului precum că, la 01.07.2011,

data indicată în cererea de acordare a creditului pentru SRL „Proacvacom”, inculpatul

nu avea dreptul de a semna cererea respectivă, deoarece nu era administratorul

societății comerciale respective și că, la acea dată nu se afla în țară, bunurile

menționate în cerere nu aparțineau „Proacvacom” SRL, iar administrator al

companiei era soția sa, Rodica Urechi, or procedura de obținere a creditului este

îndelungată și implică prezentarea mai multor acte, iar în cererea menționată nu este

indicată data la care a fost înregistrată la bancă. În afară de aceasta, inculpatul Urechi

Denis a declarat că, deși soția sa era proprietar și administrator al SRL

„Proacvacom”, de gestionarea nemijlocită a companiei se ocupa el personal, având

dreptul la a doua semnătură.

La fel, deși inculpatul invocă faptul că, în înscrisul vizat nu este semnătura lui,

în cadrul cercetării judecătorești acesta nu a solicitat efectuarea unei expertize pentru

a înlătura dubiile pe care le avea referitor la eventuala apartenență a semnăturii.

În afară de aceasta, prima instanță a conchis corect că, cererea la care face

referire inculpatul nu are rol decisiv în stabilirea vinovăției sale or, pentru ajunge la

concluzia menționată, instanța și-a fundamentat opinia pe cumulul de probe cercetate

în cadrul ședințelor de judecată.

Sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse și argumentele apelantului precum că,

angajații Băncii de Economii i-au acordat companiei „Proacvacom” SRL creditul

negarantat or, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii, iar judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu.

Cu referire la argumentul părții apărării precum că, o parte din actele necesare

contractării celei de-a doua și a treia tranșe le-a semnat sub presiuni și amenințări din

partea lui Lambantu Ion și Drozd Iurii, acestea au fost corect respinse ca neîntemeiate

de către prima instanță or, în situația în care, inculpatul Urechi Denis nu dorea

contractarea creditului, conștientiza acțiunile ilegale ale altor persoane sau era supus

unor presiuni din partea terților, acesta nu a fost lipsit de posibilitatea de a sesiza

autoritățile competente în acest sens și deși inculpatul a indicat că, a adresat o

8

plângere Procuraturii, partea apărării nu a demonstrat circumstanțele respective

invocate.

Totodată, instanța de apel a considerat că, prima instanță a conchis corect și

referitor la netemeinicia argumentului părții apărării precum că, inculpatul nu a

cunoscut despre existența rapoartelor de evaluare a imobilelor și că a făcut cunoștință

cu acestea în cadrul urmăririi penale, iar o pagină din acest raport a văzut-o la bancă,

fiindu-i transmisă de un lucrător pentru a face careva corectări or, la punctul 1.3 al

contractului de ipotecă nr.06- 06/1/66-g din 03.10.2011 este aplicată semnătura lui

Urechi Denis, fiind indicat că, valoarea de piață a bunului imobil, conform raportului

de evaluare întocmit de către compania de evaluare independentă SRL „Acona

Imobil”, constituie 15 900 000 lei.

În același context, este neîntemeiat și argumentul părții apărării precum că,

această evaluare a fost realizată de BC „Banca de Economii” SA or, în textul

menționat este stipulat că, evaluarea aparține companiei independente SRL „Acona

Imobil”.

În ceea ce privește argumentele apelantului precum că, este necesară stabilirea

existenței prejudiciului cauzat în detrimentul BC „Banca de Economii” SA în

rezultatul acordării creditului și că, în lipsa informației respective, în acțiunile

inculpatului Urechi Denis nu sunt întrunite semnele componenței de infracțiune

prevăzută de art. 238 Cod penal, instanța de apel a reținut că, în acest sens, partea

apărării a înaintat un demers în ședința instanței de apel, prin care a solicitat

administrarea probelor noi, cerere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheierea

din 18.05.2016 or, partea apărării nu a indicat motivele care au împiedicat

prezentarea în primă instanță a probelor invocate în cererea din 19.04.2016, fapt care

contravine prevederilor art.413 alin.(4) Cod de procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, inculpatul Urechi Denis, a fost pus

sub învinuire pentru că, activând în calitate de administrator al SRL „Proacvacom”,

cu bună știință, a prezentat la BC „Banca de Economii” SA informații false pentru

primirea unui credit. În legătură cu aceasta, în cadrul urmăririi penale, au fost

efectuate rapoartele de expertiză nr.156, 157 din 04.07.2014, prin care s-a constatat

că, semnătura evaluatorului aplicată pe rapoartele de evaluare a bunurilor imobile

nr.01-180/11 din 26.12.2011, din 27.07.2011 și nr.01-093/11 din 07.09.2011, nu

aparține titularului. În afară de aceasta, rapoartele respective nu au fost anulate și

produc efecte juridice.

declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri

de achitare în privința sa cu achitarea despăgubirilor. Recurentul invocă dezacordul

cu modalitatea de aprecierea probelor, invocînd repetat aceleași motive invocate în

apel și descrise la pct.3. Totodată, menționează că, în perioada 30.06.2011-

07.07.2011, Urechi Denis s-a aflat în afara hotarelor R.M. și nu putea semna și

depune cererea datată cu 01.07.2011 de acordare a creditului. Declarațiile martorului

Pînzari Sergiu au fost modificate pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei.

Dosarul este fabricat în privința sa. Urechi Denis nu era administrator al acestei

companii și nu avea dreptul de a semna această cerere.

5.1. La 10 aprilie 2017, avocatul Brînză Victor în numele inculpatului Urechi

Denis, împotriva hotărîrilor menționate, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 10) 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care

solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Urechi

9

Denis. Recurentul invocă că, analiza materialelor cauzei, documentelor și

declarațiilor participanților la proces denotă că Urechi Denis a fost învinuit

neîntemeiat și că el este atras la răspundere abuziv, iar evenimentele sunt denaturate.

Totodată, se menționează un șir de argumente de nevinovăția inculpatului, precum că:

- la 01.07.2011, indică în cererea de acordare a creditului pentru SRL

,,Proactivacom”, Urechi Denis nu era administrator al acestei companii și nu avea

dreptul de a semna această cerere;

- în perioada 30.06.2011- 07.07.2011, Urechi Denis s-a aflat în afara hotarelor

R.M. și nu putea semna și depune cererea datată cu 01.07.2011 de acordare a

creditului;

- la 03.10.2011 compania SRL ,,Proactivacom”, nu deținea în proprietate

bunurile gajate/ipotecate băncii, iar funcționarii băncii au acordat creditul fără ca

acesta să fie garantat, or aceștia urmau să verifice acest aspect;

- organul de urmărire penală nu a stabilit care era valoarea reală a bunurilor

gajate pentru a asigura creditul acordat SRL ,,Proactivacom”;

- documentele referitoare la SRL ,,Nuntius” au fost prezentate de Ilona Macari și

de fapt ea a prezentat băncii rapoartele de evaluare false;

- Ion Lombantu și Drozd Iurii sunt organizatorii acestei infracțiuni;

- instanța de apel a preluat poziția acuzatorului de stat, astfel cauza fiind judecată

unilateral;

- instanța de apel nu a soluționat demersuri privind administrarea probelor noi;

- s-a încălcat dreptul la un proces echitabil;

- s-a aplicat necorespunzător criteriile de individualizare a pedepsei și

prevederile art. 75 Cod penal, or inculpatul are la întreținere 2 copii minori, nu are

antecedente penale, este angajat în cîmpul muncii;

- subiect a faptei ce este obiect de cercetare în prezenta cauză poate fi doar

persoana juridică.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Referitor la recursul inculpatului Urechi Denis:

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului declarat de inculpat, din temeiurile de casare a

deciziei instanței de apel, se semnalează prevederile art.427 alin.(1) pct.6)Cod de

procedură penală, care stipulează că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței

Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că

temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei instanței de apel, or instanța de apel a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417

10

Cod de procedură penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se

respinge, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe

prezentate și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută

de lege, dînduli-se aprecierea cuvenită.

Din textul recursului se vede că autorul critică aprecierea probelor administrate

de instanțe, considerînd-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Conform art. 101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Instanța de fond, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală,

judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a

audiat reprezentantul persoanei juridice, martorii, precum a examinat și documentele

cauzei și ținînd cont de stipulările art. 27 Cod de procedură penală, le-a apreciat în

mod obiectiv, care au format convingerea judecătorului că vinovăția inculpatului în

cele imputate este dovedită.

Instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a conchis asupra

temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind condamnarea inculpatului de

săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod penal, deoarece argumentele

inculpatului și apărării aduse în probarea nevinovăției nu și-au găsit confirmare în

ședința de judecată, iar în instanța de apel nu au fost prezentate probe noi ce ar

confirma nevinovăția inculpatului în cele imputate.

Colegiul penal constată că, instanța de apel, ținînd cont de prevederile legilor sus

menționate, a dat o apreciere corectă declarațiilor reprezentantului părții vătămate BC

„Banca de Economii” SA, Mihail Miron, declarațiile martorilor Pînzari Serghei,

Botnaru Olga, Bostan Oleg, Ilona Macari, Lambantu Ion, Drozd Iurie, Ruslan

Polișciuc, precum și:

- chestionarul agentului economic cu informația despre agentul economic

solicitant al creditului, în care este aplicată semnătura lui Urechi Denis, datat cu

20.08.2011 (f.d. 3-5, vol. I - dosar de creditare);

- acordul subiectului istoriei de credit la primirea raportului de credit de către

utilizatorul istoriei de credit din 20.08.2011, semnat de Urechi Denis (f.d.10-11, vol. I

- dosar de creditare);

- confirmarea îndeplinirii condițiilor pentru primirea celei de a doua tranșe,

prin înregistrarea încăperilor suplimentare din str. Scoreni 15 pentru a fi gajate în

favoarea băncii și acțiunea de privatizare, cererea de accesare a celei de a doua tranșe,

semnată de Urechi Denis (f.d. 16, vol. I - dosar de creditare);

- procesul-verbal nr. 1 al ședinței fondatorilor SRL ,,Proacvacom” din

16.09.2011 cu privire la necesitatea contractării creditului de la Banca de Economii;

procesul-verbal nr.2 al ședinței fondatorilor SRL „Proacvacom” din 15.11.2011 cu

privire la solicitarea acordării tranșei nr.II în sumă de 400 000 euro și procesul-verbal

nr.3 al ședinței fondatorilor SRL „Proacvacom” din 12.01.2012 cu privire la

solicitarea acordării tranșei nr.III în sumă de 300 000 euro, acte care sunt semnate

inclusiv de Urechi Denis și autentificate notarial (f.d.84-86, vol.I - dosar de

creditare);

11

- business-planul SRL ,,Proacvacom” pentru perioada 2011-2013, în care

este menționat că, director al societății este Urechi Denis, semnat de Urechi Denis

(f.d.41-74, vol. II - dosar de creditare);

- cererea de deschidere a contului semnată de Urechi Denis (f.d. 177, vol. II -

dosar de creditare);

- contractul de ipotecă nr.06-06/1/66-g din 03.10.2011 (f.d.44-46, vol. IV -

dosar de creditare);

- contractul de credit nr.06-06/1/66 din 03.10.2011 semnat de Urechi Denis

(f.d.49-52 vol. IV - dosar de creditare);

- acordul adițional nr. 1 din 28.11.2011 la contractul de creditare semnat de

Urechi Denis (f.d.53, vol. IV - dosar de creditare);

- acordul adițional nr. 2 din 16.01.2012 la contractul de credit nr.06- 06/1/66

din 03.10.2011 semnat de Urechi Denis (f.d.54, vol. IV - dosar de creditare).

Colegiul reține și faptul că, fiind cercetate complet și obiectiv probele prezentate

de către procuror, după cum se observă din procesul-verbal al instanței de apel și

apreciate sub aspect comparativ cu cele ce confirmă nevinovăția inculpatului, instanța

de apel întemeiat a statuat asupra soluției de condamnare a acesteia, avînd ca suport

cele elucidate la pct.4.1. din prezenta decizie.

Totodată, Colegiul penal menționează că, prezentarea de către inculpat a unor

informații false în scopul dobândirii creditului de la SA „Banca de Economii” este

dovedită prin rapoartele de expertiză nr.156, 157 din 04.07.2014 efectuate de către

secția expertize judiciare a direcției asigurare operativă a Centrului Național

Anticorupție, prin care s-a constatat că, rapoartele de evaluare a bunurilor imobile

nr.01-180/11 și nr.01-093/11 sunt false.

Astfel, argumentele recurentului, precum că probele prezentate de apărător nu au

fost apreciate de instanță la justa valoare, sunt neîntemeiate. Colegiul menționează, că

ambele instanțe, în conformitate cu prevederile art. 394 alin.(3) Cod de procedură

penală, au făcut o analiză amplă a probelor acumulate, au indicat pentru care motive

s-au admis unele probe și s-au respins altele, au argumentat detaliat, cu trimitere la

legile respective, de ce s-au respins probele ce au fost aduse în suportul achitării

inculpatului. Toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar

concluziile făcute de instanțele inferioare rezultă din circumstanțele de fapt stabilite

în cauză.

Motivele aduse de către autorului recursului, referitor la dezacordul său cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt

prevăzute ca temei pentru recurs prevăzute în art.427 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal menționează, că argumentele invocate în recursul

inculpatului au fost deja obiectul de judecare în instanța de apel, iar aceasta, după

cum s-a menționat mai sus, respectînd prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1)

pct.7) și 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs inculpatului nu a

indicat.

Colegiul menționează că, critica referitor la procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care este de competența instanțelor de fond și apel. La

etapa recursului ordinar instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului

cauzei, ci verifică aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față

de faptele constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel, care se

12

efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs și numai în acest aspect

este competentă a se pronunța.

Astfel, Colegiul penal atestă că, în conformitate cu prevederile art. 8 și 389 Cod

de procedură penală, o hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu

de probe cercetate de instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri. Colegiul reține că ambele instanțe de judecată au ținut seama

de aceste prevederi legale, precum și de principiul, că toate îndoielile apărute și care

nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și au adoptat soluții

întemeiate.

În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că, temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură, nu și-a găsit confirmarea în recursul

declarat de inculpat și acesta urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Brînză Victor în numele

inculpatului Urechi Denis:

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor dosarului, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău a fost pronunțat la 26 ianuarie 2017 în prezența inculpatului și a

avocatului acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.

90-91, vol. IV) fiind înștiințați despre pronunțarea integrală a deciziei la 22 februarie

2017, iar ulterior a fost amînată pronunțarea pentru data de 07 martie 2017 (f.d. 92,

vol. IV). Prin recipisă, inculpatul Urechi Denis și apărătorul acestuia au primit decizia

motivată la 07 martie 2017 (f.d. 111, vol. IV). În atare împrejurări, termenul de

declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 07 martie

2017 a început să curgă din data de 08 martie 2017 și expira la 07 aprilie 2017, iar

avocatul Brînză Victor în numele inculpatului Urechi Denis, a declarat recurs ordinar

la data de 10 aprilie 2017.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, recursul în cauză a fost declarat peste

termenul prevăzute de art. 422 Cod de procedură penală. Termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura

examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

Referitor la argumentele recurentului, expuse în pct. 5 din prezenta decizie,

instanța de recurs nu se va expune asupra lor, odată ce recursul este declarat peste

termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală

Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 422, 432 alin. (2) pct. 2)

Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de avocatul Brînză Victor în

numele inculpatului Urechi Denis este inadmisibil, deoarece este declarat peste

termen.

13

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, în cauza penală, în privința lui

Urechi Denis XXX:

- de avocatul Brînză Victor în numele inculpatului Urechi Denis, ca fiind depus

peste termen;

- de inculpatul Urechi Denis, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 31 mai 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

14